2008
Hi’oraa no te parau ti’a
Me 2007


Hi’oraa no te parau ti’a

E hopoi‘a na tatou ia ora i to tatou oraraa ia ti‘a ia tatou ia riro ei mau hi‘oraa no te parau ti’a.

Hōho’a
President Thomas S. Monson

I teie pô, ua ite au e, ua riro outou to‘u mau taea‘e, i roto i teie Pû Amuiraa e i roto i te rahiraa tauatini fare i te tahi atu mau vahi, ua riro outou ei haaputuputuraa autahu‘araa hau atu i te rahi aitâ i itehia a‘e nei. O tatou te hoê tuhaa no te autahiraa rahi a‘e i te ao atoa nei. E fana‘o to tatou e te haamaitai-atoa-hia i te mea e, te mau nei tatou i te autahu‘araa o te Atua.

Ua haapiihia tatou e ua haamaitaihia tatou i to tatou faarooraa i te mau parau poro‘i nehenehe. Te pure nei au ia tauturu mai to outou faaroo e ta outou mau pure ia‘u no te faaite atu i te mau feruriraa e te mau mana’ona’oraa tei tupu mai i roto i to‘u feruriraa i teie mau mahana nei, a faaineine ai au ia‘u no te paraparau atu ia outou.

Tatou tei mau i te autahu‘araa, ua tuuhia mai tatou i ni‘a i te fenua nei i teie mau tau ahoaho. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao taa‘e roa e te mau arepurepuraa i tera vahi e tera vahi. Te faaino nei te mau faarapuraa politita i te oraraa hau o te mau nunaa, e te haru nei te feia faatere ino i te mana, e te vai ra te tahi mau pŭpŭ taata mai te mea ra e, ua faainohia ratou no te oraraa taatoa, ua tapuhia to ratou haereraa i mua, e ua faaru‘ehia ratou ma te feruriraa i roto ia ratou e, aita o ratou e faufaa faahou.

Tatou tei faatoro‘ahia i te autahu‘araa o te Atua, e nehenehe ta tatou e faatupu i te taa-ê-raa. Ia ti‘amâ ana‘e tatou no te farii i te tauturu a te Fatu, e nehenehe ïa ta tatou e hamani i te mau tamaiti, e nehenehe ta tatou e faatiti‘aifaro i te mau tane, e nehenehe ta tatou e faatupu i te temeio i roto i Ta’na ohipa mo‘a. Aita e otia to ta tatou mau rave‘a.

Ua titauhia ia tatou ia riro ei mau hi‘oraa maitai. Ua roaa te puai ia tatou no to tatou iteraa e, te puai rahi a‘e i roto i teie ao i teie mahana, o te mana ïa o te Atua o te faaohipahia na roto i te tane. Mai te mea e tei roto tatou i te ohipa a te Fatu, te mau taea‘e, e farii ïa tatou i te tauturu a te Fatu. Ua ite hoa ïa tatou e, taua tauturu no te ra‘i maira, ua faatumuhia ïa i ni‘a i to tatou huru paieti. E ti‘a ia tatou tata‘itahi ia ui e: E mea mâ anei to‘u na rima ? E mea mâ anei to‘u mafatu ? E tavini parau-ti‘a anei au no te Fatu ?

Ua haatihia tatou i te mau mea e rave rahi o te ruri ê ia tatou i te mau mea maitai e no te faahema ia tatou i roto i te mau mea e ore ai e ti‘a faahou ia tatou ia faaohipa i te autahu‘araa ta tatou e mau nei. Aita vau e paraparau nei no te feia apî anao te Autahu‘araa a Aarona, no te mau taata o te mau huru matahiti atoa râ.

E te mau taea‘e, ua ti‘amâ anei tatou i te mau taime atoa no te rave i te mau ohipa mo‘a i faataahia no te autahu‘araa ta tatou e mau nei ? E te feia apî – outou te mau tahu‘a – e mea mâ anei outou i te tino e te varua a parahi ai outou i mua i te amuraa maa o te oro‘a mo‘a i te Sabati e a haamaitai ai i te mau tapa’o o te oro‘a mo‘a ? Te feia apî haapii, ua ti‘amâ anei outou no te faaineine i te oro‘a mo‘a ? E te mau diakono, a opere ai outou i te oro‘a mo‘a i te mau melo no te Ekalesia, te na reira ra anei outou ma te ite e, ua ti‘ahia outou i te pae varua no te raveraa i te reira ? Ua maramarama maitai anei outou tata‘itahi i te faufaa o te mau ohipa mo‘a atoa ta outou e rave nei ?

E to‘u mau hoa taure‘are‘a e, ia puai noa outou e tia’i. Te haatihia nei tatou i te mau haapiiraa hape a te taata nei. I teie tau, ua tapo‘ihia te mata o te hara i te paruru huna mata (masque) o te aau farii. E ara eiaha outou ia hema’tu i te reira ; i muri mai i te reira paruru, o te aau mauiui ïa, te oaoa ore e te oto. Ua ite outou e eaha te mea maitai e eaha te mea ino ; e aita roa hoê faaamuamuraa, noa’tu to’na aminamina, e nehenehe e taui i te reira. Aita te huru o te hara e taui. Mai te mea e, e tura‘i to outou mau hoa ia outou ia rave i te hoê mea ta outou i ite e, e mea ino a ti‘a parau-ti‘a noa, noa’tu e, o outou ana‘e. A faaitoito ia riro outou ei maramarama ta vetahi ê e pee mai. Aita e auhoaraa hau atu i te faufaa i to outou iho mana’o aau papû, to outou iho viivii ore i te pae morare – aue ïa te hanahana o te aau ia ite outou e, te ti‘a nei outou i te vahi i faataahia no outou ma te mâ e ma te ti‘aturi e ua ti‘amâ outou i te na reiraraa.

E te mau taea‘e no te Autahu‘araa a Melehizedeka, te faaitoito ra anei outou i te mau mahana atoa ia ora mai tei titauhia ia outou ? E mea maitai anei outou e e mea here anei outou i ta outou vahine e ta outou mau tamarii ? E mea parau-ti‘a anei outou i roto i ta outou mau ohipa e te mau taata i piha’i iho ia outou – i te mau taime atoa e i roto i te mau huru faito atoa ?

Mai te mea ua hee te tahi o outou i ni‘a i aratia, te vai ra te taata e tauturu ia outou ia riro faahou outou ei mea mâ e te parau-ti‘a. E mana’ona’o rahi e te hinaaro papû to to outou episekopo e aore ra te peresideni amaa ia tauturu ia outou, e e imi oia, na roto i te haro‘aro‘a e te aau aroha, i te mau rave‘a atoa i roto i to’na mana no te tauturu ia outou ia tatarahapa, ia nehenehe hoi ia outou ia ti‘a faahou ma te parau-ti‘a i mua i te Fatu ra.

E rave rahi outou o te haamana‘o i te peresideni N. Eldon Tanner, tei tavini i raro a‘e e maha Peresideni no te Ekalesia. Ua faaite mai oia i te hoê hi‘oraa aueue ore no te parau-ti‘a, i roto i te roaraa o to’na toro‘a ohipa i roto i te oraraa imiraa faufaa, a rave ai oia i te ohipa na te hau i te fenua Canada, e na reira atoa i roto i to’na iho oraraa. Ua horo‘a mai oia i ta’na a’oraa faauruhia:

« Aita hoê mea e ti‘a ia horo‘a mai i te oaoa e te manuia rahi a‘e, maori râ, te oraraa i te mau haapiiraa o te evanelia. Ei hi‘oraa maitai to outou e tia’i ; ei faaûruraa outou no te maitai e tia’i…

« Ua faatoro‘a-ê-hia na tatou paatoa no te tahi ohipa ei mau tavini ma‘itihia no te Atua o Ta’na i mana’o e, ua ti‘a ia horo‘ahia te autahu‘araa e te mana no te rave i te ohipa i roto i To’na ra i‘oa. Haamana‘o noa e, te imi nei te taata i te arata‘iraa i roto ia outou, e te faaûru nei outou i te oraraa o te taata i te pae maitai anei e aore ra i te pae ino anei, e e vai ho‘i te reira faaururaa i roto i te mau u‘i e rave rahi i muri nei ».1

E au mau taea‘e e, te parau faahou nei au e, i roto i to tatou ti‘araa ei feia tei mau i te autahu‘araa o te Atua, e hopoi‘a na tatou ia ora i to tatou oraraa ia ti‘a ia tatou ia riro ei mau hi‘oraa no te parau-ti‘a o ta vetahi ê e pee mai. A feruri maite ai au e, nahea tatou i te horo‘a maitai roa i te reira mau hi‘oraa, ua feruri au i te hoê iteraa tei roaa ia‘u tau matahiti i ma‘iri a‘e nei a parahi ai au i roto i te hoê amuiraa titi. I roto i te pureraa rahi, ua ite au i te hoê tamaiti iti te parahi ra e to’na utuafare i ni‘a i te parahiraa i mua roa o te pû o te titi. Te parahi ra ïa vau i ni‘a. A tere noa ai te pureraa, haamata ihora vau i te ite e, ia tapii ana‘e au i te hoê avae to‘u i ni‘a i te tahi, e na reira atoa taua tamaiti iti ra. E mai te mea e, e taui au ma te tapii i te tahi avae, e na reira atoa oia. Ua tuu vau i to‘u rima i ni‘a i te turi avae, e na reira atoa oia. Ua faauta vau i to‘u taa i ni‘a i to‘u rima, e ua na reira atoa oia. Te mau huru ohipa atoa ta‘u e rave ua rave atoa oia mai te reira. Ua na reira noa teie ohipa eee.. fatata roa mai nei te taime e paraparau ai au i te amuiraa. Ua mana’o a‘era vau e, e tamamata vau ia’na. Ua hi‘o tutonu atura vau i ni‘a ia’na, e ia papû a‘era ia‘u e te hi‘o papû atoa maira oia ia‘u, faaha‘uti a‘e ra vau i to‘u na tari‘a. Ua tamata a‘e ra oia i te na reira atoa, e aita e rave‘a e ha‘uti ai, ua pau o’na ia‘u ! Aita roa ta’na e nehenehe ia faaha‘uti noa a‘e i to’na na tari‘a. Fariu atura oia i ni‘a i to’na papa, te parahi ra i piha’i iho ia’na, e ua muhumuhu atura i te tahi parau i ni‘a ia’na. Ua faatoro oia i to’na na tari‘a e i ni‘a ia‘u i muri iho. Ia hi‘o mai râ to’na papa i ni‘a ia‘u, e mea papû e, no te hi‘o atoa i to‘u tari‘a ia ha‘uti‘uti, ua parahi maitai au ma to‘u na rima i tufetuhia, e ma te ore e faaha‘uti faahou i te hoê uaua. Hi‘o apetahi atura te papa, ma te taa ore, i ni‘a i ta’na tamaiti tei riro mai te huru e, ua pau oia. I te pae hopea ua ataata maira oia ia‘u e ua haapee ihora i to’na na pa‘ufifi.

Ua haamana‘o noa vau i te reira iteraa i roto i te roaraa o te mau matahiti, a feruri ai au i tera hinaaro to tatou, i te apîraa hoa râ, ia pee i te hi‘oraa o to tatou mau metua, to tatou mau ti‘a faatere, to tatou mau hoa. Ua parau te peropheta Brigham Young e: « Eiaha roa tatou e faatia ia tatou iho ia rave i te hoê mea o ta tatou e ore e hinaaro ia ite i ta tatou mau tamarii ia rave. E mea ti‘a ia tatou ia faaite i te hoê hi‘oraa o ta tatou e hinaaro ia na reira atoa ratou ».2

E ia outou na e te mau metua tane e tamaiti ta outou e aore ra, te mau ti‘a faatere no te mau tamaiti, te parau nei au e, a faaitoito ia riro outou ei hoho‘a i titauhia no te mau tamaiti. Oia ïa, o te metua tane te hoho‘a matamua, e mai te mea e, e metua parau-ti‘a to te hoê tamaiti, ua fana’o ïa tamaiti. Tera râ, e nehenehe atoa te utuafare maitai roa, e te metua tane e te metua vahine haapa‘o e te faaroo, e faaohipa i te mau tauturu atoa e roaa ia ratou mai roto mai i te mau tane maitai e te mana’o aupuru mau. Te vai atoa ra te tamaiti aita to’na e metua tane, e aore ra, aita to’na metua tane e faaite nei i te huru hi‘oraa i titauhia. No te reira tamaiti, ua faanaho te Fatu i te hoê amuitahiraa taata tauturu i roto i te Ekalesia – te mau episekopo, te mau tauturu haamaramarama, te mau orometua haapii, te mau tiafaatere no te Scout, te mau orometua haapii utuafare. Ia faaohipa-ana‘e-hia te faanahonahoraa a te Fatu e ia tere maitai hoi te reira, aita hoê taure‘are‘a i roto i te Ekalesia e ere i te faaûruraa o te mau taata maitai i roto i to’na oraraa.

Aita te ohipa maitai a te hoê episekopo, hoê tauturu haamaramarama e aore ra, hoê orometua haapii faauruhia e tuatiraa i ni‘a i te mau una‘una o te mana e aore ra, i ni‘a i te rahiraa o te mau maitai o te ao nei. Te feia faatere tei riro ei feia maitai roa, o te feia ïa tei tuu i to ratou aau i roto i te parau mau, tei faariro i te haapa’o i te ohipa ei tumu no te autahiraa o te tane, tei taui i te tahi mau ohipa riirii ia riro mai ei mau ohipa faahiahia a hi‘o ai tatou i te taata ta tatou e titau ra ia riro atoa mai ia’na.

Eiaha ia mo‘ehia – to tatou hi‘oraa matamua roa – to tatou ïa Faaora, o Iesu Mesia. Ua tohu a‘e-na-hia To’na fanauraa na te mau peropheta ; Na te mau melahi i faaara mai i to’na oraraa i ni‘a i te fenua nei. « Tupu atura taua tamaiti ra e itoito atura te aau, î a‘era hoi i te paari, e te vai ra te maitai a te Atua i ni‘a ia’na ».3

Bapetizohia e Ioane i roto i te anavai i parauhia o Ioridana, haamata a‘e ra Oia i Ta’na ohipa i rotopu i te taata nei. Ua fariu tua Oia i te mau haavareraa a Satane. Area i mua i te ohipa i faataahia mai e To’na ra Metua, ua hi‘o atu Oia i te reira, ua horo‘a i To’na aau, e ua pŭpŭ i To’na ora. E oraraa hara ore, e te horo‘a noa, e te teitei e te hanahana ho‘i. Ua haa o Iesu. Ua here o Iesu. Ua tavini o Iesu. Ua faaite papû o Iesu. Eaha’tu â hi‘oraa maitai a‘e o te ti‘a ia tatou ia pee. A haamata ana‘e i teie nei, i teie iho pô, ia na reira. A faaru‘e i to tatou huru tahito e te ino e te oto, te tapitapi, e te ti‘aturi ore. Haere ana‘e i roto i te hoê oraraa apî – e oraraa no te faaroo, no te ti‘aturi, no te itoito e te oaoa. Aita e ohipa rahi roa, aita e hopoi‘a teimaha roa, aita e ohipa teimaha. E oti te mau mea atoa.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua paraparau vau i te parau no te hoê taata tei faariro i te Faaora ei hoho‘a no’na, te hoê taata tei ti‘a papû e ma te hapa ore, e te paari e te parau-ti‘a i roto i te mau vero o te oraraa nei. Ua haapa’o maite oia ma te itoito i to’na mau piiraa autahu‘araa. Ua horo‘a mai oia i te hoê hi‘oraa no tatou tata‘itahi. To’na i‘oa, o Thomas Michael Wilson, e tamaiti na Willie raua o Julia Wilson no Lafayette, Alabama.

I to’na taure‘are‘araa, e aitâ hoi oia e to’na utuafare i melohia no te Ekalesia, ua pohehia oia i te ati rahi o te ma‘i mariri aitaata, e te mau raveraa atoa no te faaora i te reira, e i muri iho, ua ora. Na teie ma‘i i faaite i to’na utuafare e, aita te ora i riro noa ei tao‘a faufaa, e nehenehe atoa râ te reira e poto mai. Ua haamata ratou i te imi i roto i te faaroo no te tauturu ia ratou i roto i teie taime ahoaho to ratou. I muri mai, ua iteahia ia ratou te Ekalesia, e i te pae hopea, ua bapetizo-pauroa-hia ratou eiaha râ te metua tane. I muri a‘e i to’na fariiraa i te evanelia, ua titau te taea‘e Wilson ia riro oia ei misionare, noa’tu e, e mea paari roa a‘e oia i te rahiraa o te mau taure‘are‘a a haamata ai ratou i ta ratou ohipa misionare. I te 23raa o to’na matahiti, ua tae maira te piiraa ia tavini oia ei misionare i roto i te Misioni no Utah Salt Lake City.

Te faaite ra te hoa misionare o Elder Wilson i to’na faaroo tapetepete ore, te tauiui ore e te aueue ore. Ua riro oia ei hi‘oraa no te taatoaraa. Tera râ, i muri a‘e 11 ava‘e to’na riroraa ei misionare, ua ho‘i faahou mai te ma‘i. E mariri aitaata i roto i te ivi, e ua titauhia ia tapuhia to’na rima e to’na pa‘ufifi. Noa’tu râ i te reira, ua tamau noa oia i te rave i ta’na mau ohipa no te misioni.

No te itoito o Elder Wilson e no to’na hinaaro tuutuu ore ia vai noa oia i ni‘a i ta’na ohipa misionare, ua putapû roa te aau o to’na metua tane melo ore, no reira, ua imi a‘e ra oia i te mau haapiiraa a te Ekalesia e ua riro atoa mai ei melo no te Ekalesia.

Ua faaroo vau e, te hoê vahine tei haapiihia e Elder Wilson, ua bapetizohia ïa, e ua hinaaro oia e, na Elder Wilson atoa e haamau ia’na, inaha, e mea faatura roa na’na o Wilson. No reira, ua haere atu ra oia, e te tahi atu mau taata i pihai iho i te ro‘i ma‘i o Elder Wilson i roto i te fare ma‘i. I reira, ma te tuu i to’na rima toe i ni‘a i to’na upoo, ua haamau a‘e ra o Elder Wilson ia’na ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Ua rave tamau noa o Elder Wilson i tera ava‘e e tera ava‘e, i ta’na ohipa misionare faufaa rahi e te mauiui atoa râ. Ua horo‘ahia te haamaitairaa: ua purehia. E na roto i teie hi‘oraa o te itoito, ua ti‘a atoa i to’na mau hoa misionare ia ora fatata roa i te Atua.

Ua ino roa te tino o Elder Wilson. Te fatata maira te taime e ho‘i ai oia i te fare. Ua ani oia ia tavini faahou hoê ava‘e hau, e ua fariihia ta’na aniraa. Ua tuu oia i to’na faaroo i roto i te Atua, e inaha, ua iriti maira te taata ta Thomas Michael Wilson i ti‘aturi muhu ore noa, i te uputa o te ra‘i ra e ua niinii maira i te haamaitairaa i ni‘a ia’na. Ua haere maira to’na na metua, o Willie e o Julia Wilson, e to’na taea‘e o Tony, i Salt Lake City no te tauturu i ta raua tamaiti e taea‘e atoa ia ho‘i i Alabama. Tera râ, te vai ra hoê haamaitairaa tei ti‘aorohia na roto i te pure, tei titau-tuutuu-ore-hia ia horo‘a. Ua ani maira te utuafare ia haere au na muri iho ia ratou i roto i te hiero no Jordan River, i reira hoi i ravehia ai taua mau oro‘a mora o te taamu i te utuafare no te tau a muri noa’tu, e no teie atoa tau.

Ua aroha atura vau i te utuafare Wilson. Ua haamauruuru mai o Elder Wilson ia‘u no to‘u taeraa i pihai iho ia’na e to’na utuafare. Na ô maira oia e, « noa’tu eaha te ohipa e tupu mai i ni‘a ia matou i roto i teie oraraa, aita e fifi te reira, i te mea e, ua roaa ia matou te evanelia a Iesu Mesia e te haapa’o nei matou i te reira. Noa’tu e, e haapii au i te evanelia i teie pae e aore ra, i te tahi atu pae o te paruru, aita e fifi te reira, ia haapii râ vau e tia’i ». Aue ïa itoito. Aue ïa ti‘aturi. Aue ïa here. Ua reva te utuafare Wilson i to ratou tere roa no te ho‘i i Lafayette, i reira o Elder Thomas Michael Wilson i te taotoraa mai ô nei atu e a muri noa’tu. Ua hunahia oia i reira, e to’na tapa’o misionare i ni‘a iho i te ahu.

E au mau taea‘e e, a haere atu ai tatou i rapae i teie pureraa autahu‘araa rahi, e faaoti ana‘e tatou paatoa ia faaineine ia tatou no to tatou taime, e ia faatura i te autahu‘araa ta tatou e mau nei na roto i te ohipa ta tatou e rave nei, te mau oraraa ta tatou e haamaitai, e te mau varua ta tatou i fana‘o no te tauturu ia ora. E « u‘i ma‘itihia râ outou, e autahu‘araa arii, e nunaa mo‘a »4 e e nehenehe ta outou e faatupu i te taa‘eraa. Teie mau parau mau ta‘u e faaite papû atu nei, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, to tatou Faaora, amene.

TE MAU NOTA

  1. « For They Loved the Praise of Men More Than the Praise of God », Ensign, Novema 1975, 74.

  2. Deseret News, 21 no tiunu 1871, 235.

  3. Luka 2:40.

  4. 1 Petero 2:9.