2008
Te mau iteraa rau taa ê
Me 2007


Te mau iteraa rau taa ê

Ua horo‘a mai to tatou tere i roto i teie oraraa ia tatou e rave rahi mau iteraa rau taa ê o tei riro ei mau patu pautuutu no te faaroo e no te iteraa papû.

Hōho’a
Elder Ronald A. Rasband

Te hinaaro nei au e horo‘a atoa’tu i to‘u iteraa papû e i to‘u iteraa i teie mahana taa ê e o te peresideni Thomas S. Monson te peropheta a te Fatu i ni‘a i te fenua nei. Te haamauruuru nei au i teie horo‘araa ia paraparau i roto i te amuiraa rahi.

Te mauruuru nei au, mai ia outou atoa na, te vai nei ta tatou i roto i teie nei amuiraa faahiahia a paturu ai tatou, na roto i te faaueraa e i te hoho‘a tei faati‘ahia, to tatou peropheta apî, te Peresideniraa Matamua, e te tahi atu feia faatere o te Ekalesia.

Ua faaitoito teie nei iteraa rau i to tatou mau iteraa papû e ua faarahi i to tatou faaroo i te iteraa e, o teie te Ekalesia mau e te Ekalesia ora a te Fatu.

Ua horo‘a mai to tatou tere i roto i teie oraraa ia tatou e rave rahi mau iteraa rau taa ê o tei riro ei mau patu pautuutu no te faaroo e no te iteraa papû. E tae mai te reira ia tatou na roto i te mau rave‘a rau e i te mau taime mana‘o-ore-hia. E nehenehe te reira e riro ei mea puai, ei mau iteraa no te pae varua e aore râ, ei mau taime haapiiraa maitai. E tae mai vetahi mai te mau tamataraa rahi e te teimaha no te tamata mai i to tatou paari no te faaoroma‘i. Noa’tu eaha te huru o te iteraa rau, e horo‘a tata‘itahi mai râ te reira ia tatou te hoê manuïaraa no te tupuraa o te taata iho, te paari rahi a‘e e i te rahiraa o te taime, te taviniraa ia vetahi ê na roto i te aroha e te here. Mai te au i ta te Fatu i parau i te peropheta Iosepha Semita ma te haapapû i roto i te hoê taime faufaa roa o to’na mau ati i roto i te fare tape‘araa no Liberty e, « e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea atoa nei, e e riro hoi ei maitai no oe na » (PH&PF 122:7).

A haapu‘e-noa-hia’i teie mau iteraa rau i roto i to tatou oraraa, e hopoi mai te reira i te puai e e paturu ia tatou tata‘itahi. Mai te mau patu o to tatou mau fare e turu nei i te toe‘a o te mau paturaa, e riro atoa to tatou mau iteraa rau ei mau patu no to tatou iteraa papû e e amuihia’tu te reira i to tatou faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia.

Ua faaite teie tuhaa amuiraa i te faufaa no te hoê oraraa tei î i te mau iteraa rau. A pee ai tatou i te a‘o paari a to tatou mau feia faatere, e ia popou i ta ratou mau haapiiraa e i to ratou varua, e mea na reira te Fatu i te ma‘itiraa i Ta’na Aposetolo Paari, i muri mai i te mau matahiti faaineineraa, ia riro ei peropheta ma‘iti-mau-hia ?

Te faaite ra to‘u haamaitairaa patereareha e, e horo‘ahia ia‘u te mau iteraa rau taa ê no te faaitoito i to‘u iho iteraa papû. E au mau taea‘e e e au mau tuahine, a feruri na i te tahi mau iteraa rau o tei haamaitai ia outou i roto i to outou oraraa o tei haapapû e o tei faaoaoa i to outou aau. Te haamana‘o ra outou i to outou ite matamuaraa e o Iosepha Semita te peropheta a te Atua e no te Faaho‘i-faahou-raa-hia mai ? Te haamana‘o ra outou i to outou fariiraa i te tamataraa a Moroni e i to outou iteraa e te Buka a Moromona o te tahi atu â ïa ite no Iesu Mesia ? Te haamana‘o ra outou i to outou fariiraa i te hoê pahonoraa i ta outou pure paieti rahi e i te iteraa e ua ite to outou Metua i te Ao ra ia outou e ua here ia outou ? A ite ai outou i teie mau iteraa rau taa ê, aita anei te reira i horo‘a ia outou i te hoê aau mehara e te faataaraa ia haere noa i mua ma te faaapî i te faaroo e te opuaraa papû ?

Aita i maoro roa a‘e nei, ua roaa ia maua te tuahine Rasbank te hoê iteraa o te ore roa e mo‘ehia ia maua. Ua tonohia vau ia peresideni e piti amuiraa tĭtĭ i Peru. I reira, ua haere maua i te oire no Puno, i ni‘a i te mau Mou‘a Teitei piihia « Andes » i te roto no Titicaca. E 3.660 metera i ni‘a a‘e i te faito o te miti, ua maere roa maua i teie nei oire iti ha’iha’i e te nehenehe, i te mau teitei o te pape. Ua farerei matou e te mau peresideni tĭtĭ o te reira area e ua faaterehia te hoê pureraa pae auahi e ua tae mai hanere o te mau feia apî no Puno.

I te hoê po‘ipo‘i, ua anihia mai maua e haere e farerei i te hoê pŭpŭ melo no te fenua iho e noho i ni‘a i te mau motu aeho torire no te roto no Titicaca. Te i‘oa o teie feia e noho ra i reira o te mau Initia Uros ïa no Bolivie e no Peru.

Ua faaitehia ia maua e, ua amui tau rii mau utuafare feia mo‘a no te patu i to ratou iho mau nohoraa aeho e torire haere. Ma te oaoa, ua tere atu matou na ni‘a i te poti i teie motu painu e ua fariihia mai ma te anaanatae e te mau melo maitai roa.

Ua amoamo maua i ta ratou mau aiu iti tei pu‘ohuhia i roto i te mau ahu ta‘oto nehenehe hamanihia i te rima taata. Ua amu maua i te mau i‘a o ta ratou i tai‘a i taua ihora mahana, o tei faaineine-maitai-hia. Ua ite maua i ta ratou mau ohipa rima î e ua opere ma te taui haere i ta ratou mau tao‘a aroha na te tahi e te tahi.

A farerei haere ai maua ia ratou, ua faaitehia ia maua e, e hoê ta ratou mau tamarii 45 minuti ia haere i Puno e ia ho‘i mai na te haapiiraa evanelia e i te haapiiraa i te mau mahana atoa. Ua mauruuru atoa maua i te mea e, e mea ite roa teie mau melo i te mau papa‘iraa mo‘a, e ua papû maitai e ua here i te reira. Ma te oaoa, ua faaite mai i ta ratou mau parau faati‘a no te hiero, e ua farii i to ratou mau oro‘a hiero e ua taatihia i roto i te Hiero no Cochabamba i Bolivie.

Hou maua a vaiiho atu ai ia ratou, ani maira te hoê o te mau metua vahine ia tuturi matou e o ratou i roto i te hoê pureraa utuafare. Te haamana‘o nei au i to‘u tuturiraa i ni‘a i te hoê aeho marû e teie feia mo‘a faaroo. A tuturi ai matou, ani maira iaia faaoti i te pure ma te faaohipa i te Autahu‘araa a Melehizedeka, e ua haamaitai au i to ratou motu apî e i to ratou nohoraa.

Ua marû to‘u nei aau e i reira i ni‘a i teie nei mau motu torire no te roto no Titicaca, i ani mai ai teie mau utuafare no te feia mo‘a ia pure no teie Motu iti no Apu Inti e ia ani i te Fatu ia haamaitai i to ratou mau nohoraa e i te mau utuafare o te mau Lujano e Jalluhui.

A feruri ai au i teie nei iteraa taa ê o ta te Fatu i haamaitai ia matou, ua ite au e, ua faautahia mai te hoê patu apî i ni‘a i to‘u fare no te faaroo. E mana‘o pinepine au i teie nei iteraa rau i Puno ei faahaamana‘oraa i te faaotiraa o to‘u nei haamaitairaa patereareha.

No roto mai i te omuaraa o te parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, tei papa‘ihia i te matahiti 1831 ei tohuraa no te mahoraraa o te ohipa a te Fatu i to tatou nei mau mahana, teie o ta te Fatu i heheu mai:

« Ia parau râ te mau taata’toa na roto i te i‘oa o te Atua te Fatu, oia ïa te Faaora o te ao nei ;

« Ia faarahi-atoa-hia te faaroo i ni‘a i te fenua nei ;

« Ia faati‘ahia ta‘u fafauraa mure ore ;

« Ia porohia’tu te îraa o ta‘u Evanelia e te feia paruparu e te mea ite ore hoi i te mau hopea o te ao nei » (PH&PF 1:20-23)

E au mau taea‘e e e au mau tuahine, te hopoi nei te mau melo paruparu e te riirii o te Ekalesia, mai ia outou e mai ia‘u nei, i te evanelia i te mau hopea o te fenua nei, i Puno i Peru, e i te tahi atu mau vahi atea roa. Te tupu nei te faaroo i te rahi i rotopu i te feia fafauhia o te Atua, e te ti‘aturi nei au e, e mea na roto i te fariiraa i te hoê tao‘a rahi a te taata iho i nehenehe ai teie mau iteraa faufaa o te faarahi i te faaroo e tupu ai no tatou tata‘itahi.

Ua parau te peresideni Monson e: « E faaue te Fatu, e i te feia o te haapa‘o i Ta’na faaue ra, noa’tu e feia paari i te ite e aore râ, e feia riirii, e heheu mai ïa Oia Ia’na Iho na roto i te mau ohipa, i te mau mâro, te mau mauiui e roaa ia ratou na roto i Ta’na aupururaa e… e ite ratou na roto i to ratou iho iteraa rau e o vai râ Oia » (I roto i te « The Way of the Master », Liahona, Tenuare 2003, 7 ; faahitihia e Albert Schweitzer, The Ouest of the Historical Jesus [1948], 401 ; tei apitihia’tu).

I teie anotau no te mau mea ti‘a ore i roto i to tatou oraraa, e ia faateimaha te mau tamataraa e te mau fifi ia tatou, ia haamana‘o tatou i to tatou mau iteraa rau pae varua. E hopoi mai teie mau patu pautuutu no te faaroo e no te iteraa papû i te papûraa e i te mau haapapûraa a te hoê Metua here haapa’o i te Ao ra, no to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia, e no ta Raua Ekalesia mau e te ora. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.