2008
Te roaaraa te hoê iteraa papû no te Atua, te Metua ; no Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia ; e no te Varua Maitai
Me 2007


Te roaaraa te hoê iteraa papû no te Atua, te Metua ; no Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia ; e no te Varua Maitai

Te mau mea i parauhia mai ia‘u e e nehenehe ia parauhia ia outou na roto i te Varua Maitai… ia au i to outou haapa‘o e to outou mau hiaai.

Hōho’a
Elder Robert D. Hales

Mai ia outou, ua oaoa vau i te taeraa mai i roto i te amuiraa hanahana. Tera râ, te mana‘o nei au e horo‘atu vau i te hoê tuhaa no te parau haapiiraa e i te tauturu. I to tatou afa‘i-faatuaea-raa i to tatou rima i ni‘a i roto i te amuiraa hanahana, e ere ïa i te rave-noa-raa tatou i te hoê titauraa na tatou iho, ua fafau râ tatou e, e paturu e e faatura tatou i te mau ture, te mau oro‘a, te mau faaueraa e te peropheta a te Atua, peresideni Thomas S. Monson. Ua oaoa roa vau i te amuiraa’tu ia outou e te afa‘i-faatuaea-raa i to‘u rima atau i ni‘a.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, i na ava‘e i ma‘iri a‘e nei, ua roaa ia‘u te hoê iteraa haehaa o tei horo‘a ia‘u te hoê rave‘a ia feruri hohonu na roto i te aau mehara i te horo‘a no te ora. I roto i teie nei iteraa rau, ua feruri hohonu noa â vau i to‘u iteraa papû no te Atua, to tatou Metua Mure Ore, e no Ta’na Tamaiti paari, to tatou Faaora e te Taraehara, o Iesu Mesia, e e mea nahea te roaaraa ia‘u to‘u iteraa papû no te Metua e te Tamaiti.

Te imi nei e te ‘aro nei te mau taata o te ao atoa nei, o te mau faaroo tata‘itahi e o te mau ti‘aturiraa ia ite e, O Vai râ te Atua ? Eaha To’na fetiiraa e o Iesu Mesia ? E eaha to tatou auraa e o Raua ?

Ua ite papû roa vau e, te ora nei to tatou Metua i te Ao ra e Iesu Mesia. E parau mau te Taraehara. E na taata taa ê mau te Atua te Metua e o Iesu Mesia, e na taata tahuti-ore. Ua ite raua ia tatou ei mau taata, e e faaroo e e pahono mai Raua i ta tatou mau pure o te aau tae. Ua faaitehua mai te Faaora i te feia o te Ao Apî e: « O Vau te faaite i te Metua, e o te Metua te faaite Ia‘u, e o te Varua maitai te faaite i te Metua e Ia‘u atoa ».1 Ua faaite mai te Varua Maitai ia‘u nei e, e parau mau teie mau mea.

Ua roaa to‘u iteraa papû i to‘u apî-roa-raa i to‘u tai‘oraa i na parau tohu 13 tei piihia te mau Hiro‘a Faaroo tei papa‘ihia e Iosepha Semita. No roto i te paraimere to matou tamau-aau-raa i te reira. Te faaite ra te reira i te mau ti‘aturiraa niu o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai. Te na ô ra te hiro‘a matamua e: « Te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai ho‘i ».2

Ua ite Iosepha Semita i te natura mau o na melo tootoru o te Atuaraa na roto i te ite-papû-raa mau. Ei tamaiti 14 matahiti, o tei hinaaro i te ite e teihea râ te mau ekalesia Keretiano o ta’na e amui atu. I roto i te Bibilia i roto i te buka a Iakobo no te Faufaa Apî ua tai‘o oia: « Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra ».3 Na roto i te haapa‘o, ua tuturi oia i raro i roto i te pure e ua fâ maira te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Ua faaite oia i te huru no teie nei « na Taata e piti, to raua teatea e te hanahana a ti‘a noa’i raua i ni‘a a‘e ia [Iosepha] i roto i te reva ra. Parau maira te hoê o raua [te Atua te Metua], e ma te faahiti i [to’na] i‘oa, ma te faatoro atu i to’na rima i ni‘a i te tahi – O Ta‘u Tamaiti Here teie, A faaroo Ia’na ! »4

Mai to‘u â tamariiraa mai, ua riro teie iteraa o Iosepha Semita ei arata‘i no‘u – e riro atoa no tatou paato‘a. Ua haapii te peropheta apî i teie parau mau no ni‘a i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia no te mea, ua imi maite oia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a i te hinaaro o to’na Metua i te Ao ra, e i muri mai, ua haapa‘o oia ma te faaroo.

Ua faaineinehia teie nei faanahoraa e ua faahoho‘a maitai te Faaora mai tei papa‘ihia i roto i te Bibilia. I te rae‘a-raa-hia to Iesu matahiti i te 12, ua ite To’na metua vahine, Maria e To’na metua tane i te fenua nei, o Iosepha Ia’na te haapii ra i roto i te hiero. Ui atura Iesu ia raua: « Aita orua i ite, e ia haapa‘o vau i ta ta‘u Metua e ti‘a’i ? »5 Aita râ Iesu e parau nei no te ohipa a Iosepha. Te parau nei râ Oia no te ohipa a To’na Metua i te Ao ra.

Te huru no te faanahoraa o ta te Atua te Metua i rave no te faaiteraa i Ta’na Tamaiti rave rahi mau taime e mea faufaa ïa: « E oti a‘era Iesu i te bapetizohia, haere maira oia i ni‘a mai raro mai i te pape… O te reo maira no te ra‘i mai, i te na ôraa mai e, Ta‘u Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau Ia’na ».6 E faahou ă, i ni‘a i te Mou‘a no te Faahuru-ê-raa: « O Ta‘u Tamaiti here teie: a faaroo Ia’na ».7

I to Iesu fâraa’tu i ni‘a i te fenua Amerika, ua faaite-atoa-hia Oia mai te reira atoa e To’na Metua: « Inaha, o Ta‘u Tamaiti here, ua mauruuru roa Vau Ia’na, ua haamaitai hoi Au i To‘u i‘oa – a faaroo Ia’na ».8 E inaha e piti tauasini matahiti i muri mai, ua parau-atoa-hia teie nei mau parau i te hoê tamaiti apî o Iosepha Semita: « O Ta‘u Tamaiti Here teie. A faaroo Ia’na ! »9

E faufaa taa ê mau ia hinaaro ana‘e te Metua i te Ao ra i te faaite i Ta’na Tamaiti ia tatou, e faaue Oia ia tatou ia faaroo – ia « faaroo » i te mau parau a Iesu.

O vai o Iesu ? Ua hoê Oia e To’na Metua i te Hamaniraa i te ao nei e ua horo‘ahia Ia’na te hopoi‘a, i raro a‘e i te faatereraa a To’na Metua, ia hamani i te mau mea’toa i ni‘a i te tino no te fenua nei. « E Na‘u i hamani i te mau ao aore e hope ia tai‘ohia ; e ua hamani Au ia ratou no Ta‘u ra opuaraa ; e na roto i te Tamaiti oia ho‘i, i Ta‘u Fanau Tahi i hamani ai au ia ratou ».10 O Iesu Mesia te Fanau Tahi a te Metua i roto i te tino nei. O Oia to tatou Arai i te Metua ra. O Oia te Faaora o tei horo‘a i To’na ora no tatou e o tei ani u‘ana i te parau no tatou i mua i te Metua. No reira, e pure tatou i te Metua i te Ao ra area râ, e au Oia mai To’na Metua ra. Ua riro atoa Oia ei taata hanahana no te puai e no te mana.

E mea maramarama e e mea putapu te aau ia feruri au e mea nahea Iesu ia paraparau i To’na Metua. I roto i Ta’na Pure, e itehia i roto i te Bibilia i te buka a Ioane, e mea ateate maitai e, ua faahiti Iesu Ia’na ei Tamaiti. A faaroo mai na i Ta’na mau parau a pure atu ai Oia ma te horo‘a i Ta’na parau faaite i te faaotiraa o Ta’na misioni i te fenua nei i To’na ra Metua i te Ao ra:

Teie o Ta’na i parau:

« Ua haamaitai au ia oe i te ao nei: ua oti ia‘u te ohipa ta oe i ho mai na‘u e rave ra…

« E na oe i tuu mai ia‘u i te parau ta‘u i tuu a‘e ia ratou [te mau pĭpĭ]… e ua ite mau ho‘i e mai ŏ na mai au ia oe na, e ua faaroo hoi ratou e, na oe au i tono mai…

« Mai ia oe i tono mai ia‘u i teie nei ao ra, ua tono atoa’ tu hoi au ia ratou i teie nei ao…

« E ua horo‘a vau i te hinuhinu no ratou i ta oe i ho mai no‘u ra, ia riro ratou ei hoê mai ia taua i hoê nei ».11

Na roto i te mau ohipa a te Faaora, ua riro mau te mau pĭpĭ ei hoê eiaha râ, i to ratou tino tahuti nei. Ua riro ratou ei hoê i roto i te mau opuaraa e i te here. O teie te hoêraa o te Atua te Metua e o Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, tei parauhia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E na taata taa ê raua area râ, ua hoê Raua i roto i te mau opuaraa, i roto i to Raua here ia tatou, e i roto i te ohipa o ta Raua e rave ra no tatou.

E te pure noa ra ă te Faaora:

« E teie nei, e ta‘u Metua, e haamaitai mai oe ia‘u… i te mau maitai no‘u ia oe hou teie nei ao ra…

« … Ia ite to te ao e na oe au i tono mai, e ua here mai oe ia ratou mai ia oe e here mai ia‘u nei ra.

« … Ua here mai na hoi oe ia‘u hou te fenua i hamanihia’i ra ».12

Aue to Iesu hinaaro ia tatou ia ite i te Metua mai Ia’na ra. Teie Ta’na pure:

« E ta‘u Metua parau-ti‘a e, aore â hoi to te ao i ite ia oe, ua ite râ vau ia oe: e ua ite hoi ratou [te mau pĭpĭ] nei e na oe au i tono mai.

« E e faaite atu ă vau, i to oe i‘oa, ia herehia mai ratou i to hereraa mai ia‘u nei ra e o vau hoi e parahi i roto ia ratou ».13

Ua faaite Iesu i To’na here rahi no te feia tei ma‘iti i te pee Ia’na e ua pure Oia ia paruruhia ratou: « Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia matou eiaha ei ino ».14 Ua pure oia no ratou, e te mau taea‘e e te mau tuahine.

E ua ani atu ra to tatou Faaora ma te here ia nehenehe ia ratou ia vai faahou Ia’na ra: « E tau Metua e, ua hinaaro vau i te feia ta oe i ho mai no‘u ra, ei pihai atoa iho ia‘u ».15

I te faaineineraa no te tusia taraehara, ua pure Iesu i To’na Metua i roto i te ô no Getesemane a rave ai Oia i ni‘a Ia’na te mau hara, te mau oto, e te mau mauiui o te mau taata atoa. I roto i te reira mau hora o Oia ana‘e, ua faaite papû Oia e aita Oia i rave i Ta’na iho ohipa. Ua pure Oia, « e tau Metua e, ia ti‘a ra, e hopoi ê atu i teie nei a‘ua, ia tupu râ to oe hinaaro ».16 E taime pe‘ape‘a te reira No’na e te rahiraa o tatou, aita Oia i parau noa No’na iho aore ra e haapa‘o noa na ni‘a i To’na iho puai. Ua pii Oia i To’na Metua, te Atua Mana Hope, ia paturu Ia’na e ia nehenehe Ia’na ia rave i te hinaaro a To’na Metua ; e ua tono To’na Metua i te hoê melahi « no te ra‘i mai, e ua faaitoito ia’na ».17 E here to‘u mai te here a te Metua i Ta’na Tamaiti e no tatou paatoa.

Na mua’tu te faatumu-raa-hia o te ao nei, no te taime hopea i ni‘a i te satauro, ua haapa‘o te Faaora i ta te Metua i tia‘i. Ua faaoti Oia i te ohipa o Ta’na i faauehia e rave. No reira, eiaha tatou e maere o vai Ta’na e paraparau ra i ni‘a i te satauro, « ua parau maira, ua oti »,18 e « ua pii hua’tura to Iesu reo… e tau Metua, te tuu nei au i tau varua i to rima na ; e oti a‘e ra taua parau ra, pohe ihora ».19 Ua ite tatou e te pure ra Oia i To’na Metua i te Ao ra.

Te faaite papû nei au e te ora nei to tatou Faaora. O oia te Fanau Tahi a te Metua, e e ho‘i faahou mai Oia i ni‘a i te fenua no te faatere. O Oia o Iesu Mesia, Tei Mo‘a i Iseraela, « tei î i te maitai, e te aroha, e te parau mau… o Oia te tae mai, ia hopoi ê atu i ta to te ao nei mau hara ; oia hoi, te mau hara a te taata atoa te tamau maite i te faaroo i to’na ra i‘oa ».20 O Oia te Tamaiti mau a te Atua o tei ti‘a faahou mai te pohe mai i te toru o te mahana no te faatupuraa i te ti‘a-faahou-raa o te feia atoa e haere mai i te fenua nei. Te faaite papû atoa nei au e te ora nei te Atua to tatou Metua Mure Ore e ua here ia tatou tata‘itahi, no te mea e tamarii tatou Na’na. No To’na here rahi ua tono mai Ta’na Tamaiti Fanau Tahi i te ao nei, e « ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa ra te ora mure ore ».21

Ei Aposetolo na te Fatu ra o Iesu Mesia, te faaite papû nei au i te parau mau o te mau papa‘iraa mo‘a e te mau mea i parauhia mai ia‘u e e nehenehe ia parauhia ia outou na roto i te Varua Maitai. E heheuhia ia au i to outou haapa‘o e to outou mau hiaai. Ua haapii te Faaora i roto i Ta’na tau misioni i roto i te Tahuti nei i teie parau mau rahi e nehenehe e faatanohia no tatou: « Te mau mea atoa o ta outou e ani i te Metua i to‘u ra i‘oa, o te ti‘a ïa, a faaroo ai e noaa taua mau mea ra, e noaa ïa ia outou ».22 Te faaite papû nei au te mau mea o ta‘u i parau iho nei e ua ite papû maitai au e teie mau mea o ta‘u i parau e parau mau ïa. Ia imi outou i teie nei mau parau mau o ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. 3 Nephi 11:32.

  2. Hiro‘a Faaroo 1:1.

  3. Iakobo 1:5.

  4. Iosepha Semita – Aamu 1:17.

  5. Luka 2:49.

  6. Mataio 3:16-17.

  7. Luka 9:35.

  8. 3 Nephi 11:7.

  9. Iosepha Semita – Aamu 1:17.

  10. Mose 1:33.

  11. Ioane 17:4, 8, 18, 22.

  12. Ioane 17:5, 23-24.

  13. Ioane 17:25-26.

  14. Ioane 17:15.

  15. Ioane 17:24.

  16. Mataio 26:39.

  17. Luka 22:43.

  18. Ioane 19:30.

  19. Luka 23:46.

  20. Alama 5:48.

  21. Ioane 3:16.

  22. 3 Nephi 18:20.