2017
Haʼaputuputuraʼa i te ʼutuāfare ʼo te Atua
May 2017


Haʼaputuputuraʼa i te ʼutuāfare ʼo te Atua

Tē hinaʼaro nei te Atua te Metua i Tāna mau tamariʼi ’ia hoʼi faʼahou mai i te fare, i roto i te mau ʼutuāfare ʼe i roto i te hanahana.

E tōʼu mau taeaʼe ʼe mau tuahine here, tē ʼoaʼoa nei au nō teie haʼamaitaʼiraʼa ’ia tiʼa atu i mua ia ʼoutou i te ʼōmuaraʼa o teie tuhaʼa pureraʼa nō te ʼāmuiraʼa rahi. Tē fāriʼi nei au ia ʼoutou mā te here rahi.

’Ua riro noa na te ʼāmuiraʼa rahi ʼei taime haʼaputuputuraʼa nō te Feiā Moʼa i te mau Mahana Hopeʼa nei. E mea maoro i teie nei ’ua tupu te ʼĒkālesia i te rahi eʼita atu ra e nehenehe faʼahou e haʼaputuputu tino roa i te hōʼē noa iho vāhi, ’ua hōroʼa mai rā te Fatu i te mau rāveʼa ’ia tae atu te mau haʼamaitaʼiraʼa o te ʼāmuiraʼa rahi ia ʼoutou nā noa atu tei hea ʼoutou. Noa atu e mea faʼahiahia ’ia hiʼo mata atu i te rururaʼa o te Feiā Moʼa i roto i teie pū ʼāmuiraʼa rahi, mātou te tiʼa atu nei i teie purupiti, tē ʼite noa nei mātou nā roto i te mata o tō mātou ferurira’a i te rahira’a miliōni taʼata nā te ao nei tei ’āmui mai ia tātou nei nō te mātaʼitaʼi ʼe nō te faʼaroʼo i te ʼāmuiraʼa. E rave rahi o ʼoutou tei haʼaputuputu mai ʼe tō ʼoutou ʼutuāfare ; ’ua haʼaputuputu mai te tahi ʼe te mau hoa ʼaore rā te mau hoa melo nō te ʼĒkālesia.

Noa atu tei hea ʼoutou, ’e te faʼaroʼo mai rā i tōʼu reo, ’ia ʼite ʼoutou ē noa atu e ʼaita ʼoutou e tiʼa tino ra i rotopū ia matou, tē ʼite nei rā mātou ē tei ’ō nei ʼoutou nā roto i te vārua. Tē tiʼaturi nei mātou ē te ʼite pāʼātoʼa nei ʼoutou i tō ʼoutou hōʼēraʼa ʼe ʼo mātou—ē ’ua ʼite ʼoutou i te mana vārua o te tae mai i te mau taime atoʼa e haʼaputuputu ai te hōʼē pūpū taʼata faʼaroʼo nā roto i te iʼoa ʼo Iesu Mesia.

’Ua faʼauruhia vau ʼe te Vārua ’ia paraparau atu ia ʼoutou i teie mahana nō niʼa i te tahi ē atu huru haʼaputuputuraʼa. Eʼita teie huru haʼaputuputuraʼa e tupu i te mau ono ʼāvaʼe ato’a, mai te ʼāmuiraʼa rahi. ’Ua tupu rā te reira mai te mau mahana mātāmua mai ā nō te Faʼahoʼiraʼahia mai te ʼĒkālesia, ʼe tei ha’ape’epe’e-noa-hia ra i teie mau matahiti iho nei. E faʼahiti au te haʼaputuputuraʼa o te ʼutuāfare ʼo te Atua.

Nō te tātara atu i teie haʼaputuputuraʼa, e mea maitaʼi aʼe paha ’ia haʼamata hou tātou i fānauhia mai ai, hou te mea tā te Bibilia e parau nei « i te mātāmua ra » (Genese 1:1). I taua taime ra, i ora nā tātou i te Metua i te Ao ra ʼei mau tamariʼi vārua Nāna. E parau mau teie nō te mau taʼata atoʼa tei ora i niʼa i te fenua nei.

’Ia ʼite mai ʼoutou, e ʼere te mau iʼoa « taeaʼe » ʼe « tuahine » ʼei mau parau fāriʼiraʼa noa ʼaore rā e mau parau aroha nā tātou. E faʼaʼiteraʼa rā nō te hōʼē parau mau mure ʼore : ʼO te Atua te Metua mau ʼo te taʼata atoʼa ; e tufaʼa tātou tātaʼitahi nō Tōna ʼutuāfare mure ʼore. Nō te mea ’ua here ʼOia ia tātou i te here ʼo te hōʼē Metua maitaʼi roa, tē hinaʼaro nei ʼOia e ’ia haere tātou i mua ʼe ’ia nuʼu ʼe ’ia riro mai Iāna ra te huru. ’Ua haʼamau ʼOia i te hōʼē ʼōpuaraʼa e haere mai tātou i niʼa i te fenua nei, i roto i te mau ʼutuāfare, ’e ’ia ora i te mau mea o te faʼaineine ’ia tātou ’ia hoʼi atu Iāna ra ʼe ’ia ora mai Iāna e ora nei.

Te tuhaʼa faufaʼa rahi nō teie ʼōpuaraʼa ʼo te fafauraʼa ïa ē e pūpū Iesu Mesia Iāna iho ʼei tusia, nō te faʼaora ia tātou i te hara ʼe te pohe. Tā tātou ʼohipa i roto i taua ’ōpuara’a ra o te fāriʼiraʼa ïa i te tusia ʼa te Faʼaora nā roto i te haʼapaʼoraʼa i te mau ture ʼe te mau ʼōroʼa nō te ʼevānelia. ’Ua fāriʼi ʼoutou ʼe ʼo vau nei i teie ʼōpuaraʼa. ’Oia mau, ’ua ʼoaʼoa tātou i te reira, noa atu ’ua tītauhia ē ’ia faʼaruʼe tātou i te aro ʼo tō tātou Metua ’e ’ia ha’amo’e i te mau mea tā tātou i rave i reira i piha’i iho Iāna.

ʼAita rā tātou i tonohia mai i’ō nei i roto roa i te pōuri. ’Ua hōroʼahia ia tātou tātaʼitahi te hōʼē tufaʼa nō te māramarama ʼo te Atua, tei parauhia te « māramarama ʼo te Mesia », nō te tauturu ia tātou ’ia ʼite i te maitaʼi ʼe te ʼino, te tiʼa ʼe te hape. Nō reira te feiā o tē ora nei ma te tahi riʼi ʼite ʼaore rā ʼite ʼore nō niʼa i te ʼōpuaraʼa ʼa te Metua e nehenehe noa ā ’ia ʼite, i roto i tō rātou ʼāʼau, e mea tiʼa ʼe e mea morare te tahi mau ʼohipa ʼe te tahi ra ’aita ïa.

E au ra e mea hia’ai taʼa ʼē tō tātou ʼite i te tiʼa ʼe te hape ’ia aupuru anaʼe tātou i tā tātou mau tamariʼi. Fātata tei roto i te metua tāta’itahi atoʼa te hinaʼaro ’ia haʼapiʼi i tāna mau tamariʼi te mau maitaʼi morare. E tufaʼa te reira nō te temeio nō te ʼōpuaraʼa ʼa te Metua i te Ao ra. Tē hinaʼaro nei ʼOia ’ia haere mai Tāna mau tamariʼi i te fenua nei i roto i te mau ʼutuāfare, nō te peʼe i te hōhoʼa mure ʼore o te mau ʼutuāfare e vai nei i te raʼi. Te mau ʼutuāfare e faʼanahoraʼa tumu ïa nō te mau ao mure ʼore, ʼe nō reira ʼOia i ʼōpua atoʼa ai ’ia riro te reira ’ei faʼanahoraʼa tumu i niʼa i te fenua nei. Noa atu e mea ’ātea roa ā te mau ʼutuāfare tāhuti i te maitaʼi roa, e hōroʼa te reira i te mau tamariʼi ʼa te Atua i te rāveʼa maitaʼi roa aʼe ’ia fāriʼihia rātou i teie ao ma te here i niʼa i te fenua nei tei piri atu i te here tā tātou i ʼite i te raʼi ra—te here metua. ’Ua riro atoʼa te mau ʼutuāfare ’ei rāveʼa maitaʼi roa aʼe nō te faʼaherehere ʼe nō te hōroʼa atu i te mau maitaʼi morare ʼe te mau haʼapiʼiraʼa mau o te arataʼi faʼahou ia tātou i mua i te aro ʼo te Atua.

O te tahi noa numera iti o te mau tamariʼi ʼa te Atua e noaʼa ia rātou, i roto i teie oraraʼa, te hōʼē ʼiteraʼa mau nō te ʼōpuaraʼa ʼa te Atua, ’oia ato’a tei tae atu ai i te mau ʼōroʼa ʼe te mau fafauraʼa o te autahu’ara’a o tei ʼohipa hope roa i te mana tāraʼehara ʼa te Fa’aora i roto i tō tātou oraraʼa. Nā reira ato’a te mau taʼata e mau metua maitaʼi roa tō rātou ’ia ora haʼapaʼo maitaʼi mai te au i te māramarama tā rātou i fāriʼi, ʼaita roa atu rā rātou i faʼaroʼo i te parau nō Iesu Mesia ’e Tāna Tara’ehara ʼaore rā i anihia ’ia bāpetizohia i Tōna ra iʼoa. E parau mau te reira nō te mau miliōni taiʼo-ʼore-hia ’o tō tātou mau taeaʼe ʼe mau tuahine i roto i te ʼāʼai ʼo te ao nei.

E faʼariro paha te tahi i te reira ʼei mea tano ʼore. E rave atoʼa paha rātou i te reira ʼei haʼapāpūraʼa ʼe ʼaore rā e ʼōpuaraʼa, ʼaore ra ʼe mau tītauraʼa taʼaʼē nō te faʼaoraraʼa—ma te manaʼo ē eʼita te hōʼē Atua parau-tiʼa ʼe te aroha e haʼamau i te hōʼē ʼōpuaraʼa e roaʼa noa i te tahi tufaʼa iti ʼo Tāna mau tamariʼi. E faʼaoti paha te tahi ē ’ua faʼaoti ātea te Atua ʼo vai Tāna mau tamariʼi Tāna e faʼaora ma te hōroʼa atu i te ʼevānelia ia rātou, te tahi tei ʼore roa atu i faʼaroʼo i te ʼevānelia ’aita ïa rātou i « māʼitihia ».

’Ua ʼite rā ʼoutou ʼe ʼo vau nei, maoti te mau parau mau tei faʼahoʼihia mai nā roto i te peropheta Iosepha Semita, e mea hau atu te reira i te here ʼe te tiʼa nō te ʼōpuaraʼa ʼa te Atua. E hinaʼaro rahi tō tō tātou Metua i te Ao ra i te haʼaputuputu ʼe i te haʼamaitaʼi i te tāʼātoʼaraʼa ʼo Tōna ʼutuāfare. Noa atu ’ua ʼite ʼOia ē eʼita te tāʼātoʼaraʼa e māʼiti ’ia haʼaputuputuhia rātou, e hōroʼa Tāna ʼōpuaraʼa i Tāna mau tamariʼi tātaʼitahi i te rāveʼa nō te fāriʼi ʼaore rā nō te pātoʼi i Tāna aniraʼa. ʼE o te mau ʼutuāfare hoʼi te māfatu nō teie nei ʼōpuaraʼa.

E rave rahi mau tenetere i maʼiri aʼenei, ’ua parau te peropheta Malaki ē ’ia tae i te hōʼē mahana, e tono ïa te Atua ia Elia nō te « faʼafāriu i te ʼāʼau ʼo te mau metua i te tamariʼi, ʼe te ʼāʼau ʼo te tamariʼi i tō te metua ». (Malaki 4:6)

E mea faufaʼa rahi roa teie tohuraʼa, ’ua faʼahiti te Faʼaora i te reira ’a haere ai ʼOia i Amerika i muri aʼe i Tōna Tiʼafaʼahouraʼa (hiʼo 3 Nephi 25:5-6). ʼE i te fārereiraʼa te melahi Moroni i te peropheta Iosepha Semita, ’ua faʼahiti atoʼa ’oia i te tohuraʼa nō niʼa ia Elia ʼe te ʼāʼau, te mau metua, ʼe te mau tamariʼi (hiʼo Iosepha Semita—History 1:36-39).

Te 1 nō ʼēperēra teie mahana. E piti mahana mai teie nei mahana, te 3 ïa nō ʼēperēra ʼei faʼahaʼamanaʼoraʼa i te 181 matahiti mai te mahana i tupu ai te tohuraʼa ʼa Malaki. I taua mahana ra ’ua haere mai Elia, ʼe ’ua hōroʼa ia Iosepha Semita te mana autahuʼaraʼa nō te tāʼati i te mau ʼutuāfare ʼe ʼa muri noa atu (hiʼo PH&PF 110:13-16).

Mai taua mahana ra e tae mai i teie mahana, ’ua rahi roa te ʼanaʼanatae i te tuatāpaparaʼa i tōna iho ʼāʼamu ʼutuāfare. I te fāito e mara’a noa, e au ra te hutihia ra te taʼata e tō rātou mau tupuna hau atu i te hinaʼaro noa e mātaʼitaʼi. ’Ua noaʼa mai te mau vairaʼa buka ʼāʼamu ʼutuāfare, te mau tāʼatiraʼa, ʼe te mau rāveʼa roro uira nā te ao nei nō te turu i teie nei ʼanaʼanataeraʼa. ’Ua faʼatiʼa te mana o te ʼitenati nō te faʼananea i te mau ’āparauraʼa i te mau ʼutuāfare ’ia haʼa ’āmui nō te rave i te maʼimiraʼa i te ʼāʼamu ʼutuāfare ma te vitiviti ʼe te hōhonu tei ʼore roa i noaʼa nā mua atu.

Nō te aha teie mau mea atoʼa e tupu ai ? Nō te ʼorera’a e noaʼa te tahi taʼo maitaʼi aʼe, e piʼi ïa tātou i te reira te « vārua ʼo Elia ». E nehenehe atoʼa tā tātou e parau i te reira te tupuraʼa o te tohuraʼa. Te faʼaʼite pāpū nei au ē ’ua haere mau mai Elia. ’Ua fāriu te mau ʼāʼau o te mau tamariʼi —tō ʼoutou ʼe toʼu nei—i tō tātou mau metua, tō tātou mau tupuna. Te here tā ʼoutou e ʼite nei nō tō ʼoutou mau tupuna ʼe tufaʼa ïa nō te tupuraʼa o taua tohuraʼa ra. ’Ua haʼamau-hōhonu-roa-hia i roto i tō ʼoutou iho tiʼaraʼa. E ʼere noa e ʼohipa nō te DNA tei fatu-aiʼa-hia e ʼoutou.

ʼEi hiʼoraʼa, ’ia peʼe ʼoutou i te mau faʼa’iteraʼa ’ia haʼapiʼi nō niʼa i tō ʼoutou ʼāʼamu ʼutuāfare, e ʼite paha ʼoutou e hōʼē ā te tahi o tō ʼoutou hōhoʼa mata ʼe tō te tahi fetiʼi ātea ʼaore rā tō ʼoutou ʼanaʼanatae i te mau buka ʼaore rā tō ʼoutou tāleni nō te hīmene. E nehenehe te reira e riro ’ei ʼohipa ʼanaʼanatae ʼe te māramarama. Mai te mea rā e faʼaea tā ʼoutou ʼohipa i reira, e ʼite ïa ʼoutou e te ʼere nei ʼoutou i te tahi mea. Teie ʼereraʼa nō te mea ïa e ʼere te haʼaputuputuraʼa ʼe te tahōʼēraʼa i te ʼutuāfare ʼo te Atua i te mau manaʼo māhanahana noa. E tītau te reira i te mau fafauraʼa moʼa tei ravehia ’ei tūʼatiraʼa i te mau ʼōroʼa nō te autahuʼaraʼa.

E rave rahi o tō ʼoutou mau tupuna tei ʼore i fāriʼi i taua mau ʼōroʼa ra. Nā roto rā i te tauturu ʼa te Atua, ’ua rave ʼoutou. ʼE ’ua ʼite te Atua e hutihia atu ʼoutou e tō ʼoutou mau tupuna nā roto i te here ʼe tei ïa ʼoutou ra te rāveʼa roro uira tītauhia nō te ʼimi ia rātou. ’Ua ʼite atoʼa ʼOia ē e ora ʼoutou i te hōʼē tau e rahi roa atu te mau hiero moʼa, i reira te mau ʼōroʼa e ravehia ai. ʼE ’ua ʼite ʼOia e nehenehe Tāna e tiʼaturi ia ʼoutou nō te rave i teie ʼohipa nō tō ʼoutou tupuna.

ʼOia mau, e rave rahi tā tātou pāʼātoʼa mau hōpoiʼa rū ʼe te faufaʼa rahi o te tītau nei i tō tātou haʼapaʼoraʼa ʼe tō tātou taime. Tē ʼite pāʼātoʼa nei tātou i te mau mea tā te Fatu e tiaʼi nei ia tātou ’ia rave o tā tātou i manaʼo eʼita e maraʼa ia tātou i te rave. Auaʼē rā, ’ua hōroʼa mai te Fatu i te hōʼē rāveʼa ’ia noaʼa ia tātou tātaʼitahi te tiʼaturiraʼa ʼe te ʼoaʼoa i roto i tā tātou tāviniraʼa, e tae noa atu i roto i te tāviniraʼa i roto i te ʼāʼamu ʼutuafare. E noaʼa ia tātou te pūai ’ia rave i te mea Tāna e ani nā roto i tō tātou faʼaroʼo ʼe e ʼore te Fa’aora e tuʼu mai i te hōʼē faʼaue « maori rā e faʼaineine ʼoia i te hōʼē rāveʼa nō [tātou], ʼe tiaʼi ia [tātou] i te rave i te mea tāna i faʼaue ». (1 Nephi 3:7)

’Ua ’ite au e parau mau te reira nā roto i te raveraʼa i te reira. E rave rahi matahiti i teie nei, ʼei pīahi nō te fare haʼapiʼiraʼa teitei, ’ua fārerei au i te hōʼē taʼata e ʼohipa ra nō te hōʼē o te mau tāiete roro uira rarahi nā te ao nei. ’Ua tupu te reira i te mau mahana mātāmua nō te ʼohipa roro uira, ʼe ’ua tono tāna tāiete iāna ’ia hoʼo i te mau mātini roro uira i te ’Ēkālesia ʼa Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei.

Mai te au i te mea tāʼu i ʼite, ʼaita e haʼapaʼoraʼa faʼaroʼo tā teie taʼata hoʼo. ’Ua parau rā ʼoia ma te māere ʼe te tiʼaturi ʼore, « i roto i teie ʼĒkālesia tē rave nei rātou i te mea tā rātou e parau nei ‘tuatāpapara’a tupunaʼ, ma te māʼimiraʼa i te mau iʼoa ʼo te mau taʼata tei pohe, ma te tamata i te ʼite i tō rātou mau tupuna. Tē horo haere ra te mau taʼata, te mau vahine ihoa ra nā ropū i te mau ʼāfata vairaʼa parau, ma te ʼimi haere i te haʼamāramaramaraʼa i niʼa i te mau tareta naʼinai. Mai te mea te ha’amana’o maita’i ra vau, ’ua parau ’oia e ’ō’omo te mau vahine i te tennis nō te horo vitiviti ri’i. Tē parau ra teie ta’ata « I tōʼu ʼiteraʼa i te rahi o te ʼohipa tā rātou e tamata ra i te rave, ’ua manaʼo aʼera vau ē ua ʼite au i te tumu i hāmanihia ai te mau mātini roro uira ».

’Ua tano riʼi ʼoia. ʼE tufaʼa faufaʼa rahi te mau mātini roro uira nō te tupuraʼa o te ʼohipa te ʼāʼamu ʼutuāfare—e ʼere anaʼe rā te mau mātini roro uira o tāna anaʼe e hoʼo ra. ’Ua māʼiti te hōʼē taʼata faʼatere ʼo te ʼĒkālesia tei faʼauruhia ’ia ʼore e hoʼo mai i tāna mau mātini roro uira. ’Ua tiʼa i te ʼĒkālesia ’ia tiaʼi i te rāveʼa ʼāpī tei ʼore ā i manaʼohia i taua taime ra. ’Ua haʼapiʼi mai rā vau i roto i te mau matahiti e rave rahi i muri mai e ʼore roa te rāveʼa ʼāpī maitaʼi roa aʼe e nehenehe e riro ʼei mono nō te heheuraʼa nō te raʼi mai, mai te huru heheuraʼa tā te taʼata faʼatere o te ʼĒkālesia i fāriʼi. E ʼohipa vārua teie, te arataʼi nei te Fatu i te reira nā roto i Tōna Vārua Moʼa.

Tau hepetoma noa i maʼiri aʼenei, tē haʼa ra vau i niʼa i tōʼu ʼāʼamau ʼutuāfare ʼe te tahi taʼata tauturu i piha’i iho iāʼu ʼe te tahi atu taʼata tauturu nā roto i te niuniui paraparau. I niʼa i te paruai o te mātini roro uira i mua iāʼu tē vai ra ïa te hōʼē fifi e ʼore roa e noaʼa i tōʼu pūai tāhuti ’ia tātara. ’Ua ʼite au e piti nā iʼoa, tei hāpōnohia mai iāʼu nā roto i te mau ʼohipa māere o te rāveʼa roro uira, nō te mau taʼata tei tiaʼi i te hōʼē ʼōroʼa hiero. Tē ’āehuehu rā ’oia ho’i e mea ē riʼi te mau iʼoa, ’ua tiʼaturi rā vau hōʼē ā taʼata teie. Tāʼu ʼohipa o te ʼiteraʼa e aha te mea mau.

’Ua ani au i tōʼu nā taʼata tauturu ’ia parau mai iā’u. ’Ua parau rāua, « ’aita, e tiʼa ia ’oe ’ia māʼiti ». ’E ’ua pāpū ia rāua e ʼite au i te parau mau. ’Ua vaiiho mai te mātini roro uira e tōna pūai ʼe te haʼamāramaramaraʼa, tei iāʼu te haʼamaitaʼiraʼa ’ia hiʼo i taua mau iʼoa ra i niʼa i te hōʼē paruai, ’ia hiʼopoʼa i te haʼamāramaramaraʼa e vai ra, ’ia tūtava i te tahi atu māʼimiraʼa, ’ia pure muhu noa, ʼe ’ia ʼite i te mea mau. I tōʼu pureraʼa, ’ua ʼite pāpū vau e aha te rave—mai tāʼu i rave i te tahi atu mau taime ’a hinaʼaro ai au i te tiʼaturi i te tauturu nō te raʼi mai nō te tātara i te hōʼē fifi.

ʼAita tātou e ʼite i te mau mea māere tā te Atua e faʼauru i te taʼata ’ia hāmani nō te tauturu i roto i Tāna ʼohipa nō te haʼaputuputu i Tōna ʼutuāfare. Noa atu rā e aha te mau hāmaniraʼa faʼahiahia o te tae mai, e tītau te faʼaʼohiparaʼa i te reira ’ia ’ohipa te Vārua i roto i te mau taʼata mai ia ʼoutou ʼe o vau nei. Eʼita te reira e māerehia. E mau tamāroa ʼe e mau tamahine atoʼa hoʼi rātou tei herehia e te Atua. E tono mai ʼOia i te faʼaururaʼa tei hinaʼarohia nō te hōroʼa atu ia rātou te rāveʼa nō te hoʼi faʼahou atu Iāna ra.

I roto i te mau matahiti i maʼiri aʼenei, ’ua pāhono te ʼui ʼāpī ʼo te ʼĒkālesia i te vārua o Elia nā roto i te hōʼē rāveʼa faʼahiahia. E rave rahi ʼo rātou tei mau i tā rātou iho parau faʼatiʼa nō te hiero ʼe o tē faʼaʼohipa pinepine nei i te reira. ’Ua rahi roa te ʼohipa i roto i te vāhi bāpetizoraʼa o te mau hiero i teie nei ; ʼe ’ua tiʼa i te tahi mau hiero ’ia faʼatanotano i tā rātou mau tālena nō te fāriʼi i te rahiraʼa uʼi ʼāpī e haere nei i te hiero.

Nā mua aʼe e mea varavara te Feiā ’Āpī e ʼāfaʼi mai i te mau iʼoa o tō rātou iho mau tupuna i te hiero. I teie nei, teie ïa te peu, e mea pinepine roa e nā te Feiā ’Āpī iho i ʼimi i taua mau tupuna ra.

Taʼa ʼē noa atu i te reira, e rave rahi Feiā ’Āpī tei ʼite ē nā roto i te hōroʼaraʼa i tō rātou taime nō te rave i te māʻimira’a i te ʼāʼamu ʼutuāfare ʼe te ʼohipa hiero, ’ua faʼahōhonuhia tō rātou ʼiteraʼa pāpū nō niʼa i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a. ’Ua faʼarahi te reira i te mana ʼo te Vārua i roto i tō rātou oraraʼa ʼe ’ua iti mai te mana ʼo te enemi. ’Ua tauturu te reira ia rātou ’ia haʼafātata atu ā i tō rātou mau ʼutuāfare ʼe i te Fatu ia Iesu Mesia. ’Ua haʼapiʼi mai rātou ē eʼita teie ʼohipa e faʼaora noa i te feiā pohe ; e faʼaora ra ia tātou pāʼātoʼa (hiʼo PH&PF128:18).

’Ua haru maitaʼi te Feiā ’Āpī i te ʼorama ; i teie nei e tiʼa i te mau mea atoʼa ’ia tāpapa atu ia rātou. I teie nei, e rave rahi mau taʼata tei fāriʼi i te bāpetizora’a i roto i te ao vārua, nō te ʼohipa tei ravehia e te Feiā ’Āpī, ’e te tiaʼi nei rātou nō te tahi atu mau ʼōroʼa ʼo tā te feiā paʼari anaʼe e nehenehe e rave i roto i te mau hiero na te ao nei. E ʼere te ʼohipa nō te haʼaputuputuraʼa i te ʼutuāfare ʼo te Metua i te Ao ra nā te Feiā ’Āpī anaʼe, e ʼere atoʼa nā te mau metua tupuna anaʼe. Nā te mau taʼata atoʼa ra te reira. E mau taʼata haʼaputuputu anaʼe tātou pāʼātoʼa.

Teie te ʼohipa a tō tātou nei uʼi, te mea tā te ʼāpōsetolo i parau « te tuʼuraʼa parau i te hopeʼaraʼa o te mau tau ra », ’a parau ai ’oia i reira te Atua e « ’āmui ai i te mau mea atoʼa i te Mesia, tō te raʼi, ʼe tō te ao nei, ʼei Iāna ». (Ephesia 1:10) ʼUa tupu te reira nā roto i te ʼohipa tāraʼehara ʼa te Tamaiti Here a te Atua, ʼo Iesu Mesia. Maoti ʼOia, « ’ua faʼafātatahia mai tō tātou mau melo ʼutuāfare tei ātea ’ē i mutaʼa ihora nā roto i te toto ʼo te Mesia. ʼOia hoʼi tō tātou hau o tei faʼariro ia tātou ʼei hōʼē, ’e ua huri hoʼi i raro i te patu faʼataʼa ē i ropu ra ». (Ephesia 2:13-14) ’Ua ʼite ʼoutou i te reira mai iāʼu nei ʼa ʼite ai ʼoutou i te rahi o te here ʼa hiʼo ai ʼoutou i te hōhoʼa nō te hōʼē tupuna. ’Ua ʼite ʼoutou i te reira i roto i te hiero, i te taime e au ra ’ua riro te iʼoa i niʼa i te hōʼē tāreta e mea hau atu i te hōʼē noa iʼoa, eʼita e nehenehe ia ʼoutou ’ia ʼite ē te ʼite mai ra teie taʼata ia ʼoutou ʼe ’ua fāriʼi i tō ʼoutou ra here.

Te faʼaʼite pāpū nei au ē tē hinaʼaro nei te Atua te Metua i Tāna mau tamariʼi ’ia hoʼi faʼahou mai i te fare, i roto i te mau ʼutuāfare ʼe i roto i te hanahana. Tē ora nei te Faʼaora. Tē faʼatere nei ’e te ha’amaita’i nei ʼOia i teie ʼohipa, ʼe tē tiaʼi nei ʼe tē arataʼi nei ʼOia ia tātou. Tē haʼamāuruuru nei ʼOia ia ʼoutou nō tā ʼoutou tāviniraʼa itoito i te haʼaputuputuraʼa i te ʼutuāfare ʼo Tōna Metua, ʼe tē fafau atu nei au ia ʼoutou te tautururaʼa faʼauruhia tā ʼoutou e maʼimi nei ʼe e hinaʼaro nei. Nā roto i te i’oa ʼo Iesu Mesia ra, ’āmene.