2017
’Ia upo’oti’a i ni’a i te ao
May 2017


’Ia upo’oti’a i ni’a i te ao

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao e ’ere ïa i te hō’ē taime ta’a maita’i i roto i te orara’a, e mau taime rā i roto i te orara’a tā’āto’a ’o te fa’ata’a i te tau mure ’ore.

E rave rahi matahiti i ma’iri a’enei, ’ua fa’ati’a mai te peresideni David O. McKay i te hō’ē ’itera’a nehenehe roa tōna ’a rātere ai ’oia nā ni’a i te hō’ē pahī nō te tere i Hamoa. ’Ia vare’a a’era ’oia i te ta’oto, « ’ua ’ite a’era ’oia i roto i te hō’ē ’ōrama i te hō’ē mea nehenehe roa. Tē parau ra oia : « ’Ua ’ite ’oia i te ātea roa, i te hō’ē ’oire ’uo’uo nehenehe… Tei te mau vāhi ato’a te mau tumu rā’au ’e te mau hotu monamona… ’e te mau tiare ’ūa’a maita’i roa. E naho’a ta’ata rahi o te ha’afātata maira i te ’oire. E ’ahu ’uo’uo tō te ta’ata tata’itahi… ’Ua haru ’oi’oi tō’u mata… i ni’a iho i tō rātou ti’a fa’atere, e noa atu ē, e mea tā’ao’ao noa tō’u ’itera’a atu iāna… ’ua ’ite atura vau ē, ’o tō’u ïa Fa’aora ! E mea hanahana te ’ana’ana o tōna hōho’a mata… E mea hanahana… tōna hau ! »

Tē parau fa’ahou ra te peresideni McKay ē : « Nōna… te ’oire… te ’Oire mure ’ore ; ’e te mau ta’ata e pe’e ra iāna, e mea ti’a ïa ia rātou ’ia pārahi i reira i roto i te hau ’e i te ’oa’oa mure ’ore ».

’Ua ui māere te peresideni McKay ē : « ’O [vai] rātou ? [’O vai teie mau ta’ata ?] »

’Ua fa’ata’a ’oia i te ’ohipa i tupu i muri iho :

« ’E mai te huru ra ē, ’ua tai’o te Fa’aora i tō’u mau mana’o, inaha, ’ua pāhono mai ’oia nā roto i te fa’atorora’a i [te mau parau i roto] i te hō’ē ’āfa menemenera’a… tei pura mai i ni’a a’e [i te ta’ata]… pāpa’i-auro-hia… :

« ‘’O rātou teie tei upo’oti’a i ni’a i te ao—

« Tei fānau-fa’ahou-mau-hia !’ »1

I te roara’a o te tau, ’ua ha’amana’o noa vau i te mau parau ra : « ’O rātou teie tei upo’oti’a i ni’a i te ao ».

E mea fa’ahiahia mau te mau ha’amaita’ira’a tā te Fatu i fafau mai i te feiā tei upo’oti’a i ni’a i te ao nei. « E fa’a’ahuhia [rātou] i te ’ahu pū teatea… ’e [e tāpa’ohia i roto] i te buka ora ». « E fā’i hua [te Fatu i tō rātou i’oa] i mua i te Metua, ’e i mua ho’i i tāna ra mau melahi ».2 E noa’a ia rātou tāta’itahi « te tufa’a i roto i te ti’a-fa’ahou-ra’a mātāmua »,3 ’e e fāri’i ho’i i te ora mure ’ore,4 ’e « e ’ore e haere fa’ahou i rāpae »5 i te ’aro o te Atua.

E nehenehe ānei e upo’oti’a i ni’a i te ao nei ’e e fari’i i teie mau ha’amaita’ira’a ? ’Oia mau.

Te here i te Fa’aora

’O rātou ’o te upo’oti’a i ni’a i te ao, e tupu i roto ia rātou te hō’ē here fāito ’ore nō tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu Mesia.

Nā tōna fānaura’a hanahana, tōna orara’a ti’a mau, tōna tāra’ehara hope’a ’ore i Getesemane ’e i Goratota, i ha’apāpū i tō tātou tāta’itahi ti’a-fa’ahou-ra’a. ’E e ti’a iāna ana’e, nā roto i tā tātou tātarahapa, ’ia tāmā ia tātou i tā tātou mau hara, ’e ’ia fa’ati’a ia tātou ’ia ho’i fa’ahou i mua i te aro o te Atua. « Tē hina’aro nei tātou iāna, nō te mea, ’oia na tei hina’aro mai na ia tātou nei ».6

Nā ’ō maira Iesu : « E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».7

I muri a’e ’ua parau fa’ahou maira ’oia : « Tē hina’aro nei au ’ia upo’oti’a ’outou i te ao nei ».8

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao e ’ere ïa i te hō’ē taime ta’a maita’i i roto i te orara’a, e mau taime rā i roto i te orara’a tā’āto’a ’o te fa’ata’a i te tau mure ’ore.

E nehenehe e ha’amata i te taime ’a ha’api’i ai te hō’ē tamari’i i te pure ’e i te hīmene ma te fa’atura, « Tē tāmata nei au ’ia riro mai ia Iesu ».9 ’Oia ato’a i te taime ’a tuatāpapa ai te hō’ē ta’ata i te orara’a o te Fa’aora i roto i te Faufa’a ’Āpī ’e ’a feruri hōhonu ai i te mana o te tāra’ehara a te Fa’aora i roto i te Buka a Moromona.

Nā te purera’a, te tātarahapara’a, te pe’era’a i te Fa’aora ’e te fāri’ira’a i tōna aroha, e arata’i ia tātou ’ia hāro’aro’a maita’i a’e ē, nō te aha tei ’ō nei tātou ’e ’o vai tātou e riro mai.

Teie te fa’ata’ara’a a Alama nō te reira: « I fa’ahuru-’ē-rahi-ato’a-hia ai tō rātou ’ā’au ; ’ua fa’ahaeha’a rātou ia rātou iho, ti’aturi ihora rātou i te Atua mau ora ra. ’E inaha, e feiā ha’apa’o maita’i rātou ē tae roa atu i te hope’a ra ».10

Te feiā e upo’oti’a i ni’a i te ao, e ’ite rātou ē, e ti’a’aura’a tā rātou i mua i tō rātou Metua i te Ao ra. Te tauira’a ’e te tātarahapara’a ma te ’ā’au tae i te mau hara, e ’ere atura ïa i te ha’avīra’a e fa’ati’amāra’a rā, e « ’ia ’ute’ute te hara ra… e riro ïa mai te hiona ».11

Te ti’a’aura’a i mua i te Atua

E mea fifi nā tō te ao ’ia tāpe’a i te hō’ē ti’a’aura’a i mua i te Atua—mai te tamari’i ’o te fa’atupu i te ’āreareara’a i roto i te fare o tōna nā metua tei haere i te ’oire, ’ua fāri’i i te maniania, ’aita e feruri i te mau hōpe’ara’a ’ia ho’i mai nā metua e 24 hora i muri a’e.

E mea au a’e nā te ao nei e fa’ahi’a i te ta’ata tino i te ha’avī iāna.

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei e ’ere ïa i te hoē tama’i rahi, hō’ē rā tama’i nā te ta’ata hō’ē i ni’a i tōna iho mau ’enemi i roto iāna.

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao o te fa’ahereherera’a ïa i te fa’auera’a rahi a’e: « Hina’aro ’oe i tō Atua ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a, e ma tō varua ato’a, e ma tō mana’o ato’a ’e ma tō pūai ato’a ».12

Teie te fa’ata’ara’a a te ta’ata pāpa’i keretetiano ra ’o C. S. Lewis : « Tē parau nei te Mesia ‘hōro’a mai te mau mea ato’a iā’u nei. ’Aita vau e hina’aro rahi roa i tō ’outou taime, tā ’outou moni ’e tā ’outou ’ohipa : Hina’aro vau ia ’outou ».13

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei, o te ha’apa’ora’a ïa i tā tātou mau fafaura’a i te Atua—tō tātou bāpetizora’a, ’e te mau fafaura’a o te hiero, ’e tā tātou tapura’a ia ha’apa’o maita’i i tō tātou hoa mure ’ore. Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei, e arata’i te reira ia tātou ma te ha’eha’a i mua i te ’amura’a mā’a nō te ’ōro’a mo’a i te hepetoma tāta’itahi, ma te ani i te fa’a’orera’a hara ’e ma te fafau ’ia « ha’amana’o noa iāna ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a », ’ia « vai noa ho’i tōna Vārua i roto ia [tātou] ».14

E’ita tō tātou here i te mahana Sabati e hope i te taime a tapirihia ai te mau ’opani o te fare purera’a i muri ia tātou, e iriti rā te reira i te mau uputa o te hō’ē mahana nehenehe nō te fa’afa’aea i te mau ’ohipa matarohia, nō te tuatāpapa, nō te pure, e nō te farerei i te feti’i e i te tahi atu mau ta’ata e titau ra ia tātou. ’Eiaha rā te māpura’a i te aho nō te māuruuru ’ia fa’aoti te purera’a, e horo haere ai e ’imi i te hō’ē ’āfata teata hou ’a ha’amata ai te tu’era’a popo, ’ia vai noa rā te rōtahira’a i ni’a i te Fa’aora ’e i ni’a i tōna mahana mo’a.

Te ’ume-tāmau-hia nei teie ao nā te hō’ē tiluvi reo fa’atiani ’e te fa’ahema.15

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei, ’o te ti’aturi ïa i te reo hō’ē e fa’aara, e tāmāhanahana, e tāmarū, e ha’amāramarama, ’e e hōpoi mai i te hau « e ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a ».16

Te pipiri ’ore

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei, ’o te fāriura’a ïa i rāpae, te ha’amana’ora’a i te fa’auera’a piti17 : « ’E tei rahi ra i roto ia ’outou na, ’ei tāvini ïa nō ’outou ».18 E mea faufa’a a’e te ’oa’oa o tō’u hoa fa’aipoipo i tō’u iho navenavera’a. Te ’ohipa mātāmua roa ’o te tauturura’a ïa i tā tātou mau tamari’i ’ia tupu i te pūai i roto i tō rātou here i te Atua ’e tō rātou hina’aro ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a. E hōro’a tātou ma te ’ā’au tae i tā tātou mau ha’amaita’ira’a tino nā roto i te tufa’a ’ahuru, te mau ō ha’apaera’a mā’a, ’e e hōro’a nā te feiā nava’i ’ore. ’E te fa’afāriura’a i tō tātou « antenne » vārua i ni’a i te ra’i ra, e arata’i ïa te Fatu ia tātou i te feiā tā tātou e nehenehe e tauturu.

Tē patu nei tō te ao nei i tōna ao nui ’ati a’e iāna iho, ma te poro te’ote’o ē : ’A hi’o mai iā’u ’ia fa’aauhia i tō’u ta’ata tupu ! ’A hi’o mai na i tā’u ! ’A hi’o na e mea fa’ahiahia vau !

E riri ’ōhie noa tō te ao, e tau’a ’ore, ’e e fa’ahepo, e au i te ha’apoupoura’a a te ta’ata, ’āre’a te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei, e fa’atupu ïa te reira i te ha’eha’a, te ’ā’au maita’i, te fa’a’oroma’i e te aroha ia rātou tei ta’a’ē ia ’outou iho.

Te vai-pāruru-ra’a i roto i te mau peropheta

Te aura’a o te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei, o te vahavaha-ra’a-hia ïa nā tō te ao nei te tahi mau ti’aturira’a tō tātou. ’Ua parau te Fa’aora :

« ’Ia riri mai tō te ao ia ’outou ra, ’a ha’amana’o ē ’o vau tā rātou i riri mai na hou i riri mai ai ia ’outou.

« ’Āhiri ’outou nō teie nei ao, e au mai teie nei ao i tōna iho ».19

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson i teie po’ipo’i ē : « ’Ua ineine te mau pipi a Iesu Mesia ’ia ti’a atu, ’ia parau ma te taiā ’ore, ’e ’ia riro ’ei feiā ta’a ’ē atu i te mau ta’ata o te ao nei ».20

E’ita te hō’ē pipi nā te Mesia e ha’ape’ape’a mai te mea ē, ’aita te hō’ē parau nō ni’a i tōna fa’aro’o i fāri’i 1 000 « likes » ’e ’aore rā, te tahi noa mau parau fa’aitoitora’a.

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao ’o te fa’aiti ïa i te ha’ape’ape’a i tō tātou natira’a i te ’itenati, ’e ’ia ha’ape’ape’a rahi a’e i tō tātou natira’a i te Atua ra.

E hōro’a mai te Atua ia tātou i te pārurura’a ’ia ha’apa’o ana’e tātou i te arata’ira’a a tōna mau peropheta ora ’e te mau ’āpōsetolo.

Hōho’a
Te peresideni Monson tē paraparau ra

’Ua parau te peresideni Thomas S. Monson ē : « E nehenehe te ao e riro… ’ei mea fifi.… [Mai te mea ē, e haere tātou i te hiero]… e rahi atu tō tātou ti’ara’a ’ia amo i te mau tāmatara’a ato’a ’e ’ia upo’oti’a i ni’a i te fa’ahemara’a tāta’itahi… E fa’a’āpīhia tātou ’e e fa’aitoitohia ».21

Nā roto i te tupura’a i te rahi te mau fa’ahemara’a, te mau fa’anevanevara’a ’e te tāvirira’a i te parau mau, tē tāmata nei te ao i te ha’avare i te feiā ha’apa’o ’eiaha e tau’a i te mau ’itera’a vārua faufa’a o tōna orara’a i muta’a ra, mai te huru ē, e mau ferurira’a ma’ama’a.

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei ’o te ha’amana’ora’a ïa i te mau taime ’a fāri’i ai tātou i te here ’e te māramarama o te Fa’aora, noa atu ē, ’ua paruparu tātou. Teie te fa’ata’ara’a a Elder Neal A. Maxwell nō ni’a i te hō’ē o teie mau ’itera’a : « ’Ua ha’amaita’ihia vau, ’e ’ua ’ite au ē, ’ua ’ite te Atua ē, ’ua ’ite au ē ’ua ha’amaita’ihia vau ».22 Noa atu ē, e feruri tātou i te hō’ē taime ē, ’ua mo’ehia tātou, ’eiaha tātou e ha’amo’e.

Te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei, e ’ere ïa te orara’a i te hō’ē orara’a ’ōpanipani, ma te pāruruhia i te mau ’ohipa ti’a ’ore ’e te mau pe’ape’a o te tāhuti nei. E ’īriti rā te reira i te hō’ē hi’ora’a ’ā’ano a’e o te fa’aro’o, ma te ’ume ia tātou i te Fa’aora ra ’e tāna mau fafaura’a.

E’ita te maita’i roa e tae’ahia i roto i teie orara’a, terā rā, nā te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei e tāpe’a i tō tātou tīa’ira’a ’ia ’ama noa ē tae atu i te mahana tātou « ’a tia’i i mua [i tō tātou Fa’aora]; [’e] ’ei reira [tātou] e ’ite ai i tōna ra mata ma te ’oa’oa »,23 ’e e fa’aro’o i tōna reo : « ’A haere mai ’outou, e te feiā i fa’aorahia e ta’u Metua, e pārahi i te bāsileia i ha’apa’ohia nō ’outou ».24

Te hi’ora’a o Elder Bruce D. Porter

I te 28 nō titema nō te matahiti i ma’iri a’enei, ’ua fa’ahope tō tātou hoa e hui mana fa’atere rahi here ē, ’o Elder Bruce D. Porter, i tōna orara’a tāhuti. E 64 matahiti tōna.

’Ua fārerei mātāmua vau ia Bruce i te tau e pīahi māua i te fare ha’api’ira’a teitei nō Brigham Young University. ’O ’oia te hō’ē o te feiā maita’i ’e te māramarama roa a’e. I muri a’e i te roa’ara’a tāna parau tū’ite doctorat i te fare ha’api’ira’a teitei nō Harvard, nō ni’a i te mau ’ohipa nō Rusia, ’ua tu’i te ro’o o Bruce nā roto i tāna mau pāpa’ira’a ’e tōna mau mana’o ’o te nehenehe ho’i e ruri ’ē iāna, terā rā ’aita roa te tao’a ’e te ’āruera’a a te ao nei i taui i tāna hi’ora’a.25 Tāna fa’aturara’a ’o tōna ïa Fa’aora, ’o Iesu Mesia ; tōna hoa fa’aipoipo mure ’ore, ’o Susan ; tāna mau tamari’i ’e te mau mo’otua.

Hōho’a
Elder Porter ’e tōna ’utuāfare

’Ua fānauhia ’o Bruce ma te hō’ē māpē ’ino. ’Ua tāpūhia ’oia, terā rā, ’a tere noa ai te tau, ’ua haere noa tōna māpē i te ’inora’a.

I muri noa a’e i te pi’ira’a ’o Bruce ’ei hui mana fa’atere rahi i te matahiti 1995, ’ua tāvini ’āmui māua ’e tō māua nā ’utuāfare i Frankfurt, Helemani, ’e ’ua rōtahi tāna ’ohipa i ni’a ia Rusia ’e Europa hiti’a o te rā.

’Ua fifi roa te orara’a ’o Elder Porter i te matahiti 1997 ’a ha’amata ai tōna māpē ’e tōna ea i te fifi. ’Ua ho’i te ’utuāfare Porter i Roto Miti.

I te roara’a e 22 matahiti tōna tāvinira’a i roto i te pupu Hitu ’Ahuru, e rave rahi taime tō Bruce tāpe’ara’ahia i te fare ma’i e 10 taime tōna tāpūra’ahia. E piti taime tō te mau taote paraura’a ia Susan ē, e’ita ’o Bruce e ora e ao atu te pō, terā rā ’ua ora ’oia.

Hau i te 12 matahiti o tāna tāvinira’a i roto i te hui mana fa’atere rahi, ’ua haere noa Bruce i te dialyse nō te tāmā i tōna toto. Nō te pae rahi o te reira taime, e pau e pae pō i te hepetoma hō’ē, e maha hora nō te rapa’aura’a tāta’itahi, ’ia ti’a iāna ’ia tāvini i roto i tōna pi’ira’a i te ao ’e ’ia fāri’i i te mau tonora’a ’āmuira’a i te mau hope’a hepetoma. I muri a’e e rave rahi ha’amaita’ira’a autahu’ara’a ’aita te ea o Bruce i maita’i mai, ’ua tapitapi ri’i tōna mana’o, terā rā ’ua ’ite ’oia ’o vai tāna i ti’aturi.26

I te matahiti 2010 ’ua fāri’i ’o Bruce i te māpē o tāna tamaiti ’o David. I teie taime, ’aita tōna tino i pāto’i i te reira tauira’a. ’Ua riro te reira ’ei temeio, ’ua ’āpī fa’ahou tōna ea, ’e ’ua ti’a iāna ’e ia Susan ’ia ho’i fa’ahou i Rusia tā rāua i here, nō te tāvini i roto i te peresidenira’a ārea.

Hōho’a
Elder ’e te tuahine Porter i Rusia

I te 26 nō titema nō te matahiti i ma’iri, i muri a’e i te arora’a i te mau ha’apēra’a tamau i roto i te hō’ē fare ma’i i Roto Miti, ’ua ani ’oia i te mau taote ’ia haere i rāpae i te piha. ’Ua parau ’o Bruce ia Susan ē, « ’ua ’ite ’oia nā roto i te Varua ē, ’aore roa hō’ē ’ohipa tā te mau taote e nehenehe e rave ’o te fa’aora iāna. ’Ua ’ite ’oia ē… e rave te Metua i te Ao ra iāna. ’Ua ’ī ’oia i te hau ».27

I te 28 nō titema, ’ua ho’i ’o Bruce i tōna ’utuāfare. Tau hora i muri iho, ma te hā’atihia e tōna ’utuāfare, ’ua ho’i ’oia ma te hau i tōna fa’aeara’a i te ra’i ra.

Hōho’a
Hōho’a nō Elder Bruce D. Porter

Tau matahiti i ma’iri a’enei, ’ua papa’i ’o Bruce Porter i teie mau parau i tāna mau tamari’i :

« ’Ua riro tō’u ’itera’a pāpū nō ni’a i te parau mau ’e te here o Iesu Mesia ’ei ’avei’a nō tō’u orara’a… ’Ua riro ïa ’ei fa’a’itera’a mā ’e te ’ama a te Vārua ē, tē ora nei ’oia, ’oia tō’u Fa’aora ’e tō’u hoa i te mau taime ato’a e hina’arohia ».28

« Tā tātou tītaura’a… ’o te ’itera’a ïa i te [Fa’aora], ’e nā roto i te fa’aro’o iāna, ’ia upo’oti’a i ni’a i te mau tāmatara’a ’e te mau fa’ahemara’a o te ao nei ».29

E mata na tātou i te ha’apa’o maita’i, ma te ti’aturi iāna ».30

’Ua upo’oti’a Bruce Douglas Porter i ni’a i te ao nei.

E mata na tātou i te tāmata ma’a vahiti a’e te pūai i roto i tā tātou mau tauto’ora’a ’ia upo’oti’a i ni’a i te ao nei, ma te ’ore e fāri’i i te mau ’ino rarahi, ’ia fa’a’oroma’i rā i roto i te mau fifi ri’i na’ina’i, ’ia ha’ape’epe’e pūai i tā tātou tauturura’a ia vetahi ’ē ma te vitiviti ’e te ’ā’au hōro’a noa. ’Ia rahi atu ho’i tō ’outou ti’aturira’a i te Fa’aora, tē fafau atu nei au ia ’outou i te mau ha’amaita’ira’a o te hau rahi a’e i roto i teie orara’a ’e i te hō’ē pārurura’a rahi a’e o tō ’outou haere’a mure ’ore, nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.