Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14: « Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia‘u nei »


Pene 14

« Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia‘u nei »

E ti‘a ia tatou ia tuu i te Fatu e Ta’na ohipa na mua roa e ia haapae i te haamori i te mau atua haavare.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ua ti‘aoro te peresideni Spencer W. Kimball i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia tuu i te Fatu na mua roa i roto i to ratou mau oraraa e ia ore e faatumu i to ratou mau aau i ni‘a i te mau mea no teie nei ao. Ua haapii oia e, te tuuraa i taua mau mea ra, mai te mau tao‘a materia, te ohipa, te faaoaoaraa, e te hanahana, na mua a‘e i te Fatu e haamoriraa ïa te reira i te mau atua haavare. Ua haamaramarama mai oia e te mau atua haavare aore râ te mau idolo « o te mau mea ato‘a ïa e faaatea ê atu i te hoê taata i ta’na hopoi‘a, to’na ti‘aturiraa e te here e te taviniraa i te Atua.1

Ua riro te horo‘araa i to’na aau ato‘a i te Fatu ei niu no te oraraa o te peresideni Kimball e te oraraa o to’na na metua. I te hopea o te mau matahiti 1890, e tamarii rii noa â o Spencer, ua farii to’na metua tane, o Andrew, i te hoê piiraa ia riro ei peresideni tĭtĭ i Arizona apato‘a hitiaa o te râ. E ere te faaru‘eraa i te oraraa huru maitai i Roto Miti no te haere atu e ora i roto i te oti‘a o te medebara i te mea ohie roa no te utuafare Kimball, area râ no Andrew Kimball, « te vai nei te hoê noa pahonoraa o te haere atu ïa ».2

E rave rahi mau matahiti i muri iho, ua faaite o Spencer W. Kimball i te hoê â faaroo i te Fatu a piihia’i oia ei tauturu piti i roto i te hoê peresideniraa tĭtĭ. Ua aparau oia e ta’na vahine, o Camilla, no « te ho‘i faahou atu i te fare haapiiraa tua rua no te riro mai ei taata haapa‘o faufaa aore râ e orometua haapii », e te auraa no te fariiraa i te ti‘araa i roto i te Ekalesia o te vaiihoraa ïa i te hiti i taua mau opuaraa ra.3

I te taime a faatoro‘ahia’i te peresideni Kimball ei Aposetolo, ua haapuai te a‘o a te peresideni Heber J. Grant i teie nei haapiiraa ia tuu i te Fatu e To’na basileia na mua: « A faatumu i to oe aau i ni‘a i te taviniraa i te Fatu to oe Atua. A faaoti mai teie atu taime ia faariro i teie nei tumu e teie nei opuaraa i mua e te matamua i roto i ta oe ato‘a mau mana‘o ».4

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Ia tuu ana‘e tatou i to tatou mau aau e to tatou ti‘aturiraa i te mau mea ato‘a i ni‘a atu i te Fatu, te haamori ra ïa tatou i to tatou iho mau atua haavare.

I to‘u tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a tahito, te rahi noa’tura to‘u papûraa no te faufaa rahi no te riroraa te ture « Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia‘u nei » ei ture matamua no na Ture Ahuru.

Aita rea taata tei ma’iti na roto i te ite e te hinaaro mau ia pato‘i i te Atua e ta’na mau haamaitairaa. Te ite nei râ tatou na roto i te mau papa‘iraa mo‘a e no te mea ho‘i e e au ra ua hau atu te fifi i te faaohiparaa i te faaroo i te ti‘aturiraa i ni‘a i te mau mea e noaa i te reira iho taime, ua hinaaro ia te taata tino nei ia huri i to’na ti‘aturiraa i te Atua i ni‘a i te mau mea no te tino nei. No reira, i te mau tau ato‘a ua ma‘iri te mau taata i raro a‘e i te mana o Satane e ua ere i te faaroo, ua mono mai ratou te faaroo i te hoê ti‘aturiraa i te rima taata e i roto i te mau « atua ario, e te auro, e te veo, e te auri, e te raau, e te ofa‘i, o te ore e ti‘a ia hi‘o, aore ho‘i i faaroo, aore ho‘i i ite » (Daniela 5: 23).–oia ho‘i, i te mau idolo. Ua ite au e, e parau tumu tamau te reira i roto i te Faufaa Tahito. Te mea noa i ni‘a te hoê taata e faatumu rahi ai i to’na aau e to’na ti‘aturiraa o to’na ïa Atua, e mai te mea e ere ta’na atua te Atua mau e te ora no Iseraela, te haa ra ïa taua taata ra i roto i te haamoriraa idolo.

Teie to‘u ti‘aturiraa papû e ia tai‘o ana‘e tatou i teie nei mau papa‘iraa mo‘a e ia tamata ana‘e tatou i te faaau ia ratou ia [tatou] », mai ta Nephi i parau (1 Nephi 19: 24), e ite ïa tatou i te mau faaauraa e rave rahi i rotopu i te haamoriraa tahito i te mau hoho‘a tarai e te mau huru raveraa a te taata i to tatou nei iho oraraa.5

Te haamoriraa idolo o te hoê ïa o te mau hara ino roa‘e…

E nehenehe te mau idolo apî aore râ te mau atua haavare ia rave i te huru o te ahu, te mau fare, te mau imiraa moni, te mau matini, te mau pereoo uira, te mau poti no te faa ori haere, e rave rahi atu â mau mea no te tino e faatea ê atu i te e‘a e tae atu i te atuaraa…

E nehenehe i te mau mea e ore e noaa i te fafahia i te rima ia riro ‘oi‘oi noa ei mau atua. E nehenehe te mau parau tuite, te mau re e te mau ti‘araa e riro e mau idolo…

E rave rahi mau taata e patu nei e e faanehenehe nei i te hoê fare e e hoo mai nei i te pereoo uira na mua roa–e no te ite i muri iho eita e nehenehe ia ratou ia aufau i te tuhaa ahuru. O vai ta ratou e haamori ra ? E mea papû roa e ere te Fatu no te ra‘i e te fenua…

E rave rahi o te haamori nei i te haereraa e pupuhi i te mau animala, te tere tai‘a, te tere ori faafaaea, te mau tere hopu miti e te mau tere ori i te hopea hebedoma. To vetahi ê mau idolo e mau ha‘utiraa tuaro ïa, te taoraraa popo, te tu‘eraa popo, te aroraa puaatoro, aore râ te huiraa popo…

Te vai ato‘a ra te tahi atu hoho‘a ta te taata e haamori nei o te hoho‘a ïa no te mana e te roo… E titau rahi roa teie nei mau atua no te mana faatere, no te moni, e no te mana i to tatou mau taime e e mea mau ratou mai te mau puaatoro auro a te mau tamarii no Iseraela i roto i te medebara ra.6

E nehenehe tatou e paruparu i mua i te mana o Satane ia taamu-hia ana‘e tatou i te mau mea o te ao nei.

Noa’tu to tatou oaoa i te faariroraa ia tatou ei feia no te tau apî, e to tatou hinaaro ia mana‘o e ua roaa ia tatou te hoê ite i ore roa i noaa i te hoê nunaa i mutaa iho—noa’tu teie nei mau mea, ua riro tatou i te rahiraa o te taime ei nunaa haamori idolo—te hoê huru hau atu i te ino i mua i te aro o te Fatu.

Te haamana‘o nei au i te hoê aamu ta‘u i tai‘o e rave rahi mau matahiti i teie nei no ni‘a i te hoê pupu taata tei haere i roto i te mau uru raau no te haru i te mau uri taata. Ua tamata ratou e rave rahi mau mea no te haru i te mau uri taata, e tae noa’tu i te mau upea. No to ratou iteraa e e nehenehe ta te mau upea e haapepe i teie mau animala na’ina’i, ua rave ihora ratou i te pae hopea i te hoê rave‘a maramarama roa. Ua hamani ratou e rave rahi mau afata iti, e i ni‘a i te afata tata‘i tahi ua hou ratou i te hoê apoo e tano noa no te vaiiho i te uri taata ia patia atu i to’na rima i roto i te afata. Ua tuu ratou i muri iho i teie nei mau afata i raro a‘e i te mau tumu raau e i roto i te afata tata‘i tahi ua tuu atu ratou i te hoê huero aratita e au-taa ê-hia e te mau uri taata.

Ia faatea ana‘e te mau taata, e haamata te mau uri taata i te pou mai na ni‘a mai i te mau tumu raau e i te hi‘opo‘a maite i te mau afata. No to ratou iteraa e te vai nei te mau huero aratita, e toro atu ratou i to ratou rima i roto no te ohi ia ratou. Ia tamata ana‘e râ te hoê uri taata i te huti mai i to’na rima e te huero aratita, eita e nehenehe ia’na ia iriti mai i to’na rima i rapae atu i te afata no te mea ua rahi to’na tu‘atiraa rima i teie nei no te huero aratita i roto i te rima.

E i taua taime ra, e haere mai te mau taata mai roto mai i te mau tumu raau iti no te haere ti‘a’tu i te mau uri taata. E teie te ohipa huru ê: Ia ite ana‘e te mau uri taata i te mau taata ia haere mai, e uă ratou e e horo ratou ma te mana‘oraa e orahia ratou, area râ noa’tu e e mea ohie roa, eita ratou e faaru‘e i te huero aratita ia nehenehe ia ratou ia iriti mai i to ratou mau rima mai roto atu i te mau afata e ia horo atu. Ua haru ohie noa te mau taata ia ratou.

E au ra e mai te reira ato‘a te mau taata, no to ratou tape‘amaite-raa i te mau mea no te ao nei—te mau mea teretetiera—aore roa ïa e a‘oraa e e ohipa rû e nehenehe e parau ia ratou ia faaru‘e e ia haere atu i te mea tiretiera. Ua roaa-ohie-hia ratou i te haavîraa a Satane. Mai te mea e onoono tatou i te haamau‘a i te taato‘araa o to tatou taime e ta tatou mau rave‘a no te paturaa i te hoê basileia no te ao nei no tatou iho, o tera ihoa ïa ta tatou e fatu ai‘a a muri atu.8

E ti‘a ia tatou ia faaohipa i ta tatou mau rave‘a no te paturaa i te basileia a te Atua eiaha râ ia faatumu i to tatou mau aau i ni‘a i te mau mea no te ao nei.

E ere te faturaa i te mau faufaa e hara. E tupu mai ra te hara na roto i te imiraa e te faaohiparaa i te faufaa…

Te heheu u‘ana mai nei te aamu no te Buka a Moromona i te hopea ino no te hereraa i te tao‘a. I te mau taime ato‘a ua riro te nunaa ei nunaa parau-ti‘a, ua ruperupe ratou. I muri iho ua pee atu te tauiraa mai te ruperupe e tae atu i te moni, te moni e tae atu i te here i te moni, e i muri iho i te here i te oraraa ohie e te oraraa moni. Ua nuu atu ratou i roto i te faatau i te pae varua, i muri iho i te hara rahi e te ino, e i muri iho fatata ratou i te haamouhia e to ratou mau enemi… Ahani e ua faaohipa te nunaa i ta ratou faufaa no te mau opuaraa maitai ua tamau noa ïa ratou i te oaoa i te hoê oraraa ruperupe.9

Ua haamaitai te Fatu ia tatou ei nunaa e te manuiaraa i ore roa i noaa i mutaa iho ra. E mea maitai te mau rave‘a tei tuuhia mai i roto i to tatou nei mana e e tei titauhia no ta tatou ohipa i ni‘a i te fenua. Te măta‘u nei râ vau e e ua haamaitai-rahi-hia tatou e te mau nana e te mau animala e te mau fenua e te mau fare vairaa maa e te moni e ua haamata tatou i te haamori ia ratou ei mau atua haavare, e e mana to ratou i ni‘a iho ia tatou… Ua mo‘ehia te parau e ta tatou ohipa o te faaohiparaa ïa i teie nei mau rave‘a e rave rahi i roto i to tatou mau utufare e te mau pûpû autahu‘araa no te paturaa i te basileia a te Atua–no te faananea i te ohipa misionare e te ohipa tuatapaparaa tupuna e te ohipa hiero; no te atuatu i ta tatou mau tamarii ia riro ratou ei mau tavini maitai na te Fatu; no te haamaitai ia vetahi ê na roto i te mau rave‘a ato‘a, ia manuia ato‘a ratou. Aita râ, te haamau‘a nei tatou i teie nei mau haamaitairaa no to tatou iho mau hinaaro, e mai ta Moroni i parau, «Te faaunauna nei outou ia outou iho i te mea ora ore, e eiaha e haapa‘o i tei poia, e tei veve, e tei ma‘i, e tei roohia i te ati ra » (Moromona 8: 39).

Mai ta te Fatu iho i parau i to tatou nei anotau, « Aita ratou i imi i te Fatu no te faatupu i ta’na parau-ti‘a area râ te haere nei te taata tata‘i tahi i to’na ihora haere‘a, ia au i te hohoa o to’na iho Atua, o tei faito ho‘i to’na hohoa i te hohoa o te ao nei, e to’na huru ra o te huru ïa o te hoe idolo, o te riro ei mea tahito e o te pohe ho‘i i roto ia Babulonia, oia o Babulonia rahi, o te ma‘iri i raro » (PH&PF 1: 16; ua amuihia’tu te reta opa).10

Ua parau te Fatu e, « …E mata râ na outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-ti‘a na’na; e amui-ato‘a-hia mai taua mau mea ra ia outou » (Mataio 6: 33). E mea pinepine tatou i te hinaaro i te « mau mea »na mua.11

Peneia‘e aita te hara tei roto i te « mau mea » tei roto râ i to tatou huru e ta tatou haamoriraa i « te mau mea ». Mai te mea e nehenehe i te hoê taata nounou ia haaputu e ia tape‘a i te faufaa a haapa‘o maite ai i te faaueraa e te faanahoraa a te Atua—mai te mea e nehenehe i te taata ona ia haamo‘a i te mahana Sabati, ia ore to’na feruriraa e to’na tino e to’na varua e viiviihia e ia horo‘a oia i te tavini-hua-raa i to’na mau taata tupu na roto i te rave‘a faataahia a te Atua–mai te mea e faatere e e tape‘a maite te taata ona i te taato‘araa o ta’na mau faufaa i raro a‘e i ta’na faatereraa, ma te auraro i te piiraa a te Fatu na roto i ta’na mau tavini i haamanahia, e mea papû roa, no te maitai no to’na varua, i reira taua taata ra e « tii a hoo i ta’na ato‘a ra a hopoi atu ai na te taata riirii… i reira a haere mai e a pee mai ia‘u » (Mataio 19: 21).

« Te vahi ho‘i i vaiihohia’i ta outou tao‘a ra, e riro ato‘a i reira to outou aau » (Mataio 6: 21).12

E hau atu te mau haamaitairaa ta tatou e farii na roto i te taviniraa i te Fatu i te mau haamauuruururaa o ta te ao e horo‘a mai.

Ua piihia te hoê taata ta‘u i matau i te hoê ti‘araa no te tavini i roto i te Ekalesia, aita râ oia i mana‘o e e nehenehe ta’na e farii no te mea ua rahi te taime e te haapa‘o maitairaa tei titauhia ia’na e ta’na mau imiraa faufaa e aita e nehenehe ia’na ia horo‘a i te tahi taime no te ohipa a te Fatu. Ua vaiiho oia i te taviniraa i te Fatu no te imiraa ia Mamona, e e taata ona milioni oia i teie nei mahana.

Aita i maoro roa iho nei ua haapii mai au i te hoê ohipa maere: Mai te mea e fatu te hoê taata e hoê milioni tara auro i te faito moni no teie nei mahana, te fatu râ ïa oia fatata i te 27 tuhaa iti milia no te mau auro ato‘a e vai nei i roto i te repo reirei o te fenua nei. E mea na’ina’i roa teie nei faito i roto i te feruriraa o te taata. Te vai atu â te tahi mea: Te Fatu tei hamani e tei faatere i ni‘a i te mau mea ato‘a o te fenua nei, ua hamani ïa oia i te tahi ê atu mau fenua e rave rahi, « aore e hope ia tai‘ohia » (Mose 1: 33).; e i te taime a farii ai teie nei taata i te tăpŭraa e te fafauraa no te Autahu‘araa (PH&PF 84: 33-44), ua farii oia i te hoê fafauraa no ô mai i te Fatu « no te mau mea ato‘a a to‘u Metua » (irava 38). Te vaiihoraa i te hiti teie nei mau fafauraa rahi no te hoê afata auro e te hinaaro i te oraraa paruruhia i te pae tino o te hoê ïa hape rahi o te ravehia na roto i te ite ore. Te feruriraa e ua ma‘iti oia no te tao‘a iti o te hoê ïa opuaraa oto mau; e mea hau atu te faufaa o te mau varua o te mau taata i teie nei mau mea.

Ua pahono te hoê taure‘are‘a tamaroa a piihia’i oia no te hoê misioni e aita ta’na e taleni no taua huru ohipa ra. Te mea râ ta’na i ite maitai i te rave o te atuatu-maitai-raa ïa i to’na pereoo uira api puai maitai. Ua oaoa oia i te parau no te puai e te vitiviti, e ia faahoro ana‘e oia i to’na pereoo uira, e au ra te horo‘a nei te tere o te pereoo i te mana‘oraa e te tere mau ra oia i te tahi vahi.

E ua oaoa to’na metua tane i te parauraa e, « Mea au na’na ia rave i te mau mea e to’na na rima. E mea maitai te reira no’na ».

E mea maitai te reira no te hoê tamaiti a te Atua ? Aita teie nei taure‘are‘a i ite e te puai o teie nei pereoo uira e mea na’ina’i mau ïa ia faaauhia i te mana o te moana, aore râ o te mahana; e e rave rahi mau mahana, tei faaterehia e te ture e te autahu‘araa, e i te hopearaa–te hoê mana autahu‘araa ta’na e nehenehe e faarahi i roto i te taviniraa i te Fatu. Ua ma’iti oia no te hoê atua haamâ, te hoê anoiraa no te auri e te uaua e te auri anaana.

Ua faatuhaahia te hoê tane e te hoê vahine paari i ta raua ohipa pae tino, e na roto i te reira, i te Ekalesia ato‘a. Ua hoo mai raua i te hoê pereoo fauta tauhaa na’ina’i e te hoê pereoo e nehenehe e taoto i roto, e, ua faatea ê atu ia raua i te mau titauraa ato‘a, e ua tere atu no te mata‘ita‘i haere i te ao e ia oaoa noa i te maa moni iti ta raua i haaputu i te toe‘a no to raua mau mahana. Aita to raua e taime no te hiero, aita to raua taime no te ohipa ma’imiraa i te parau tuatapaparaa tupuna e no te ohipa misionare. Aita oia i farerei faahou i ta’na pŭpŭ tahu‘a rahi e aita oia i faaea mai i te fare no te haaraa i ni‘a i to’na iho aamu. Ua hinaaro-mau-roa-hia to raua ite e to raua aravihi i te faatereraa i te ohipa i roto i ta raua amaa, aita râ raua i nehenehe i te « tape‘a e tae noa’tu i te hopea », no te mea aita raua i vata.13

E ti‘a ia tatou ia here e ia pee i te Fatu ma to tatou aau ato‘a.

E ere i te mea nava‘i no tatou ia ite noa e te Fatu to tatou Atua e ia haapae i te haamoriraa i te mau idolo; e ti‘a râ ia tatou ia here i te Fatu ma to tatou aau ato‘a, ma to tatou puai ato‘a, ma to tatou mana‘o ato‘a, e ma to tatou itoito ato‘a. E ti‘a ia tatou ia faahanahana ia’na e ia pee ia’na i roto i te ohipa no te ora mure ore. Auê ïa to’na oaoa i te parau-ti‘a o ta’na mau tamarii ! 14

E mea maramarama maitai ta tatou ohipa: ia faaru‘e i te mau mea o te ao nei; ia ape i te haamoriraa idolo e te haere-tamauraa i mua ma te faaroo; ia afa‘i atu te evanelia i to tatou mau enemi, ia ore ratou e riro faahou ei enemi no tatou.

E ti‘a ia tatou ia faaru‘e i te haamoriraa i te mau idolo no teie nei tau apî e te ti‘aturiraa i te « rima o te tino », no te mea ua parau te Fatu i to te ao i to tatou nei anotau, « E ore roa vau e faaherehere i te hoê o te faaea i Babulonia ra » (PH&PF 64: 24).

A poro ai o Petero i teie huru poro‘iraa i te mau taata i te mahana no te Penetekote, e rave rahi « ua putapû atura to ratou aau, e ua na ô maira ia Petero e te mau aposetolo ato‘a ra, E te mau taea‘e nei, eaha matou nei ? » (Te Ohipa 2: 37).

E pahono atura Petero: « E tatarahapa, e ia bapetizohia outou ato‘a i roto i te i‘oa o Iesu Mesia ia matara te hara, e… horo‘ahia mai ïa te Varua Maitai ia outou » (irava 38).

… Hoê â ta matou nei poro‘i i te poro‘i ta Petero i horo‘a. E oia â, mai ta te Fatu i horo‘a « i te mau hopea o te ao nei, ia faaroo mai te mau taata’toa o tei hinaaro:

« A faaineine outou, a faaineine outou no te mea e tae mai nei, no te mea e ua fatata mai te Fatu ». (PH&PF1:11–12).

Te ti‘aturi nei tatou e te rave‘a no te taata tata‘i tahi e no te utuafare tata‘i tahi ia faaineine mai ta te Fatu i parau o te haamataraa ïa i te faaohipa i te faaroo rahi a‘e, i te tatarahapa, e te tomoraa’tu i roto i te ohipa no to’na basileia i ni‘a i te fenua nei, oia ho‘i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E au ra e mea fifi rii i te haamataraa, ia haamata ana‘e ra te hoê taata i te maramarama i te ohipa mau, ia haamata ana‘e oia i te ite i te tahi tuhaa iti no te ora mure ore i roto i to’na ti‘araa mau, e haamata ïa te mau haamaitairaa i te rahi atu i te tusia no te faaru‘eraa i « to te ao » i muri.15

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • I to outou feruriraa no teaha te « « Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia‘u nei » i riro ai te Ture matamua no na Ture Ahuru ?

  • A feruri i teie nei faahitiraa parau: « Te mau mea ato‘a i faatumu rahi ai te taata i to’na ra aau e to’na ti‘aturiraa o to’na ïa atua » (api 176). Eaha te tahi o te mau atua haavare i roto i te ao i teie nei mahana ? (A hi‘o i te mau hoho‘a i te mau api 176-78).

  • Eaha te haapiiraa e nehenehe ta tatou e apo mai na roto i te aamu no te mau herepata no te mau uri taata ? (A hi‘o i te mau api 178-79). Eaha ta tatou e faaruru ia hinaaro mau roa ana‘e tatou i te mau mea o teie nei ao ?

  • A tai‘o i te mau api 179-81. Eaha te tahi mau fifi ia monihia ana‘e tatou ? Eaha te mau rave‘a e nehenehe ta tatou e faaohipa ti‘a i te mau rave‘a ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou ?

  • A tai‘o i te mau aamu i te mau api 181-83. I to outou feruriraa no teaha te tahi mau taata e haapae mau ai i te mau haamaitairaa no te taviniraa i roto i te basileia o te Fatu. Eaha mau ta tatou opuaraa ia tavini ana‘e tatou ?

  • I to outou feruriraa eaha te auraa no te parau « ia here i te Fatu ma to tatou aau ato‘a, ma to tatou puai ato‘a, ma to tatou mana‘o ato‘a, e ma to tatou itoito ato‘a » ? (api 183). Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia here i te Fatu ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Exodo 20:3–6; Mataio 6:24; 22:36–38; Kolosa 3:1–5; 2 Nephi 9:30, 37; PH&PF 133:14

Te mau nota

  1. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 4

  2. Andrew Kimball, in Edward L. Kimball and Andrew E. Kimball Jr., Spencer W. Kimball (1977), 20

  3. A hi‘o Edward L. Kimball, « Spencer W. Kimball », in The Presidents of the Church, nene‘iraa a Leonard J. Arrington (1986), 381

  4. I roto i Spencer W. Kimball, 205

  5. « The False Gods We Worship », Ensign, tiunu 1976, 4

  6. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 40, 41–42

  7. Ensign, tiunu 1976, 6.

  8. Ensign, tiunu 1976, 5–6

  9. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 47

  10. Ensign, tiunu 1976, 4–5

  11. I roto i te Conference Report, eperera 1972, 28; aore râ te Ensign, Tiurai1972, 38

  12. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 358

  13. Ensign, tiunu 1976, 5

  14. The Teachings of Spencer W. Kimball, 243

  15. Ensign, tiunu 1976, 6.

Hōho’a
golden calf

Te mau Atua no te mana faatere, no te moni, e no te mana… e e mea mau ratou mai te mau puaatoro auro a te mau tamarii no Iseraela i roto i te medebara ra ».

Hōho’a
young girl paying tithing

Ta tatou ohipa o te faaohiparaa ïa i [ta tatou]mau rave‘a i roto i to tatou mau utuafare e te mau pûpû autahu‘araa no te paturaa i te basileia o te Atua.