Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19: Haapuairaa i to tatou mau utuafare


Pene 19

Haapuairaa i to tatou mau utuafare

E ti‘a ia tatou ia haapuai e ia paruru i to tatou mau utuafare na roto i te haapiiraa e te oraraa i te evanelia i roto i to tatou mau utuafare.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ua haapapû pinepine te peresideni Spencer W. Kimball i te titauraa ia haapuai i te mau utuafare na roto i te oraraa i te evanelia i roto i te utuafare. No te faaiteraa i te mau ohipa i tupu ia’na, teie ta’na i parau: « I to‘u apîraa e, e a faaea ai au e ta‘u vahine e te mau tamarii i roto i to‘u iho utuafare, te haamana‘o nei au i te mau ohipa utuafare tei herehia e matou. Ua riro to matou utuafare e ra‘i. Ia rave ana‘e te hoê taata i te tahi ohipa, e himene anei i te hoê himene, e arata‘i anei i te hoê ha‘utiraa, e tai‘o aau anei i te hoê hiroa faaroo, e faati‘a anei i te hoê aamu, e faaiteite anei i te hoê taleni, aore râ ia rave anei i te hoê ohipa, te vai nei ïa te tupuraa e te mana‘o maitai ».1

Ua haapuai te peresideni Kimball e ta’na vahine, o Camilla, i ta raua mau tamarii na roto i te haapiiraa e te faaitoitoraa ia ratou e i muri iho ia vaiiho ia ratou ia amo i te hopoi‘a no ta ratou iho mau ma‘itiraa. Te haamana‘o nei ta raua tamahine, o Olive Beth, e « ua arata‘i aita râ i tura‘i ia matou i ni‘a i te mau e‘a ta raua i hinaaro ia matou i te haere ».2

Ua faaite te peresideni e te tuahine Kimball i to raua here rahi no ta raua mau tamarii tata‘i tahi. Te parau nei te hoê tamaiti, o Edward: « E mea here roa to‘u metua tane i te mau taime ato‘a. Ua ite au e ua here oia ia‘u ». Te haamana‘o nei o Edward i te hoê ohipa tei tupu ia’na a haere ai oia i te hoê amuiraa hanahana i roto i te hiero no Roto Miti: « E rave rahi mau tauasini taata i reira. A hope ai te pureraa, ua ite maira [to‘u metua tane] ia‘u i te vahi e himene ra vau i roto i te pŭpŭ himene. I to’na haereraa’tu i rapae, ua haere maira oia, ua tauahi e ua apa mai ia‘u ».3

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E mea faufaa te utuafare i roto i te opuaraa a to tatou Metua e o te niu ho‘i o te sotaiete.

Te oraraa utuafare o te rave‘a maitai roa‘e ïa no te faatupu i te oaoa i roto i teie nei ao, e o te hoê hoho‘a maramarama ta te Fatu i horo‘a ia tatou no ni‘a i te huru oraraa i roto i te ao i mua nei.4

Ua faanaho te Fatu i te taato‘araa o te opuaraa i te haamataraa ma te hoê metua tane o te hamani i te tamarii, o te faaamu, o te here e o te faatere, e te hoê metua vahine o te hapû, amo, atuatu, faaamu e haapii. Ua nehenehe i te Fatu ia faanaho i te reira na roto i te tahi ê atu rave‘a ua ma‘iti râ oia i te hoê faanahoraa ma te hopoi‘a e te mau amuimuiraa opuahia i reira te mau tamarii e haapii ai e e faatere ai te tahi e te tahi e e haapii ai i te here, i te faatura, e te oaoa te tahi e te tahi. Ua riro te utuafare te opuaraa rahi no te oraraa mai tei ferurihia e tei faanahonahohia e to tatou Metua i te Ao ra.5

Te utuafare o te faanahoraa tumu ïa o te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. Eita te Ekalesia e maitai a‘e atu i to’na mau utuafare.6

Mai te haamataraa mai, ua haapuai te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te parau no te oraraa utuafare. Ua taa a‘ena ia tatou e ua haamauhia te mau niu o te utuafare, mai te hoê faanahoraa mure ore, hou te fenua i hamanihia’i ! Te sotaiete aita e oraraa utuafare tumu aita ïa e niu e e hu‘ahu‘a te reira e e ore roa te reira sotaiete…

Eita e ti‘a ia tatou te nunaa…ia vare i te mau parau hape e ua taatihia te faanahoraa o te utuafare i ni‘a i te tahi taahiraa no te tupuraa ta te hoê sotaiete tahuti e faaruru nei. E ti‘amâraa to tatou i te pato‘i atu i taua mau mana‘o e faaiti nei i te faufaa o te utuafare e o te faarahi nei i te faufaa no te haapa‘o noa ia’na iho. Ua ite tatou e e mea mure ore te utuafare. Ua ite tatou e ia hape ana‘e te mau mea i roto i te utuafare, e hape ato‘a ïa te mau mea ato‘a i roto i te mau faanahoraa ato‘a i roto i te sotaiete…

Eita e nehenehe i ta tatou mau faanahoraa politita…ia faaora ia tatou mai te mea aita ta tatou faanahoraa tumu, te utuafare, e vai maitai noa. Eita te mau parau tarimahia no te faatupu i te hau e nehenehe e faaora ia tatou mai te mea te vai nei te au ore e ere râ te here i roto i te utuafare. Eita e nehenehe i te mau faanahoraa no te tauturu i te feia e ere nei i te ohipa ia faaora ia tatou ia ore ana‘e te mau taata e rave rahi e haapii-faahou-hia nahea ia rave i te ohipa aore râ aore e ohipa aore râ aita e hinaaro, i te tahi mau taime, ia rave i te ohipa. Eita e nehenehe i te mau faanahoraa no te ture ia paruru ia tatou mai te mea ua rahi roa te taata e ore e hinaaro nei i te haavî ia ratou aore râ ia haavîhia ratou.7

Aita atu ai ïa ta tatou rave‘a… maori râ ia tamau noa i te tape‘a maite i te parau no te utuafare Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E parau mau, e ere e no te mea aita te tahi e farii nei i te haamaitairaa ia ora i roto i taua huru utuafare ra e faaea ia tatou i te parauparau no ni‘a i te reira tumu parau. Te tuatapapa nei tatou i te parau no te oraraa utuafare ma te haapa‘o maitai, ma te ite e e rave rahi… o te ore e farii nei i te haamaitairaa ia riro ei melo no teie huru utuafare. Eita râ e nehenehe ia tatou ia tuu atu i te hiti teie faito utuafare, no te mea tei ni‘a i te utuafare i faatumuhia’i te tahi atu mau mea.8

E ti‘a i te mau metua ia patu i te mau farii no te puai varua no te turu i ta ratou mau tamarii na roto i te mau ohipa e tupu i roto i te oraraa.

Te vai nei i roto i to tatou mau oraraa e rave rahi mau huru farii. Te tahi mau farii no te faaherehere ïa i te pape. Te tahi no te haaputu ïa i te maa, mai ta tatou e rave nei i roto i ta tatou faanahoraa totauturu i roto i te utuafare mai ta Iosepha i rave i te fenua no Aiphiti i roto i na matahiti e hitu no te auhune. Ia vai ato‘a e ti‘a ai te mau farii no te ite no te faaruru i te mau hinaaro no ananahi; te mau farii no te itoito no te upooti‘a i ni‘a i te mau pape pue o te ri‘ari‘a o te faatupu i te papû ore i roto i te mau oraraa; te mau farii no te puai tino no te tauturu ia tatou ia amo i te mau zugo o te ohipa e te ma‘i; te mau farii no te maitai; te mau farii no te anaanatae; te mau farii no te faaroo. Oia ïa, te mau farii ihoa râ no te faaroo ia nehenehe ia tatou ia ti‘a etaeta mai ma te puai ia topa ana‘e te mau pe‘ape‘a o te ao nei i ni‘a iho ia tatou; ia titau ana‘e te mau faahemaraa no te hoê ao ino e haati nei ia tatou i to tatou mau puai, ia faaere ia tatou i to tatou itoito varua, e ia imi i te huti ia tatou i raro, ua titauhia ia tatou te hoê farii no te faaroo o te arata‘i i te feia apî e i muri iho te feia paari na ni‘a atu i te mau taime haumani, fifi, e te ri‘ari‘a, te mau mauruuru ore, te mau hinaaro tei ore i tupu, e te mau matahiti i roto i te ati, te hiaai, te anoiraa e te maha-ore-raa…

Te mauruuru nei au no to‘u nau metua, no te mea ua hamani raua i te mau farii no to‘u mau taea‘e, to‘u mau tuahine, e no‘u iho nei. Ua î te mau farii i te mau peu no te pure, no te tai‘oraa, no te mau ohiparaa, te mau taviniraa maitai, e te parau mau e te parau-ti‘a. Ua tuturi matou i te mau po‘ipo‘i ato‘a e te mau pô ato‘a i piha‘i iho i to matou mau parahiraa i te iri amuraa maa e ua pure matou, te reira taata i to’na taime. I te taime ua faaipoipo vau, ua vai noa te peu no te pure, e ua tamau noa to maua utuafare apî i taua peu.9

Te oraraa utuafare, te haapiira tano i roto i te utuafare, te arata‘iraa e te faatereraa a te mau metua–ua riro teie mau mea e raau rapaau i te mau ma‘i no te ao nei e ta’na mau tamarii. O teie mau mea te raau rapaau no te mau ma‘i no te pae varua e te pae feruriraa e te raau rapaau no to’na mau fifi. Eita e ti‘a i te mau metua ia vaiiho i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii ia vetahi ê.

E au ra te vai nei te hoê hinaaro rahi roa’tu â ia huri i teie nei hopoi‘a mai te utuafare atu i te mau mana i rapae au, mai te fare haapiiraa e te Ekalesia, e te mea pe‘ape‘a roa atu â, i te mau faanahoraa e te mau fare e rave rahi e haapa‘o nei i te mau tamarii rii. E mea faufaa paha teie nei mau mana no rapae atu, eita roa ra ratou e nehenehe e rave i te ti‘araa no te mana o te metua vahine e o te metua tane. Ua titauhia te haapiipiiraa tamau, te ara tamau-noa-raa, te hoaraa, e te riroraa ei tia‘i no ta tatou iho mau tamarii mai te mea e hinaaro tatou ia tape‘a maitai noa i to tatou mau utuafare e ia haamaitai i ta tatou mau tamarii na roto i ta te Fatu iho rave‘a.10

E mea faufaa rahi roa te mau pŭpŭ tauturu no te Ekalesia, e e ti‘a ia tatou paato‘a ia farii i te mau haamaitairaa ta ratou e horo‘a mai nei. Eita roa râ e ti‘a ia tatou ia faati‘a ia ratou ia mono i te mau metua, ia haamama i te hopoi‘a a te mau metua no te haapii i ta ratou mau tamarii i te evanelia a Iesu Mesia.11

E ti‘a i te feia faatere no te mau pŭpŭ tauturu e te mau orometua no te feia apî ia ui e, nahea e nehenehe ai ia‘u ia tauturu i teie feia apî ia here e ia haapa‘o i te faaueraa a to ratou mau metua, ia faatura ia ratou, e ia turu i ta ratou mau hopoi‘a utuafare ? Nahea ta tatou e nehenehe ai e tabula i te mau apooraa, te mau haapiipiiraa, e te mau ohiparaa ma te ore e faahuehue i te mau auraa e te mau hopoi‘a utuafare, e ma te vaiiho i te taime no te mau ohiparaa a te utuafare ?

Ia riro to tatou fafauraa ia ora i te evanelia i roto i te utuafare ei parau poro‘i papû no te mau faanahoraa ato‘a a te autahu‘araa e a te mau pŭpŭ tauturu, ma te faaiti, mai te mea ua ti‘a, i te tahi o te mau faaoaoaraa tei ore i titauhia o te faahahi nei i te faatumuraa ti‘a i ni‘a i te utuafare e te utuafare fetii.12

Na roto ana‘e i te faanaho-maite-raa e te arata‘iraa i to tatou oraraa utuafare e nehenehe ai ia tatou ia arata‘i i ta tatou mau tamarii e ia faatea mai ia ratou i te mau herepata o te arata‘i atu i te hara e te pohe, e ia tuu atu ia ratou i ni‘a i te e‘a no te oaoa e te faateiteiraa. I roto i teie raveraa, aita’tu e ohipa hau atu i te puai maori râ te hoho‘a o to ratou iho mau metua e te peu maitai o to ratou oraraa utuafare. E riro te mau oraraa o to tatou mau tamarii mai te huru oraraa ta ratou i ite i roto i to ratou iho mau utuafare a tupu ai ratou i te paari e a riro mai ai ratou ei mau taata paari e e mau vahine paari. No reira e ti‘a ai ia tatou ia faataa i to tatou haere‘a na ni‘a i te e‘a ta tatou e hinaaro ia pee ta tatou mau tamarii.

E afai atu te tamarii i roto i to’na iho oraraa te rahiraa o te mau mea ta’na i ite i roto i te oraraa o to’na iho utuafare. Mai te mea e ite oia i to’na na metua i te haere-pinepine-raa’tu i te hiero, e haamata ïa oia i te opua i te hoê oraraa hiero. Mai te mea ua haapiihia oia i te pure no te mau misionare, e tere mărû noa oia i roto i te faanahoraa misionare. I teie nei, e mea ohie roa te reira, o tera râ te e‘a o te oraraa. E te fafau atu nei matou ia outou e e afai mai ta outou mau tamarii te tura e te hanahana ia outou a horo‘a ai outou ia ratou te hi‘oraa e te haapiiraa maitai.14

Ua ite au i te tahi mau taime i te mau tamarii no roto mai i te mau utuafare maitai o te orurehau, o te pato‘i, o te hahi ê atu, o te hara e o te aro ato‘a’tu i te Atua. Na roto i te reira mau ohipa, te afai mai nei ratou te oto i to ratou mau metua, tei rave mai te au i to ratou ite… no te haapii e no te ora ei hi‘oraa maitai no ratou. Tera râ ua ite pinepine vau e rave rahi o teie iho mau tamarii, i muri a‘e i te mau matahiti i te orihaere-noa-raa, ua mărû to ratou aau, ua ite i te mea ta ratou i ere, ua tatarahapa, e ua horo‘a i te tauturu rahi i te oraraa pae varua o to ratou vahi faaearaa. Te tumu i ti‘aturi ai au e nehenehe te reira e tupu no te mea ïa e, taa ê noa’tu i te mau mata‘i ino ta teie nei feia i faaruru, ua ora ratou i te mau peu maitai, hau atu i to ratou iteraa, o te huru oraraa i roto i te mau utuafare i reira ratou i paari ai. I roto i te mau matahiti i muri mai, ia hinaaro ana‘e ratou i te faatupu i roto i to ratou iho mau utuafare te hoê â varua ta ratou i oaoa i te tamariiraa, e mea papû roa e hinaaro ratou i te fariu atu i te faaroo tei faaite i te auraa o te oraraa o to ratou mau metua.15

E te mau metua tane e te mau metua vahine e, ta outou hopoi‘a faufaa rahi roa‘e o to outou ïa utuafare. Na roto i te raveamui-raa i te ohipa e nehenehe e noaa ia outou te huru utuafare ta te Fatu e titau ia outou ia farii. Na roto i te faaiteraa i te here, te haapa‘oraa i te tahi e te tahi e i ta outou mau tamarii, e nehenehe ta outou e patu i te hoê farii no te puai varua o te ore roa e marô.16

E ti‘a ia tatou ia haapaari i to tatou mau utuafare i te mau ino e haati nei ia tatou.

E tae mai te taime i reira te feia ana‘e tei ti‘aturi hohonu e ma te itoito i te utuafare e nehenehe ai e paruru i to ratou mau utuafare i rotopu i te mau ino e haati nei ia tatou.17

Ua ite te diabolo i hea e aro ai. E aro oia i te utuafare. E haamou oia i te utuafare. Tera te mea ta’na e hinaaro i te rave… Ia faaoti tatou i roto i to tatou mau feruriraa e e ore oia e na reira i to tatou mau utuafare.18

E ti‘a ia tatou ia tamau noa i te haapaari i to tatou mau utuafare e to tatou mau utuafare fetii e i te paruru ia ratou i te rahiraa ino mai te faataaraa te tane e te vahine, te mau utuafare tei parari, te taparahiraa, te hamani inoraa ihoa ra i te mau vahine e te mau tamarii. E ti‘a ia tatou ia tamau noa i te paruru ia tatou i te peu viivii, te hoho‘a faufau e te taotoraa te tane i te vahine aita e ta‘oti‘araa, o te vavahi i te viivii ore o te mau melo no te utuafare, te feia apî e te feia paari…

…Te ite nei tatou i teie nei mau ohipa ino fatata i te mau vahi ato‘a ta tatou e haere nei. E ite pinepine tatou i te reira. Te afa‘i nei tatou i te reira mau ino i roto i te utufare mai roto i te fare haapiiraa, mai te tahua tuaro mai, mai te mau fare teataraa, mai te piha raveraa ohipa, e te vahi raveraa ohipa. Aite rea vahi o ta tatou e haere nei i roto i to tatou nei ao i te mau mahana ato‘a e nehenehe ai tatou e ape i te reira mau peu ino.

Eaha ïa ta tatou ohipa i reira ? Eaha te mea e ti‘a ia tatou ia rave ? E ti‘a ia tatou ia ara noa ia tae ana‘e mai ratou i roto i to tatou mau utuafare e ia haamou ia ratou mai ta tatou e rave i te mau tirotiro e te repo no te ma‘i. E ti‘a ia tatou ia tiahi ia ratou mai roto atu i te mau vahi o to tatou mau feruriraa, ma te faati‘amâ ia tatou i teie mau peu o te ao nei, ma te tupohe i te mau arahu ama o te ino hou a riro mai ai ratou ei mau auahi ura. Nahea tatou e rave ai i te reira ?

Mai te mea e hinaaro tatou e horo ê atu i taua mau mana pohe o te diabolo e ia tape‘a ti‘amâ e ia haapaari i to tatou mau utuafare e te utuafare fetii i te mau mana pohe e haati rahi nei ia tatou, e ti‘a ïa ia tatou ia farii i te tauturu no ô i te taata tei haamau e tei faanaho i teie opuaraa no te utuafare—o te Rahu Nui iho. Te vai nei hoê ana‘e rave‘a papû e mea na roto ïa i te evanelia a te Fatu o Iesu Mesia e te haapa‘oraa i ta’na mau haapiiraa faauruhia e te hohonu. E ti‘a ia tatou ia ite e te moni hoo no te hoê utuafare tei mâ i te mau ino o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa a te Atua.19

Ia tai‘o ana‘e te mau metua i te mau parau apî e te mau ve‘a e ia ite ana‘e ratou eaha ta to te ao e tamata nei i te haapii i ta ratou mau tamarii, e ti‘a ia ratou ia rave i te faaotiraa e e ore roa ta ratou mau tamarii e tuinohia i taua huru hara e taua hape ra. E ti‘a ïa i te mau metua ia horo‘a i te oraraa utuafare, te haavîraa, e te haapiiraa o te faaore e o te tape‘a i te ino o te ravehia nei i roto i te ao nei. Ia haapii ana‘e te mau tamarii i te mau mea hairiiri i roto i te ao nei, e ti‘a ato‘a ïa ia ratou ia haapii i te mau mea maitai i roto i te ao nei e te mau pahonoraa tano e te mau peu tano.20

E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘enei ua tere atu matou i te hoê fenua i reira te mau mana‘o huru‘e te « mau haapiiraa ino » i haapiihia ai i te mau mahana ato‘a i roto i te mau fare haapiiraa e i roto i te mau ve‘a faaterehia e te hau fenua. I te mau mahana ato‘a e faroo te mau tamarii i te mau haapiiraa, te mau mana‘o taata e te mau hoho‘a ta to ratou orometua haapii e faaite.

Ua parau te tahi taata e « na te faatopata tamau-noa-raa e haaparari i te ofa‘i paari roa‘e ». Ua ite au i te reira, no reira ua ani vau i te parau api no te mau tamarii: « E tape‘a anei ratou i to ratou faaroo ? E pohe anei ratou i raro a‘e i te faahepo tamauraa a to ratou mau orometua haapii ? Nahea e nehenehe ai ia outou ia papû e eita ratou e faaru‘e i te faaroo ohie i te Atua ?

Teie te pahonoraa « Te tata‘i nei matou i te mau pô ato‘a i te farii tei parari. E haapii matou i ta matou mau tamarii i te parauti‘a maitai ia ore te mau haapiiraa hape a te taata ia faatere ia ratou. Te tupu nei ta matou mau tamarii i roto i te faaroo e te parau-ti‘a noa’tu te mau faaheporaa rahi no rapae mai.

E nehenehe ato‘a te mau patu tape‘araa pape e tata‘ihia e e faaorahia, e e nehenehe i te mau pute one e tape‘a i te pape pu‘e. E nehenehe ta te parau mau faahiti-noa-hia, te pure faaapî-noa-hia, te mau haapiiraa a te evanelia, te mau tapa‘o faaite i te here, te anaanataeraa o te mau metua e faaora i te tamarii e e tape‘a ia’na i ni‘a i te e‘a afaro.

Te utuafare te vahi ïa e haapiihia’i e e atuatuhia’i te varuaraa.

Ua riro te hoê utuafare Feia Mo‘a mau i te mau Mahana Hopea nei e hoê ra‘i no te paruru i te mau vero e te mau aroraa o te oraraa. E fanauhia i reira te varuaraa e e atuatuhia te reira na te pure i te mau mahana ato‘a, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau aparauraa e te mau ohiparaa no ni‘a i te evanelia i roto i te utuafare, te mau pureraa pô utuafare, te mau apooraa utuafare, te raveraa i te ohipa e te ha‘uti amuiraa, te taviniraa te tahi e te tahi, e te faaiteraa i te evanelia i te feia e haati nei ia tatou. E atuatuato‘a-hia te varuaraa e ta tatou mau ohipa na roto i te faaoromai, te maitai, e te faaoreraa te tahi i te tahi i ta ratou mau hapa, i te faaohiparaa i te mau parau tumu no te evanelia i roto i te utuafare. Te utuafare o te vahi ïa i reira tatou e aravihi ai e e ite rahi ai i roto i te parau-ti‘a no te evanelia, e haapii e e ora amui ai i te mau parau mau no te evanelia.22

E ti‘a i te utuafare ia vai mai ei vahi i reira te ti‘aturiraa i te Fatu e riro ai ei ohipa matauhia e te taato‘araa, eiaha râ no te tahi noa mau oro‘a taa ê. Te hoê rave‘a no te haamauraa i te reira e mea na roto ïa i te pure tamau e te u‘ana. Aita e nava‘i ia pure noa. E mea faufaa rahi ia parauparau mau tatou i te Fatu, ma te faaroo e e heheu mai oia ia tatou te mau metua te mea e ti‘a ia tatou ia ite e ia rave no te maitai o to tatou mau utuafare.23

Te tai‘o tata‘i tahiraa i te papa‘iraa mo‘a ei utuafare e mea hau atu ïa i te faufaa no te haapiiraa i te evanelia. E mea maoro i teie nei, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana ato‘a e te aparau amuiraa no ni‘a i te reira, mana‘o-raa-hia e e mauhaa puai no te aroraa i te ite ore e te mau faahemaraa a Satane. E faatupu teie nei peu i te oaoa rahi e e tauturu te reira i te mau melo no te utuafare ia here i te Fatu e to’na maitai.

No ni‘a i te faatereraa i to tatou mau utuafare, ua haapii-maitaihia tatou e te apooraa utuafare o te apooraa tumu ïa o te Ekalesia. I raro a‘e i te arata‘iraa a te metua tane e te metua vahine, e ti‘a ato‘a ia tau‘a parau raua, e nehenehe te mau apooraa utuafare e tuatapapa i te mau ohipa no te utuafare, ia tuatapapa i te tereraa faufaa no te utuafare, ia opua i te mau opuaraa, e ia tauturu e ia haapuai i te mau melo no te utuafare.24

No ni‘a i ta tatou mau pureraa pô utuafare, te hoê pô utuafare e te utuafare aore râ te hoê aru‘i i rapae i te tahi vahi anaanataehia e to outou utuafare, e tatara ïa te reira i te tahi noa tuhaa no te hinaaroraa i te pureraa pô utuafare. E mea faufaa rahi te haapiiraa i te mau tamarii no ni‘a i te tereraa o te oraraa tei riro ei mea faufaa rahi roa. Te haere-noa-raa e mata‘ita‘i i te hoê hoho‘a teata aore râ te haere amuiraa’tu i te hoê arearearaa, aore râ te tai‘araa, e haamaha noa ïa te reira i te afaraa no te hinaaro mau, te faaearaa râ i te fare no te haapii i te mau tamarii i te evanelia, i te mau papa‘iraa mo‘a, e te here no te tahi e te tahi e te here i to ratou mau metua o te mea hau atu ïa i te faufaa rahi.25

Na roto i te faaotiraa papû ia tatou iho ia faatere tamau noa i te pureraa pô utuafare te faauruhia e na roto i te faanaho-maitairaa i te mau ohipa no taua pô ra, te haapii ra ïa tatou i te hoê haapiiraa i ta tatou mau tamarii o ta ratou e haamana‘o noa e a muri noa’tu. No reira ia horo‘a ana‘e tatou i ta tatou mau tamarii i to tatou iho taime, te horo‘a râ ïa tatou ia tatou iho, te hoê horo‘a o te itehia i te mau taime ato‘a.26

Mea au na‘u ia faaau te pureraa pô utuafare, te pure utuafare, e te tahi atu mau ohiparaa a te Ekalesia no te faaoraraa i te utuafare, ia rave-maitai-ana‘e-hia te reira, i te hoê fare amarara. Mai te mea aita te fare amarara e iritihia, ua riro ïa te reira mai te hoê turu tootoo e mea iti te paruru ta’na e horo‘a i te mau vero no te natura. Oia ato‘a, e mea iti te faufaa o te mau opuaraa ta te Atua i horo‘a maori râ ia faaohipahia ratou.

Ia matara te fare amarara e etaeta ïa te ahu tirita. Ia topa ana‘e mai te ûa, e tahe noa te reira, e ia topa mai te hiona, e hee noa te reira, ia topa mai te ofa‘i hiona e pee faahou atu te reira; ia puhihau mai te mata‘i, e haati oia i te fare amarara. E mai te reira ato‘a e faatea ê atu teie nei fare amarara varua i te mau ino no te ite ore, te ti‘aturiraa i te mau peu tupapa‘u, te ti‘aturi ore, te taivaraa, te viivii e te tahi atu mau huru atua ore.

Teie ta‘u pure e ia tatara paato‘a tatou i ta tatou mau fare amarara varua no te paruru i to tatou mau utuafare.

E ti‘a ia tatou ia here i ta tatou mau tamarii mai te Atua e here nei ia tatou.

O te Atua to tatou Metua. Te here nei oia ia tatou. Te faaitoito rahi nei oia i te haapiipii ia tatou, e e ti‘a ia tatou ia pee i To’na Hi‘oraa maitai e ia here puai i to tatou iho mau tamarii e ia atuatu ia ratou i roto i te parau-ti‘a.28

Eaha te taime hopea to outou raveraa i ta outou mau tamarii, noa’tu to ratou faito, i roto i to outou mau rima no te parau atu ia ratou e te here nei outou ia ratou e te oaoa nei outou e ua riro ratou e mau tamarii na outou e a muri noa’tu ? 29

E te mau taea‘e e te mau tuahine e, e nehenehe te mau utuafare e vai mai e a muri noa’tu ! Eiaha e vaiiho i te mau faahemaraa no teie taime ia faatea ê atu ia outou ia ratou ! Te Atuaraa, te ora mure ore, e te utuafare–e haere amui ratou, na roto i te hoêraa, e no reira e ti‘a ia tatou ia na reira ! 30

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • Te haamana‘o nei te peresideni Kimball i to’na iho oraraa utuafare e, « Tei to matou ra utuafare te ra‘i » (te api 244). Nahea ta tatou e nehenehe ai e faatupu i te hoê varua no te ra‘i i roto i to tatou mau utuafare ? Nahea te oraraa utuafare e nehenehe ai e faaineine ia tatou no te ora mure ore ?

  • Eaha te tahi o te mau mea hau roa’tu i te faufaa e nehenehe i te mau metua ia rave no te horo‘araa i te mau farii no te puai varua i ta ratou mau tamarii ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 247-55).

  • Eaha te mau fifi e tupu mai ia vaiiho ana‘e te mau metua te haapiiraa i ta ratou mau tamarii ia vetahi ê ? Eaha te mau rave‘a a te Ekalesia no te tauturu i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ? Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai i te feia faatere e te mau orometua haapii no te Ekalesia e turu i te mau metua ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 248–50).

  • A feruri i te a‘oraa a te peresideni Kimball i te mau api 253–55). Eaha te tapa‘o faaite ta tatou e ite nei e faatupu mau te pure utuafare, te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a i roto i te utuafare, te mau apooraa utuafare e te pureraa pô utuafare i te hoê taa êraa ?

  • A tai‘o i te paratarafa hopea i te api 244. A feruri i muri iho te uiraa a te peresideni Kimball i te api 256: « Eaha te taime hopea to outou raveraa i ta outou mau tamarii, noa’tu to ratou faito, i roto i to outou mau rima no te parau atu ia ratou e te here nei outou ia ratou e te oaoa nei outou e ua riro ratou e mau tamarii na outou e a muri noa’tu ? »

Te mau papa‘iraa mo‘a: Deuteronomi 6:3–7; 2 Nephi 25:26; Mosia 4:14–15; PH&PF 68:25–28

Te mau nota

  1. « Therefore I Was Taught », Ensign, tenuare 1982, 3.

  2. Olive Beth Mack, « How a Daughter Sees Her Father, the Prophet », devotional address, Salt Lake Institute of Religion, eperera 9, 1976, 8

  3. In Gerry Avant, « As Father, Prophet Made Time Count », Church News, tiunu 11, 1977, 5

  4. « Privileges and Responsibilities of Sisters », Ensign, novema 1978, 103

  5. I roto i te Conference Report, eperera 1973, 151; aore râ te Ensign, tiurai 1973, 15

  6. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 67; aore râ te Ensign, me 1978, 45

  7. I roto i te Conference Report, atopa 1980, 3, 4; aore râ te Ensign, novema 1980, 4, 5.

  8. Ensign, novema 1978, 103

  9. Faith Precedes the Miracle (1972), 110–11

  10. I roto i te Conference Report, eperera 1979, 4–5; aore râ te Ensign, me 1979, 5

  11. « The Example of Abraham », Ensign, tiunu 1975, 5.

  12. « Living the Gospel in the Home », Ensign, me 1978, 101

  13. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 258–59

  14. I roto i te Conference Report, Seoul Korea Area Conference 1975, 35

  15. I roto i te Conference Report, atopa 1974, 160; aore râ te Ensign, novema 1974, 111

  16. Ensign, tiunu 1975, 5.

  17. I roto i te Conference Report, atopa 1980, 3; aore râ te Ensign, novema 1980, 4

  18. I roto i te Conference Report, atopa 1975, 165; aore râ te Ensign, novema 1975, 111

  19. I roto i te Conference Report, eperera 1979, 5; aore râ te Ensign, me 1979, 5, 6

  20. « Train Up a Child », Ensign, eperera 1978, 4.

  21. Faith Precedes the Miracle, 113–14.

  22. Ensign, tenuare 1982, 3.

  23. I roto i te Conference Report, atopa 1974, 161–62; aore râ te Ensign, novema 1974, 113

  24. Ensign, tenuare 1982, 4

  25. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 4; aore râ te Ensign, novema 1977, 4

  26. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 5; aore râ te Ensign, me 1978, 5

  27. I roto i te Conference Report, atopa 1969, 23; aore râ te Improvement Era, titema 1969, 50–51

  28. Ensign, eperera 1978, 5

  29. I roto i te Conference Report, atopa 1974, 161; aore râ te Ensign, novema 1974, 112–13.

  30. I roto i te Conference Report, atopa 1980, 5; aore râ te Ensign, novema 1980, 5

Hōho’a
Kimball family

Te peresideni e te tuahine Kimball e te mau melo no to raua utuafare.

Hōho’a
mother reading to child

« Te oraraa utuafare, te haapii maitairaa i roto i te utuafare, te arata‘iraa e te faatereraa a te mau metua–teie te mau raau rapaau i te mau ma‘i no te ao nei e ta’na mau tamarii ».

Hōho’a
family praying

Na roto i « te pure tamau e te u‘ana, e riro mai te utuafare ei « vahi i reira te ti‘aturiraa i te Fatu e riro ai ei ohipa matauhia e te taato‘araa ».