Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15: Ei mau taata faatura tatou e ti‘a ai


Pene 15

Ei mau taata faatura tatou e ti‘a ai

Hau atu i te hoê noa huru taata, ua riro te tura ei viretu tei ti‘a ia riro ei tuhaa no to tatou huru oraraa.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I te matahiti 1955 ua haamo‘a te peresideni David O. McKay i te hiero matamua i Europa, te hiero no Berne i Herevetia. Ua faataahia o Elder Spencer W. Kimball, e melo oia i taua taime ra no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, ia a‘o i roto i te oro‘a i te avatea i te mahana matamua no te haamo‘araa. Ua faaea oia hoê hora ona ana‘e i roto i te hiero i taua mahana ra « no te faaineine i te mana‘o e te aau no te avatea, ma te rû ore, te hau, te faatura e te tura ».1 I roto i ta’na a‘oraa ua parau oia e: « I to‘u araraa i teie po‘ipo‘i, e a tamata ai au au i te ara roa mai i muri a‘e i te pô, ua ite au i te mahana i te hitiraa, e ua haere to‘u mana‘o na mua i ni‘a i te hiero mo‘a e haamo‘ahia i teie nei mahana. Ua mana‘o a‘era vau e, ‘Aita e maa i teie nei mahana. Ia faaanaanahia te mau tiaa e ti‘a’i, ia aurihia te mau ahu, e e ti‘a ia mâ to‘u feruriraa.’ I roto i te tereraa e tae noa’tu i Zollikofen ua hinaaro vau ia vai muhu noa, e a tomo mai ai au i roto i teie nei piha e a parahi ai au i piha‘i iho [i te peresideni McKay] e te mau mea ato‘a ta’na i parau e mea na roto ïa i te mau omuhumuhuraa mo‘a, ua ite au i reira e ua ite au i te tahi o te mau mana‘o ta’na i ite. ‘Ia Mo‘a to Iehova, ua tano te Mo‘a i te Feia Mo‘a a te Fatu.’ 2

Aita te peresideni Kimball i faaherehere noa i to’na tura no te mau oro‘a ana‘e mai te mau haamo‘araa hiero. Ua parauparau oia i te parau no te tura ei hoê huru o te oraraa, e ua faahoho‘a oia i teie nei haapiiraa e tae noa’tu i roto i te mau ohipa ha‘iha‘i o te mau mahana ato‘a. Ei hi‘oraa, i te hoê taime ua mata‘ita‘i oia i te hoê fare pureraa, ua tomo atu oia ma te hau i roto i te hoê piha hau miti, ua tuu atu i te mau tauera horoi rima e vai ra i ni‘a i te tahua i roto i te vahi faaru‘eraa e ua horoi i te vahi horoiraa rima. Ua ite atu te hoê taata faatere no te Ekalesia no reira i teie nei faaiteraa haehaa no te faatura. No to’na faaururaa-hia e te hi‘oraa a te peresideni Kimball, ua haapii oia i te tahi atu mau taata ia faarahi atu â i te faatura no te mau vahi e te mau mea mo‘a.3

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E ere te tura te hoê peu no te tahi taime poto noa e ravehia i te Sabati e huru tamau râ no te faatura i te Atua.

Ua faataahia te tura mai te « hoê mana‘o aore râ huru no te faatura rahi, no te here e te maere, mai te mea ra no te tahi mea mo‘a ». Te faaiteraa i te reira mai te hoê aroha i te Atua o te tahi atu ïa rave‘a no te faaiteraa i te auraa no te tura.

E rave rahi to tatou mau taata faatere tei faariro i te tura mai te hoê o te mau maitai teitei roa‘e o te aau, ma te faaite e te vai nei i roto i te tura te faaroo mau i te Atua e i ta’na parau-ti‘a, te taere teitei, e te hoê here no te mau mea maitai roa‘e i roto i te oraraa nei…

E mai te tahi atu mau ture no te evanelia, e arata‘i te tura i te oaoa tei faarahihia.

E ti‘a ia tatou ia haamana‘o e e ere te tura i te hoê peu pouri no te hoê noa taime poto ta tatou e rave i te Sabati. Te tura mau o te oaoa ïa, mai te here ato‘a, te faatura, te aau mauruuru, e te măta‘u i te Atua. E viretu tei ti‘a ia riro ei tuhaa no to tatou huru oraraa. Oia mau, e ti‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia riro ei nunaa tura roa’ e i ni‘a i te fenua taato‘a.4

E ti‘a ia tatou ia faatura i te Metua e te Tamaiti e no to Raua na i‘oa mo‘a.

Te faaturaa i te Metua e i te Tamaiti, o te hoê ïa titauraa aore râ tapa‘o faufaa rahi roa no te feia tei roaa ia ratou te basileia tiretiera. I roto i te tuhaa 76 no te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, tei matauhia mai « Te Orama », tei horo‘ahi ia Iosepha Semita e Sidney Rigdon i te ava‘e fepuare 1832, te ite nei tatou e:

« E ua na reira maua i te ite mata’tu i te hanahana o te teretiera o tei hau a‘e i roto i te mau mea ato‘a ra—e te vahi, oia o te Metua, e arii nei i nia i to’na ra terono e a muri e a muri noa’tu;

« I mua i to’na ra terono te pi‘o atu nei te mau mea ato‘a mai te tura e te haehaa ra, mai te horo‘atu ia’na te hanahana e a muri e a muri noa’tu.

O ratou o te parahi i mua i to’na ra aro o te ekalesia ïa a te Matahiapo; e te hi‘o atu nei ratou mai ia ratou e hi‘ohia mai ra, e te ite nei ho‘i ratou mai ia ratou i itehia mai ra,no te mea ua farii ho‘i ratou i to’na îraa e i to’na ra aroha;

« E te faafaito nei oia ia ratou i te mana, e i te puai, e ite hau » (PH&PF 76: 92-95).

Te faaue ato‘a mai nei te tahi atu heheuraa apî ia tatou ia faatura i te i‘oa o te Atua; ua parauhia tatou eiaha e faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Metua, e ia ore e faahiti pinepine noa i te reira (PH&PF 107: 2–4).

E au ra e ua riro te faaturaraa i te Atua e i to’na i‘oa o te hoê ïa o te mau maitai faufaa rahi roa e nehenehe ta tatou e faarahi.5

I te fare ma‘i i te hoê mahana, ua tura‘ihia’tu vau i rapae au i te piha tapuraa e te hoê tu‘ati ma‘i tei marua e tei faahiti na roto mai i to’na mau utu iria i te tahi parau tuhi o te ano‘ihia i te mau i‘oa o te Faaora. Noa’tu e aita vau i ara maitai, ua otohe vau e ua taparu vau: « Eiaha ! Eiaha ! E mau i‘oa tera o to‘u Fatu ta oe e faaino ra ».

Ua mamu noa te tu‘ati ma‘i, e i muri iho ua omuhumuhu mai te hoê reo haehaa, « Ua hape au ». Ua mo‘ehia ia’na te taime a faaue u‘ana ai te Fatu i to’na mau taata ato‘a, « Eiaha e faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o to Atua ra o Iehova; e ore ho‘i Iehova e faati‘a ia’na i tei faahiti faufaa ore noa i to’na ra i‘oa » (Exodo 20:7)…

I roto i te mau teataraa taata ora, i te niuniu parauparau, e ino roa te mau tari‘a e te mau mata mârû i te mau mahana ato‘a e te faaohiparaa faufaa ore e te tuhi o te mau i‘oa o te Fatu to tatou Atua. I roto i te pŭpŭ tuaro, i te vahi faaapuraa, i te mau amuiraa taata, i roto i te ohipa imiimiraa moni, i roto i te mau ohipa ato‘a o te oraraa e faaohipa ti‘a-ore-hia nei e ma te hara te mau i‘oa o te Faaora. E ti‘a ia tatou o te tau‘a ore e te haapa‘o ore nei, e o tatou tei hara e te te‘ote‘o, ia haamana‘o e eita e nehenehe ia tatou ia faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Fatu ma te faautu‘aore-hia. Aita anei tatou e titau ra i te haamouraa ia haaviivii ana‘e tatou i te mau mea mo‘a e te tura ato‘a, e tae noa’tu i te faaohipatamau-raa e te faatura-ore-raa i roto i ta tatou mau parauparauraa i te mau mahana ato‘a i te mau i‘oa o te Atua ?…

E ohipa ri‘ari‘a mau no te hoê taata ia faaohipa i te mau i‘oa o te Atua ma te faatura ore. E i roto ato‘a i te reira te faaohiparaa i te i‘oa o te Fatu ma te mana ore, e te vai nei e rave rahi mau taata o te farii i te mau heheuraa e te farii i te mana e ere no ô mai i te Fatu ra.

Na roto i te mau tau ato‘a, aita roa‘e te mau peropheta i faaea i te faahapa i teie nei hara teimaha. Ua pii te peropheta Isaia e ia haere mai e faaite e e tatarahapa o ratou « o tei tăpŭ i te i‘oa ra ia Iehova, e ua ite atu i te Atua o Iseraela; e ere râ ma te parau mau e ma te parau-ti‘a » (Isaia 48: 1).

E ti‘a te faahitiraa i te i‘oa o te Fatu ma te tura ia riro ei tuhaa no to tatou mau oraraa ei melo no te Ekalesia. Ei hi‘oraa, eita tatou te Feia Mo‘a maitai i te mau Mahana Hopea nei e puhipuhi i te avaava. Eita tatou e inu. Eita tatou e faaohipa i te tî e te taofe. Eita ato‘a tatou e faaohipa i te parau ino. Eita tatou e tuhi aore râ e faaino. Eita tatou e faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Fatu. E ere i te mea fifi ia maitai atu tatou i te aperaa i te peu no te tuhiraa, no te mea ahiri e tapiri te taata i to’na vaha i te mau parau tuhi ato‘a, tei ni‘a ïa oia i te e‘a no te matai-roa-raa i roto i taua ohipa ra.

Aita râ ta tatou hopoi‘a e faaea i reira. Oia ho‘i te haapae-noaraa i te rave i te hara. No te raveraa i te parau-ti‘a, e ti‘a ia tatou ia faahiti i te i‘oa o te Fatu ma te tura e te mo‘araa i roto i ta tatou mau pure, ta tatou mau a‘oraa, e ta tatou mau aparauraa…

Ua haamaitai roa Iesu i to’na oraraa e ua riro mai oia to tatou Mesia. Ua haamaniihia te toto faufaa rahi no te hoê atua, e ua riro mai oia to tatou Faaora; ua horo‘ahia to’na oraraa maitai roa, e ua riro mai oia to tatou Taraehara; na roto i ta’na tusia taraehara ua nehenehe ia tatou ia ho‘i faahou i to tatou Metua i te Ao ra, e aita ho‘i te rahiraa o tei feia tei fana‘o i tau‘a e i mauruuru i te reira ! Ua riro te mauruuru ore ei hara no te mau tau ato‘a.

E naho‘a rahi o te parau hua nei i to ratou ti‘aturiraa ia’na e ta’na ohipa, e mea iti râ tei faahanahana ia’na. E rave rahi milioni o tatou o te pii nei ia tatou ei mau Kerisetiano, e mea varavara ra o te tuturi ma te mauruuru no ta’na tao‘a teitei roa‘e, to’na ora.

E haamo‘a faahou ana‘e tatou i te rave i te mau huru tura, no te faaite i to tatou mauruuru i to tatou Fatu no ta’na tusia faito ore. Ia haamana‘o tatou i te faaueraa apî, « No reira, ia ara te taata ato‘a ia rave i to‘u nei i‘oa i roto i to ratou ra mau utu » (PH&PF 63: 61).6

E ti‘a i te mau hiero, te mau fare pureraa e te mau utuafare ia riro ei mau vahi no te tura.

I roto i te tahi atu â tuhaa faufaa rahi roa, ua faaue te Fatu na roto i te heheuraa apî e e ti‘a ia tatou ia faatura maitai i to’na fare mo‘a. I roto i te heheuraa faufaa rahi tei horo‘ahia ia Iosepha Semita tei matauhia e pure haamo‘araa no te hiero no Ketelani, ua horo‘ahia te hoê arata‘iraa e ia riro teie nei fare, mai te tahi atu mau hiero mo‘a tei patuhia i te Fatu, ei vahi no te faatura Ia’na. ‘A hi‘o PH&PF 109:13, 16-21).

Te auraa mau, te mea i parauhia no te mau hiero mo‘a a te Ekalesia e tano ïa no te mau « fare ato‘a o te Fatu », e fare pureraa anei aore râ e vahi anei i reira te Feia mo‘a e haamori ai, aore râ, te fare o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.7

E ere te fare pureraa no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te hoê vahi mo‘emo‘e aore râ te hoê piha i roto i te hoê fare pure rahi, e ere te hoê vahi i reira e vai ai te mau fata auro e te mau ofa‘i tao‘a rahi. E vahi aita e faaiteiteraa aore râ e ha‘utiraa, aita e mau tii e i te rahiraa o te taime aita e hoho‘a, e vahi tei faaunauna au-noa-hia, te mâ e te maramarama e te au i te haamoriraa. E vahi i reira te mau taata e parahi ma te au maitai, i roto i te autaea‘eraa mau, i reira te mau haapiiraa e haapiihia ai, e himene ai te mau pupu himene, e pure ai e e a‘o ai te mau melo, e i reira te taato‘araa e farii ai i te ite e te faaururaa—i reira te feia paari e te feia apî e farii ai i te oro‘a. I reira te mau feruriraa e te ohiparaa e opuahia ai e e faahaerehia ai i roto i te mau oraraa, i reira te faaroo e tupu ai, e tu‘ama-faahou-hia ai e e haamo‘ahia ai.

Aita te fare pureraa i haamo‘ahia no te faahua paietiraa, i reira e itehia ai te mau mata iria, te mau ture etaeta, aore râ te mau muhuraa au ore e te faufaa ore, e faaturaraa ra no te mau vahi mo‘a, no te mau opuaraa mo‘a, i reira te mau ve‘a no te ra‘i e itehia’i i te mau taime ato‘a.8

E nunaa tura anei tatou ? Te faaite ra anei ta tatou mau ohipa i roto i te utuafare e i te fare pureraa i te faatura no to tatou Rahu Nui ?

Te uiui nei tatou i te tahi mau taime. Te haere nei tatou i te mau pureraa oro‘a e te mau amuiraa i reira te mau tamarii e horohoro noa’i i roto i te mau aroa. I te taime pureraa, te ite nei tatou i te mau taata paari e parauparau nei i te mau taata i piha‘iho ia ratou, te mau taata e taoto nei, e te feia apî e ruru nei i roto i te mau vahi fariiraa. Te ite nei tatou i te mau utuafare e tae mai nei na muri i te hora e te haere nei i ni‘a i to ratou mau parahiraa ma te maniania, e te mau pupu taata e parauparau nei ma te vaha rahi i roto i te fare pureraa i muri a‘e i te pureraa.

Te fariu nei to tatou mau mana‘o i te feia e imi nei i te parau mau, te mau hoa, e te feia e iteraa papû paruparu e te apî to ratou. Ua riro anei ta tatou mau pureraa ei mau mauhaa misionare puai, i reira te Varua o te Fatu e parahi ai e e haaputapû ai i te mau aau ? E ti‘a anei ia tatou ia tape‘a ê atu i te mau mea hinaaro-ore-hia no te farii i te Varua ?

E taata tura te taata rahi. E faaite oia i te tura i roto i te hoê fare haamoriraa noa’tu e e oia ana‘e te taata i roto i te fare. Aore roa e amuiraa tei tairuru mai a faaue ai te Fatu ia Mose: « A iriti i to tamaa i to avae ihora; e vahi mo‘a ho‘i tena na vahi ta oe e tia mai na ! » [A hi‘o Exodo 3:5]. E ti‘a i te feia faatere ia faanaho maite e ia ore roa te omuhumuhuraa ia faaroohia aore râ ia itehia i mua i te vahi faatereraa. E ti‘a i te mau metua ia haapii e ia haavî i ta ratou mau tamarii e ia parahi i piha‘i iho ia ratou (maori râ i te mau vahi e haapa‘ohia ra te mau piha haapiiraa). E ti‘a i te mau taata tia‘i opani ia haapiihia nahea e haaparahi i te mau taata ma te maniania ore. E ti‘a i te mau taata ia tae mai na mua a‘e i te hora, ia aroha i te taata ma te reo mărû, ia haere mărû noa, ia imi i te parahiraa i mua, e ia parahi ma te feruri. E ti‘a i te mau taata ato‘a ia rave maite i te ohipa—e himene na muri i te feia himene, ia pure na muri i te taata e pure, ia rave i te oro‘a ma te aau mauruuru e te haamo‘a-faahou-raa i te mau fafauraa i ravehia na mua’tu. Ua horo‘ahia te rave‘a no te pee i te mau haapiiraa tei haapiihia, te mau a‘oraa tei porohia e te mau iteraa papû tei faaitehia, ma te ore e haavâ na ni‘a i te aravihi o te parau na roto râ i te aau tae. Teie te hoê rave‘a ia apo rahi mai i te mau haapiiraa, no te mea e horo‘a mai te orometua haapii aore râ te taata a‘o haehaa roa‘e i te mana‘o e nehenehe e faarahihia. A tomo hau noa ai tatou na roto i te uputa o te fare pureraa e nehenehe ta tatou e vaiiho i muri ia tatou, i rapa‘e au, te mau faahaparaa ato‘a, te mau fifi ato‘a, e te mau haape‘ape‘araa ato‘a—te mau opuaraa no te ohipa, no te oraraa politita, te oraraa sotiare e te mau faaoaoaraa–e ia tuu atu ia tatou i roto i te mana‘ona‘oraa e te haamoriraa. E nehenehe ta tatou e fana‘o i te varua. E nehenehe ta tatou e haapii, e tatarahapa, e faaore i ta vetahi ê hapa, e faaite i to tatou iteraa papû, e mauruuru e e aroha.10

E haamata te tura i te utuafare

No reira, i hea te tura e haamata ai, e nahea ta tatou e nehenehe ai i te faatupu i te reira ?

Te utuafare o te taviri ïa no te tura, mai te tahi ato‘a mau maitai ê o te Atua.

Te hinaaro nei au e haapapû no ni‘a i te faufaa rahi i te haapiiraa i te mau tamarii ia pure. I roto i te mau pure a te taata iho e te mau pure utuafare e haapii ai te mau tamarii rii ia pi‘o i to ratou mau upoo i raro, ia tifene te mau rima, e ia tapiri i to ratou mau mata a pure ai i to tatou Metua i te Ao ra. Na te peu i haapiihia i te utuafare e faaite mai i te peu i roto i te mau pureraa a te Ekalesia. Eita te tamarii o tei haapii i te pure i te utuafare e maoro roa i te ite e e ti‘a ia’na ia parahi muhu ore noa i te mau taime pureraa i roto i te mau oro‘a haamoriraa.

Oia ato‘a, ia riro ana‘e te mau pureraa pô utuafare ei tuhaa no te oraraa utuafare, e ite te mau tamarii e te vai nei te tahi mau taime taa ê, eiaha noa i te fare pureraa i te fare ato‘a ra, e haapii ai tatou no ni‘a i to tatou Metua i te Ao ra e ia ti‘a i te mau taata ato‘a ia rave i te mau peu maitai roa‘e.

Ua riro te pehe e oaoaraa taa ê na te mau tamarii. E nehenehe te mau himene e himene-pinepine-hia nei i te fare pureraa ia riro ei mau himene matau-ato‘a-hia i te utuafare. E nehenehe ta te mau tamarii rii ihoa ra e fana‘o mai te mea ua tauturu te mau metua ia ratou ia haapii i te mau himene ohie i te fare. Na roto i teie raveraa, e anaanatae ïa te mau tamarii i te himene i te pureraa oro‘a e te tahi mau rururaa.

E ti‘a ihoa ïa i te mau metua ia haere i te mau pureraa i te Sabati e ta ratou mau tamarii.

E ti‘a i te metua tane e te metua vahine ia haa amui no te haapapû e e riro te faaineineraa no te haere i te mau pureraa ei ohipa oaoa no te utuafare. Te rûraa i te taime hopea no te haaputuputu i te mau tamarii, no te oomo i te ahu, e no te haere rû atu i te pureraa e mea ino ïa no te varua faatura.

Ia topa ana‘e te mau utuafare i roto i teie nei faanahoraa e tae pinepine ratou i te pureraa na muri i te hora, e mea pinepine ïa te mau parau iria e te mau mainoinoraa, e mea pinepine ïa te mau tamarii i te iria e te ha‘uti haere i roto i te pureraa. Auê ïa te tura rahi o te utuafare o te faaineine maitai ia ratou na mua roa no te mau pureraa, o te tae mai i te fare pureraa na mua roa‘e hou te pureraa e haamata ai, e o te parahi amui no te faaroo i te pehe omuaraa e o te tuu i te mau pe‘ape‘a no teie ao i rapae au i to ratou mau mana‘o.

I te tahi mau taime e fifi rahi to te mau metua e tamarii rii ta ratou ia tauturu i ta ratou mau tamarii rii ia oaoa i te mau pureraa e ia tape‘a ia ratou ia ore ratou e faatupu i te maniania. Te tape‘a-maite-raa, te taui oreraa, e te faaineineraa i roto i te utuafare e mau tuhaa ïa e noaa’i te manuia. Mai te mea te pe‘ape‘a nei ratou nahea e faatere i ta ratou mau tamarii i te fare pureraa, e ti‘a ïa i te mau metua apî ia imi i te tautururaa a te hoê tane e te hoê vahine paari aravihi a‘e i roto i te paroita.

E mea pinepine, na mua e i muri a‘e i te mau pureraa, e ia haaputuputu te mau melo no te Ekalesia i roto i te fare pureraa no te aroha te tahi e te tahi. E au ra te riro nei te tahi aroharaa i te tura ore no te mea e nunaa hoa tatou, e te Sabati o te taime tano ïa no te farereiraa, no te faahoaraa, e no te farereiraa i te mau taata apî. E ti‘a i te mau metua ia horo‘a i te hoê hi‘oraa maitai i to ratou mau utuafare na roto i te raveraa i ta ratou mau farereiraa i roto i te vahi fariiraa taata aore râ i te tahi mau vahi i rapae au i te fare pureraa na mua aore râ i muri a‘e i te mau pureraa. I muri a‘e i te hoê pureraa, e nehenehe ta te mau metua e afa‘i atu te varua no te pureraa i roto i te utuafare na roto i te aparauraa i ta ratou mau tamarii i te fare no ni‘a i te hoê mana‘o faaitoito anei, te hoê reo himene anei, aore râ te tahi atu mau tuhaa maitai no te pureraa.11

E nehenehe to tatou hi‘oraa maitai e riro ei haamaitairaa puai i ni‘a ia vetahi ê.

Ua tuatapapa tatou i te faufaa rahi no te tura e ua hi‘opo‘a tatou i te tahi o te mau auraa no teie peu maitai. Ua horo‘a ato‘a’tu matou i te mau mana‘o tauturu e rave rahi no te faatupu i te tura i roto i te utuafare e i te fare pureraa. Area râ, e tae mai te haamaitairaa mau i roto i te mau ohipa a te mau taata, ia amui ana‘e te feia faatere e te mau utuafare no te upooti‘a i ni‘a i ta ratou mau fifi taa ê no te pae o te tura. Te ite orama nei matou i te hoê tautooraa i roto i te taato‘araa o te Ekalesia no te haamaitai atu â i te tura…

Ua riro te tura mau ei peu maitai faufaa rahi roa, o te hoê râ peu maitai e mo‘e vitiviti nei i roto i te ao nei a faarahi ai te mau puai o te ino i to ratou mau mana. Eita e nehenehe ia tatou ia taa maitai i te puai no te maitai ta tatou e nehenehe e faatupu maori râ ia riro te mau milioni melo no te ekalesia mau a te Mesia ei mau hi‘oraa maitai no te huru tura. Eita e nehenehe ia tatou ia ite i te rahiraa oraraa ta tatou e nehenehe e haaputapû. Peneia‘e te mea hau roa’tu â i te faufaa, eita ïa e nehenehe ia tatou ia ite atea i te haamaitairaa rahi i te pae varua i ni‘a i to tatou iho mau utuafare mai te mea e riro mai tatou ei nunaa tura ta tatou i ite e ti‘a ia tatou ia riro.12

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A tai‘o i te mau hoho‘a no te turaraa i te api 188. Eaha ta teie na aamu e piti e parau ra no ni‘a i te auraa no te parau faatura ? Eaha te mau hoho‘a no te tura ta outou i ite i roto i to outou oraraa ? Eaha ta outou i haapii mai na roto mai i teie nei mau ohipa tei tupu ?

  • A tai‘o i na paratarafa matamua e maha i te mau api 188–89, e a imi i te mau haapiiraa a te peresideni Kimball no ni‘a i te auraa o te tura e o te tura ore. No teaha e ti‘a’i i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia riro « ei nunaa tura roa‘e i ni‘a i te taato‘araa o te fenua ? »

  • I to outou feruriraa, eaha ta tatou e ti‘a ia pahono ia faaroo ana‘e tatou i te tahi taata i te faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Fatu ? Eaha ta outou i apo mai na roto i te hoho‘a o te peresideni Kimball ? (A hi‘o i te api 189-91).

  • A hi‘o i te mau api 191-93, e a imi i te mau ohipa e te mau peu tura e te mau ohipa e te mau peu tura ore. Eaha ta teie mau ohipa e teie mau peu ra e faatupu i ni‘a ia tatou iho ? Eaha ta ratou e faatupu i ni‘a i to tatou mau utuafare e i ni‘a ia vetahi ê ? A feruri eaha ta outou e to outou utuafare e nehenehe e rave ia vai tura i te fare pureraa.

  • I to outou feruriraa eaha ta te mau metua e nehenehe e rave i te utuafare no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia hinaaro i te faaea tura noa i roto i te pureraa oro‘a ? i roto i te tahi atu mau pureraa e mau ohiparaa a te Ekalesia ? (A hi‘o i te mau hoho‘a i te mau api 194-96.

  • A tuatapapa i na paratarafa hopea e piti i roto i te pene (api 196). Nahea to tatou huru tura maitai a‘e e haamaitai ai i to tatou mau utuafare ? i to tatou mau oire ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: 1 Te mau Arii 6:1, 7; Mataio 21:12–14; Alama 37:14–16; PH&PF 63:61–62, 64

Te mau nota

  1. A hi‘o Francis M. Gibbons, Spencer W. Kimball: Resolute Disciple, Prophet of God (1995), 192

  2. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 534

  3. A hi‘o Gibbons, Spencer W. Kimball: Resolute Disciple, Prophet of God, xi

  4. We Should Be a Reverent People (buka iti, 1976), 1, 2

  5. We Should Be a Reverent People, 1–2.

  6. « President Kimball Speaks Out on Profanity », Ensign, fepuare 1981, 3, 4–5

  7. We Should Be a Reverent People, 2

  8. The Teachings of Spencer W. Kimball, 222

  9. We Should Be a Reverent People, 1

  10. The Teachings of Spencer W. Kimball, 222–23

  11. We Should Be a Reverent People, 2–3

  12. We Should Be a Reverent People, 4

Hōho’a
celestial room

Te piha Tiretiera i roto i te hiero no Mount Timpanogos Utaha. Ua haapii te peresideni Kimball e e ti‘a i te hiero « ia riro ei vahi no te tura ».

Hōho’a
sacrament meeting

Ua haapii te peresideni Kimball e « e fanauhia, e tu‘ama-faahou-hia e e haamo‘ahia te faaroo » i roto i te mau fare pureraa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Hōho’a
mother and children praying

« Na te peu i haapiihia i te utuafare e faaite mai i te peu i roto i te mau pureraa a te Ekalesia ».