Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 21: Te peropheta Iosepha Semita


Pene 21

Te peropheta Iosepha Semita

Ua riro o Iosepha Semita ei hoê mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te faaho‘i-faahou-raa mai i te mau mea ato‘a tei mo‘e i roto i te mau tenetere no te pouri i te pae varua.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I roto i te mau matahiti 1970, ua tere atu te peresideni Spencer W. Kimball e te tahi ê atu feia faatere no te Ekalesia na te ao taato‘a nei no te farerei i te mau melo i roto i te mau amuiraa area. I te hoê o teie nei mau amuiraa ra, ua faaite oia i to’na mauruuru no te faufaa ai‘a ta te peropheta Iosepha Semita i vaiiho mai:

No te mea e ua haere atu te hoê tamaiti iti e e ahuru ma maha matahiti to’na i roto i uru raau no te pure i New York, ua haere mai teie mau hanere tauasini taata i te mau amuiraa area. No te mea ua haere atu te tamaiti e hoê ahuru ma maha matahiti i roto i te uru raau no te pure, i muri a‘e i to’na tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, ‘Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra’ (Iakobo 1:5), no te mea ua haapa‘o oia i te mau heheuraa no ni‘a mai, ua farii tatou i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Tei ia tatou ra te taato‘araa o te mau haamaitairaa o te nehenehe e faariro ia tatou te nunaa oaoa roa‘e i roto i te ao taato‘a nei, no te mea ua haere atu te hoê tamaiti e ahuru ma maha matahiti to’na i roto i te ura raau no te pure. Te mauruuru nei au e ua itea ia Iosepha to’na e‘a i roto i te uru raau, e te mauruuru nei au no to’na iteraa te mea ta’na e rave ra e no te nava‘i o to’na mana‘o papû i nehenehe ai ia’na ia farii i te parau a te Fatu a tae mai ai te reira ia’na e ua faarahi i te reira e ua patu i teie nei basileia ».1

I te tahi ê atu taime, ua faaite te peresideni Kimball i to’na mau mana‘o a mata‘ita‘i ai oia i te hoho‘a no te peropheta Iosepha Semita tei itehia i roto i te hoê piha o te hiero no Roto Miti: « Ua hi‘o atu vau i te patu i mua, e tei reira o Iosepha Semita, e ua feruri au auê ïa peropheta rahi o Iosepha Semita. Aita oia i riro mai te mau taata ato‘a… Te mana‘o nei au i to’na ato‘a mau hamani-ino-raahia e te mauiui ta’na i faaruru. Te feruri nei au i te mau heheuraa ato‘a tei tae mai ia’na mai te ra‘i mai o ta’na i horo‘a mai ia tatou. E i reira ua noaa faahou ia‘u te puai apî ».2

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Ua piihia o Iosepha Semita ei peropheta mai te au i te ite atea e te paari o te Atua.

Ua faaineinehia o Iosepha Semita e rave rahi mau tenetere hou a fanauhia’i oia. Ua mairihia ato‘a ho‘i oia i te i‘oa o Iosepha hou oia a fanauhi‘a ai [a hi‘o 2 Nephi 3: 14-15]. Ta’na misioni o te haereraa mai ïa i ni‘a i te fenua nei i te taime tano i teie nei mau mahana hopea no te iriti i te mau opani i to teie nei ao rahi, no te horo‘atu te evanelia ia ratou, no te horo‘a i te autahu‘araa ia ratou, e no te horo‘a i te ti‘aturiraa ia ratou a tutava ai ratou i te ora mure ore.3

Ua faataahia o Iosepha Semita, te peropheta a te Fatu, ua piihia hou oia a fanauhia ai, ua piihia e rave rahi mau tau na mua’tu, no te haere mai i teie nei tau e no te… iriti i te ao nei i te pororaa i te evanelia ora e te parau mau.

… Ua haere mai o Iosepha Semita i roto teie nei ao o te heva noa nei i te tautururaa; e rave rahi hanere matahiti i te vai-noa-raa ma te tauturu ore… E rave rahi mau hanere e mau hanere matahiti aita â e peropheta… E no reira ua tae ïa te taime.4

E mea papû roa aita te Atua to tatou Metua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, tei fâ atu i te hoê taure‘are‘a no te faito matahiti o te Autahu‘araa a Aarona, o Iosepha Semita, no te horo‘a i taua tamaiti ra te mau arata‘iraa no te taato‘araa o te taata, i fâ noa mai mai te reira i te hoê taata i ni‘a i teie nei palaneta. Ua parau râ te Fatu e ua tupu teie nei fâraa o tei opua papû maitaihia no te mea « … O vau o te Fatu, no to‘u iteraa i te ati rahi o te tae mai i nia i te mau taata o te ao nei, ua tiaoro atu vau i ta‘u tavini ia Iosepha Semita, tamaiti, e ua parau atura ia’na no roto mai i te ra‘i, e ua horo‘a atura i te mau faaueraa ia’na ra » (PH&PF 1: 17).

Eita te Atua e rave i te tahi mea ma te tumu ore, e rave râ oia na roto i te opuaraa mai te hoê metua here.

Ua iriti te orama matamua a Iosepha Semita i te hoê tau tuuraa no te heheuraa no te ra‘i mai.

No te tahi mau hinaaro taaê, i te mau taime taaê, i raro a‘e i te mau tupuraa ohipa tano, e heheu te Atua ia’na iho i te mau taata tei ineine no taua mau faaiteraa ra. E no te mea ho‘i e e hoê noa huru to te Atua, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa’tu, eita te mau ra‘i e nehenehe e tapirihia maori râ na te mau taata iho e tapiri i te mau ra‘i no to ratou tapitapi i te faaroo.

I roto i to tatou iho tau tuuraa evanelia ua tae mai taua huru ohipa ra. I vai na te hinaaro rahi, ua ati te fenua nei i te taivaraa e te taata i te pouri ta‘ota‘o, e ua haapoirihia te mau feruriraa o te taata e ua haapoirihia te maramarama e te pouri [a hi‘o Isaia 60:2]. Ua tae mai te taime. E paruru te ti‘amâraa o te faaroo i te huero e tae noa’tu i te taime e nehenehe te reira huero e oteo mai e e tupu mai. E ua faaineinehia te taata i roto i te huru o te hoê taure‘are‘a, mâ e te feruriraa aano, e no to’na faaroo rahi i roto i te pahonoraa a te Atua eita’tura e nehenehe i te mau ra‘i ia faaea noa mai te auri e te fenua mai te veo mai to ratou vai-noa-raa e rave rahi mau tenetere [a hi‘o Levitiko 26:19]

Aita to teie nei peropheta apî e mau mana‘o e e mau ti‘aturiraa hape tei haamau-papû-hia. Aita oia i î i te mau peu tumu e te mau aai e te mau faaroo hape e te mau fabura no te mau tenetere. Aita roa to’na e mau ite e ti‘a ia’na ia tuma. Ua pure oia no te ite e te arata‘iraa. Ua na mua atu te mau puai no te pouri i te maramarama. I to’na tuturiraa oia ana‘e i roto i te uru raau maniania ore, ua faatupu ta’na pure aau tae i te hoê aroraa rahi tei imi i te haamou ia’na. E rave rahi mau tenetere i teie nei, ua haavî noa o Lucifero e to’na mana ta‘otia-ore-hia i te mau feruriraa o te mau taata e eita roa oia e hinaaro ia ere oia i ta’na faatitiraa ino. Ua haari‘ari‘a teie nei ohipa i ta’na faatereraa ta‘otia-ore-hia. E vaiiho na tatou ia Iosepha Semita ia faati‘a i to’na iho aamu:

… Ua haruhia vau e te hoê mana tei hau a‘e i to‘u…ua tape‘aroa-hia to‘u arero… Ua faaati-roa-hia vau e te poiri ta‘ota‘o, e ua mana‘o vau e e haamou-roa-hia vau.

« … e i te taime mau ta‘u i mana‘o e ua fatata vau… i te haamou-roa-hia–e ere ho‘i i te haamouraa mana‘o noa, i te mana râ o te hoê varua mau no roto mai i te hoê ao ê… Ua ite atura vau i te pou maramarama i te faaatiraa i nia noa‘e i to‘u upoo, ua hau atu ho‘i to te reira maramarama i to te mahana…

« … Ua tuuhia vau e taua enemi i tape‘a ia‘u. I te mairiraa taua maramarama ra i nia iho ia‘u, ua ite atura vau e piti taata; to raua teatea e te hanahana a tia noa’i raua i nia‘e ia‘u i roto i te reva ra, e ore roa ïa e tia ia faaauhia i te hoê noa’tu mea. Ua parau maira te hoê o raua ia‘u, ma te faatoro atu i to’na rima i nia i te tahi, e ma te faahiti i to‘u i‘oa i te na ô raa mai e–O Ta‘u Tamaitai Here teie. A faaroo Ia’na ! » [Te Aamu no te Iosepha Semita 1: 15–17].6

Te mau ra‘i tei piri roa no na tenetere e rave rahi, ua matara ïa te reira i teie nei. Te mau reo tei faaea noa e tei mamu e tei faaroo-ore-hia na roto i te mau tenetere e rave rahi, ua haamata ïa te reira i te parauparau mai. Te heheuraa tei fatata i te haamouhia na roto i te raveraa a te mau taata e mai te mea râ aita i tupu, te vai faahou nei ïa…

Ua pihaa mai te hoê parau mau apî, te hoê mana‘o tei ore i taahia e te mau milioni taata i ni‘a i te fenua nei, e i taua taime ra hoê ana‘e ïa taata i ni‘a i te fenua nei tei ite ma te papû hope roa e e taata te Atua, e e nau taata toopiti taa ê te Atua e te Tamaiti e mau tino [hanahana] i‘o e te ivi to raua [e ua haamanihia oia] mai te au i to raua ra hoho‘a. Mai te Tamaiti tei riro mai te hoho‘a o to’na ra Metua, hoê a‘e ïa hoho‘a to te Atua te Metua mai to te Tamaiti.7

Aita ro‘atu e mea iti atu i te taato‘araa o teie nei orama ia Iosepha e nehenehe e faateatea i te mau anoiraa o te mau tenetere. Eita e nehenehe i te hoê noa mana‘o, te hoê reo hunahia, te hoê moemoea e huna i te mau mana‘o papû e te mau feruriraa hape.8

Ua horo‘ahia’tu i teie nei tamaiti apî te tuhaa rahi roa‘e no te ite tei itehia e te taata. A haamana‘o, i taua po‘ipo‘i no te tau mahanahana aita noa‘e te hoê o te mau taata ato‘a i te ao nei i ite papû roa i te parau no ni‘a i te Atua. Te vai nei e rave rahi mau taata maitai, ua haere paato‘a râ ratou na roto i te pouri varua i roto i teie nei mau tenetere. Te vai nei râ te hoê tamaiti iti tei ite…

Ua ite o Iosepha i teie nei mau parau mau e ere mai te tahi taata ê atu: 5

Ua ite oia e te ora nei te Atua, e e taata hanahana Oia e te vai ra te i‘o e te ivi e te huru, mai ia tatou aore râ Ia’na ato‘a tatou, ma To’na hoho‘a.

Ua ite oia e te haapiiraa e e toru Atua i roto i te hoê noa taata e aai ïa, e e haavare ïa. Ua ite oia e te Metua e te Tamaiti e na taata toopiti taa ê maitai ïa i roto i to raua huru, te mau reo, e te… huru taata.

Ua ite oia e aita te evanelia e vai ra i ni‘a i te fenua, no te mea ua ite oia i te reira na roto i te mau Atua, e aita te Ekalesia mau e vai nei i ni‘a i te fenua, no te mea ua faaite atu te Atua no te ra‘i e te fenua i te reira ia’na.9

I taua po‘ipo‘i ra i roto i te uru raau i New York a haere mai ai te Metua e te Tamaiti ia’na o tera paha ïa te heheuraa rahi roa‘e tei horo‘ahia i to te ao nei.10

Ua riro o Iosepha Semita ei mauhaa a te Fatu no te faaho‘iraa mai te evanelia

Ua faaarahia te peropheta apî e e riro oia ei hoê mauhaa i roto i te mau rima o te Fatu no te faaho‘i-faahou-raa mai i te evanelia mure ore e te mau mea ato‘a tei mo‘e i te mau tenetere na mua’tu. E i muri iho ua tamau noa teie nei mau orama e te mau heheuraa na roto i te mau matahiti a faaroo-faahou-hia ai te reo o Iehova, e te faaho‘i-faahou-raa mai na roto i teie nei peropheta apî te mau parau mau no te evanelia, te autahu‘araa a te Atua, te ti‘araa aposetolo, te mau mana faatere e te mau mana, te faanahonahoraa o te Ekalesia, ia nehenehe i te mau heheuraa e te mau parau mau mure ore ia vai faahou mai i ni‘a i te fenua nei e ia noaa i te mau taata ato‘a o te farii i te reira.11

Ua fâ atu te peropheta Moroni ia Iosepha e ua faaea e rave rahi mau hora roa no te haamaramarama i te parau no te faaea-raahia te fenua Amerika e te mau Ati Lehi e no ni‘a i te Buka a Moromona ato‘a, tei tatarahia mai roto mai i te repo fenua e tei iritihia… E e tauturu ïa teie nei Buka, te Buka a Moromona, ia haamau i te hanahana o te Fatu ra o Iesu Mesia.12

Na roto i te horo‘a e te mana o te Atua, ua iriti o [Iosepha] i taua buka ra, tei matauhia i teie nei oia ho‘i te Buka a Moromona.13

Ua heheuhia mai te evanelia, ua na nia iho i te faaue, ua a‘o, e ua na nia iho i te a‘o, e ua faaho‘ihia mai te mau parau mau, e ua horo‘ahia mai te mana et ua heheuhia mai te mana faatere, e na reira noa te haere-noa-raa e ua nava‘i te maramarama e ua nava‘i te taata no te faanahoraa i teie nei basileia a te Atua ta Daniela i ite e piti tauasini e te afa matahiti i teie nei [a hi‘o Daniel 2: 44–45].14

I muri a‘e e rave rahi mau tenetere roa i roto i te pouri varua, ua haamata te maramarama i te anaana a iriti ai te heheuraa i teie nei tau tuuraa evanelia. Ua farii te peropheta Iosepha Semita i te mau heheuraa no ô mai i te Fatu ma te faaho‘i mai i te fenua nei te mau mea ato‘a tei mo‘e–te autahu‘araa a te Atua–te mana faatere, te mana, te ti‘araa no te faatere i te mau oro‘a, e te tamaunoa-raa o te mau heheuraa a te Fatu i to’na nunaa i ô nei i te fenua nei.15

Ua horo‘ahia te mana ia Iosepha Semita, i nehenehe ai ia’na ia taati i ni‘a i te fenua nei e o te taati-ato‘a-hia i te ra‘i ra. Ua horo‘ahia taua mau taviri mai te hoê peresideni i te tahi peresideni.16

Ua taati o Iosepha Semita i to’na iteraa papû na roto i to’na toto.

Ua matau tatou i te mau mea i tupu i roto te oraraa o Iosepha Semita. Ua faaite ‘oi‘oi oia i ta’na orama hanahana no te Metua e te Tamaiti e ua haavihia e ua hamani-ino-hia oia i reira iho… Ua pia te mau papai parau e te mau Pharisea no teie nei tau apî e rave rahi hanere buka e papairaa faaino, ua tape‘a ratou ia’na i roto i te fare tape‘araa… ua ta e ua tapiri ratou te huruhuru moa i ni‘a i to’na tino, ua pupuhi ratou ia’na, e ua rave i te mau mea ato‘a i roto i to ratou mana no te haamou ia’na. Noa’tu i ta ratou ato‘a mau tautooraa no te rave i to’na ora, ua ora mai oia na roto hau atu i te piti ahuru matahiti no te hamani inoraa u‘ana no te rave faaoti i ta’na misioni e tae noa’tu i te taime ua pohe oia.

Ua mauiui oia e piti ahuru ma maha matahiti i roto i te hade, area râ ua oaoa mau oia i roto na piti ahuru ma maha matahiti i te parauparauraa i te Atua e i te tahi atu mau taata tahuti ore ! Ua hope ta’na misioni–ua tu‘ati-faahou-hia te ra‘i e te fenua, ua faanahonahohia te Ekalesia; ua piihia o Brigham Young e te tahi atu mau taata faatere maitai no te faahaere atu â i te ohipa; e ua horo‘a oia i ni‘a i te upoo o na Ahuru ma Piti Aposetolo te mau taviri ato‘a e te mau mana ato‘a no te aposetoloraa ta’na iho i mau, e ua parau atu ia ratou e: « Ua haamau vau i te mau niu e e ti‘a ia outou ia patu i ni‘a’tu i te reira mau niu, tei ni‘a i to outou mau tapono te basileia e vai ai ».

E ua tae to’na hora no te taati i to’na iteraa papû na roto i to’na toto, tei faaite-pinepine-hia i te mau nahoa taata e i te mau enemi…

… Noa’tu e ua ti‘aturi oia e ua pure oia e ore oia e pohe, ua ite râ oia eita e nehenehe ia’na ia ape i te reira. Ua parau oia e: « Te haere nei au mai te pinia mamoe ra i te taparahiraa ».[A hi‘o PH&PF 135:4].

E auê ïa taparahiraa ! Ua faaroohia te mau pupuhiraa ! E ua tahe hua noa te toto o te mau matirita, no Hyruma, to’na tuaana, tei ma‘iti i te faaea i piha‘i iho ia’na. Ua faarari teie nei toto faufaa rahi i te fenua, ma te taati i te hoê iteraa papû o te ore roa e pohe e o te ore roa e pahonohia o te tamau noa i te faaroohia i roto i te mau feruriraa e te mau aau.17

Ua taati o Iesu i to’na iteraa i to’na toto. Ua na reira o Setephano. Ua taati o Iosepha Semita i teie nei i to’na iteraa i te toto e ua pohe oia mai te hoê taure‘are‘a no te parau i to te ao ato‘a nei e ua itehia mai te mau papaa parau no reira mai te Buka a Moromona i ni‘a i te hoê aivi i piha‘i iho ia Palmyra, i te tuhaa fenua no New York. E no reira, na roto i te tatararaa a teie nei buka e a te Bibilia Mo‘a, ua faaho‘i-faahou-hia mai te evanelia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei, na roto i te utuuturaa a ta’na mau melahi.18

Ua paruruhia o Iosepha e ua faaorahia to’na oraraa i te mau taime hamani inoraa ato‘a e tae noa’tu ua hope ta’na ohipa e ua rave oia i ta’na tuhaa i roto i te faaho‘i-faahou-raa mai te evanelia e te autahu‘araa e te taato‘araa o te tahi atu mau taviri no te tau tuuraa evanelia, e tae noa’tu ua tupu te faanahonahoraa o te basileia. Eita e nehenehe ia’na ia taparahihia na mua‘e i taua taime ra, noa’tu e ua faatupu o hade i te riri rahi ia’na. Ua hinaaro oia ia ora. Ua fana‘o oia i te oraraa maitai. Ua tape‘a te oraraa i te fafauraa no te mau auraa maitai e to’na utuafare, to’na mau taea‘e, e te oaoa i te iteraa i te ohipa o tei uã mai te hoê tiare uã maitai. Ua oti râ ta’na ohipa; i teie nei e nehenehe i te tahi atu mau taata faatere puai e faahaere i te ohipa; ua hinaarohia oia i roto i te tahi atu mau vahi. I roto noa oia i te toru ahururaa o to’na matahiti, e taata apî roa oia, ua pohe oia, e ua haamata oia i ta’na ohipa i roto i te tahi atu mau vahi.19

« E topatari te Faaroo Momoni mai te mea e taparahi tatou i to ratou peropheta », ta ratou ïa parau… a taparahi ai ratou ia Iosepha Semita na roto i te opuaraa papû. E mea papû roa ua taui to ratou mau ataataraa mauruuru no teie ohipa maamaa tei ravehia i roto i te mau mata tuatua i to ratou iteraa e ua tu‘e ratou i te tara, ma te haapepe ihoa ia ratou iho. Aita te taparahiraa ino i haamou i te faaroo Momoni, tei roto râ i te reira to’na puai. Ua haamaitai te i‘o tei pupuhihia i te repo fenua, ua faahaumarû te toto ta ratou i haamanii i te huero; e te mau varua ta ratou i faahaere atu i te ra‘i e faahapa ïa te reira ia ratou e a muri noa’tu. Ua tamau noa te ohipa e ua tupu i te rahi.20

Aita te ohipa a [Iosepha Semita] i mo‘e. Ua haere tamau noa to’na iteraa papû i mua e a muri noa’tu.21

I teie nei mahana, e naho‘a rahi taata o te haapoupou nei i ta ratou haapiiraa, to ratou oraraa nahonaho, e to ratou viivii ore, o te ti‘a nei no te faaite i to ratou iteraa papû e ua riro te matirita o Iosepha Semita, mai te mau matirita na mua’tu ia’na, te hoê tapa‘o faaite papû maitai no te hanahana o te evanelia a Iesu Mesia, tei faaho‘ihia mai i roto i to’na îraa na roto i taua peropheta haehaa ra.22

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • I to outou feruriraa, eaha te tahi o te mau mea rarahi roa‘e ta te Fatu i heheu mai na roto i te peropheta Iosepha Semita ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 275–79). Ia ani ana‘e mai te tahi taata e ere te melo no te Ekalesia no ni‘a ia Iosepha Semita, eaha ta outou e parau atu ?

  • Eaha te tuhaa ohipa a te Atua e eaha te tuhaa ohipa a Iosepha Semita i roto i te iritiraa i te mau ra‘i no te faaho‘i-faahou-raa mai te evanelia ? (A hi‘o i te mau api 273, 275–78). Nahea to Iosepha Semita faaineineraahia no te farii i te heheuraa ?

  • Eaha ta Iosepha Semita i ite i muri a‘e i te orama matamua ta’na i ore i ite na mua’tu ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 275–78). I to outou feruriraa nahea to’na mau mana‘o no ni‘a i te Atua e no ni‘a ia’na iho i taui ai ? Nahea to outou haamaitai-raa-hia e to outou iteraa papû no ni‘a i te orama matamua ?

  • Nahea to Iosepha Semita riroraa mai ei mauhaa na te Fatu i te tu‘atiraa te ra‘i i te fenua nei ? (A hi‘o i te mau api 278–79). I to outou feruriraa eaha te auraa no te parau ia riro ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu ?

  • Ua parau te peresideni Kimball e ua ti‘aturi te feia ino i te haamou i te faaroo Momoni na roto i te taparahi poheraa ia Iosepha Semita (api 281). Eaha to outou mau mana‘o e to outou mau feruriraa ia hi‘o ana‘e outou i te mea i tupu i roto i te Ekalesia mai te taime a pohe ai o Iosepha Semita ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Isaia 29:11–14; PH&PF 135; 136:37–39

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Melbourne Australia Area Conference 1976, 23.

  2. I roto i te Conference Report, Guatemala City Guatemala Area Conference 1977, 22.

  3. I roto i te Conference Report, Manila Philippines Area Conference 1975, 6.

  4. I roto i te Conference Report, Temple View New Zealand Area Conference 1976, 51.

  5. « Small Acts of Service », Ensign, titema 1974, 4–5.

  6. Faith Precedes the Miracle (1972), 92–93.

  7. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 429.

  8. The Teachings of Spencer W. Kimball, 430.

  9. « The Prophet Joseph Smith and the First Vision », Annual Joseph Smith Memorial Sermon, Utah State University, 13 no titema, 1970, 7.

  10. I roto i te Conference Report, Taipei Taiwan Area Conference 1975, 14.

  11. I roto i te Conference Report, eperera 1974, 67–68; aore râ te Ensign, me 1974, 47.

  12. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 11, 12; aore râ te Ensign, me 1976, 9.

  13. I roto i te Conference Report, eperera 1980, 74; aore râ te Ensign, me 1980, 51.

  14. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 12; aore râ te Ensign, me 1976, 9.

  15. I roto i te Conference Report, London England Area Conference 1976, 35.

  16. I roto i te Conference Report, São Paulo Brazil Area Conference 1975, 72.

  17. The Teachings of Spencer W. Kimball, 179–80.

  18. The Teachings of Spencer W. Kimball, 143.

  19. I roto i te Conference Report, eperera 1945, 59.

  20. I roto i te Conference Report, eperera 1955, 96.

  21. I roto i te Conference Report, eperera 1946, 50.

  22. The Teachings of Spencer W. Kimball, 181–82.

Hōho’a
Joseph in Sacred Grove

« Taua po‘ipo‘i ra i roto i te uru raau i New York a fâ atu ai te Metua e te Tamaiti ia [Iosepha Semita] o te reira paha te heheuraa faahiahia roa‘e tei horo‘ahia i to te ao nei ».

Hōho’a
restoration of Aaronic Priesthood

Ei tuhaa no te Faaho‘i-raa-hia mai te evanelia, ua farii te peropheta Iosepha Semita e Olive Kaudere i te Autahu‘araa a Aarona mai roto mai ia Ioane Bapetizo tei tia-faahou-mai.

Hōho’a
Joseph and Hyrum

Ua riro te matirita o Iosepha Semita, tei taparahi-pohe-hia e to’na tuaana Hyruma i te matahiti 1844, « te tahi ê atu o te mau tapa‘o papû no te hanahana o te evanelia a Iesu Mesia.