Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 23: Te mau tia‘i no te nănă


Pene 23

Te mau tia‘i no te nănă

Te vai ra te parururaa ia turu e ia pee ana‘e i te peropheta e i te tahi atu mau taata faatere no te Ekalesia.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ua haapii pinepine te peresideni Spencer W. Kimball i te faufaa rahi no te tururaa i te feia faatere i roto i te mau paroita e te mau tĭtĭ e te mau Hui Mana Faatere o te Ekalesia. I roto i te pureraa autahu‘araa no te amuiraa rahi i te ava‘e eperera 1978, ua haamana‘o oia i te mau mana‘o ta’na i farii i to’na apîraa no te mau taata ato‘a tei tavini ei episekopo no’na: « Ua farii noa matou i te hoê episekopo maitai. Ua here noa matou ia’na. Te vai nei te Episekopo Zundel e te Episekopo Moody e te Episekopo Tyler e te Episekopo Wilkins. Ua here au i to‘u mau episekopo ato‘a. Te ti‘aturi nei au e e here te taato‘araa o to‘u mau taea‘e apî i to ratou episekopo mai ia‘u i na reira ».1

I roto i te tahi atu a‘oraa ua parau oia e: « Te haamana‘o nei au i to‘u haereraa mai i teie nei fare menemene [Te Fare Menemene no Roto Miti] mai te hoê tamarii rii no Arizona, na muri i to‘u metua tane, no te haere mai i te amuiraa rahi. Ua faahiahia roa vau i te faarooraa i te mau taea‘e ato‘a i te a‘oraa… Ua faahiahia roa i ta ratou mau a‘oraa e ua haapa‘o maitai vau i ta ratou mau faaararaa, e tae noa’tu i to‘u vai taure‘are‘araa. Ua riro teie nei mau taata e mau peropheta a te Atua, mai te mau peropheta o te Buka a Moromona e o te Bibilia ».2

Ua faaite pinepine te peresideni Kimball i to’na haamauruuru i te mau melo no to ratou hinaaro ia paturu ia’na e te tahi atu feia faatere o te Ekalesia: « I te mau vahi ato‘a e haere au, te vai nei te hoê faaiteraa rahi no te here e te hamani maitai, e te haehaa nei to‘u aau i te mauruuru no te reira. E mana te reira no to‘u aau. Te turu nei ta outou mau pure e to outou here ia‘u. Te faaroo nei te Fatu i ta outou mau pure e te haamaitai mai nei oia ia‘u e i to‘u mau taea‘e ma te tino maitai e te puai e te arata‘i nei oia ia matou i roto i te ohipa o to’na basileia i ni‘a i te fenua nei. Te mauruuru rahi nei matou paato‘a no te reira » 3 Ua parau ato‘a oia no te here ta’na e te tahi atu mau taata faatere no te Ekalesia e ite nei no te Feia Mo‘a: « Te here nei matou ia outou e te nunaa e te parau atu nei matou ia outou ia maitai outou e ia oaoa e ia poupou outou, e ua ite matou e e nehenehe te reira e tae mai na roto ana‘e i te peeraa i te mau a‘oraa a te Atua mai tei porohia na roto i ta’na mau peropheta e ta’na feia faatere ».4

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Te arata‘i nei te Fatu i Ta’na Ekalesia na roto i te feia faatere tei ma‘itihia e to te ra‘i

Te ti‘a nei te Fatu te Faaora, te Fatu ra o Iesu Mesia iho, i te upoo o teie nei Ekalesia i roto i te taato‘araa o to’na ra hanahana. Te arata‘i nei oia i ta’na mau ohipa na roto i ta’na mau peropheta e aposetolo tei ma‘itihia e to te ra‘i e tei turuhia.5

Te faaterehia nei te mau ohipa a te Ekalesia a Iesu Mesia e te peresideniraa o te Ekalesia e te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, ma te tauturuhia e te tahi atu mau Hui Mana Faatere e rave rahi, e na roto ato‘a i te mau peresideni tĭtĭ e te mau peresideni misioni e te mau episekopo. Teie nei mau taata o te mau tia‘i mamoe ïa no te nănă. Ua faataa te Fatu i teie nei mau taata no te arata‘i i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei, e ua tuu oia i ni‘a iho ia ratou te mana e te hopoi‘a, te taata tata‘i tahi i roto i ta’na iho tuhaa no te hopoi‘a. Ua horo‘a oia i teie nei mau taata te Autahu‘araa a Melehizedeka, o to’na iho ho‘i puai e te mana tei horo‘ahia i te mau taata. Te ite nei e te haamana nei oia i te mau ohipa a teie nei mau tavini tei ma‘itihia e tei faatahinuhia.6

Teie to‘u iteraa papû ia outou e ua ma‘itihia te feia faatere i roto i teie nei Ekalesia a Iesu Mesia e to te ra‘i e ua faataahia ratou no te arata‘i na roto i te varua tohu mai te au i roto i te tahi atu mau tau tuuraa evanelia.7

Ua horo‘a te Fatu i te mau melo ato‘a no teie nei Ekalesia te feia faatere i ni‘a i na faito e toru: te Episekopo aore râ te peresideni Amaa, te peresideni tĭtĭ aore râ te peresideni misioni, e te mau Hui Mana Faatere. E feia faatere ti‘aturihia teie mau faatere. Eita paha te hoê o ratou i te mea maramarama roa i te pae no te ite, te haapiiraa aore râ i te haapiipiiraa, e ti‘a râ ia’na ia faarii i te mau heheuraa a te Fatu no to’na nunaa e e matara ia’na te e‘a e haere ti‘a atu i te Atua ra.8

Mai te tau o te faasatauroraa, e rave rahi tauasini taata tei piihia e te Faaora no te amo i te mau ti‘araa faatere, aita ro‘atu te hoê o ratou i te mea maitai roa, ua piihia râ ratou e te Fatu e e ti‘a ia ratou ia turuhia e ia paturuhia e te mau feia o te riro mai ei mau pĭpĭ na te Fatu. O tera ïa te varua mau o te evanelia.9

E paruru teie nei mau faatere tei ma‘itihia, tei faariihia e tei faatoro‘ahia ia tatou i te « rave‘a a te taata nei, e te paari i te mau peu ato‘a o te haavare ra ». [Ephesia 4:14]. E ore roa te hoê taata e nehenehe ia haavarehia mai te mea e paruru oia ia’na iho i te arata‘iraa matapô aore râ iino na roto i te peeraa’tu i te Varua e te feia faatere ti‘a o te Ekalesia.10

Aita’tu e feia tei hau atu i te pe‘ape‘a maori râ te mau taea‘e Faatere o te ti‘a nei i te upoo o teie nei Ekalesia no te farii i taua arata‘iraa mai ta te Fatu e horo‘a’tu ia ratou no te maitai o te taata e no te nunaa o te Ekalesia.11

Ua ite au e te parauparau nei te Fatu i ta’na mau peropheta, e te heheu nei oia i te parau mau i teie nei mahana i ta’na mau tavini mai ta’na i na reira i te tau o Adamu, o Aberahama, o Mose, o Petero e o Iosepha e e rave rahi atu â mau taata na roto i te mau tau i haerehia mai. Ua horo‘a papûhia te mau parau poro‘i no te maramarama e te parau mau a te Atua i te taata nei i teie nei mahana mai tei horo‘ahia i roto i te mau tau tuuraa evanelia ato‘a.12

Te haapii nei te mau peropheta i te hoê â mau parau poro‘i

Te uiui nei paha te tahi no teaha te mau Hui Mana Faatere e parauparau ai i ni‘a noa rae â i taua mau mea ra mai tera amuiraa e i tera amuiraa. I to‘u tai‘oraa i te mau faahitiraa parau a te mau peropheta i roto i te mau tenetere, e mea maramarama maitai te arata‘iraa no ta ratou mau a‘oraa. Mai te au i te mau parau a Alama te imi nei matou i te haapii i te mau taata « i te riri tuutuu ore i te ino e te hara ». Te a‘o nei matou i « te tatarahapa, e te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia » (Alama 37:32, 33). Te haapii nei matou e ia haehaa noa. Te tutava nei matou i te haapii i te mau taata « ia patoi atu ratou i te mau faahema ato‘a a te diabolo, na roto i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia » (Alama 37:34).

Te parau nei te mau peropheta i taua noa rae â mau mea no te mea te faaruru nei tatou i taua â mau fifi. E te mau taea‘e e te mau tuahine here e, aita te mau faaotiraa no teie nei mau fifi i taui. E ere ïa te fare mori maitai ia horo‘a ana‘e te hoê fare mori i te hoê tapa‘o faaite ê atu no te arata‘i i te mau pahi ato‘a ia tomo atu i roto i te hoê tapaeraa pahi. E ere ïa te taata arata‘i maitai na ni‘a i te mou‘a te taata arata‘i o te ite i te poromu papû na te pae mou‘a e o te arata‘i atu i te mau taata tei faataahia i roto i to’na rima na ni‘a i te mau haere‘a papû ore e te ataata e ore roa ho‘i te taata ratere e ho‘i faahou mai.13

I te mau taime ato‘a e haapii matou ia outou, eita e nehenehe i te feia faatere no te Ekalesia ia horo‘a i te hoê poromu apî aore râ tei hau atu i te nehenehe o te arata‘i ti‘atu i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra. Aita te poromu i taui noa‘e. No reira, e ti‘a ia horo‘a-pinepine-hia te faaitoitoraa no ni‘a i taua mau mea e e ti‘a ia parau-faahou-hia te mau faaararaa. E ere no te mea ua tapitihia te hoê parau mau i te faahitihia i riro ai taua parau mau ra ei mea faufaa ore aore râ e ere i te parau mau. Oia mau, ia ore ana‘e râ tatou e faahiti pinepine e ere ïa te reira i te parau mau.14

E nehenehe ta‘u e mana‘o e ahani te Fatu iho e ti‘a ra i ni‘a i te Mou‘a ra o Oliveta e te haapii ra oia i te mau taata, e e parau ïa oia i taua mau mea iho tei parauhia e o te parauhia [i roto i ta tatou mau amuiraa]. E nehenehe ta‘u e mana‘o ahani e ti‘a noa ra oia i te pae o te roto i Galilea e te mau poti i roto i te miti e te mau taata e ti‘a haati noa ra ia’na, e parau ïa oia i te hoê â mau mea: ia haapa‘o i te mau faaueraa, ia paruru ia tatou iho ia ore tatou ia viivii i te mau mea no teie nei ao, e ia haapa‘o i te mau faaueraa ato‘a ta te Atua i horo‘a mai ia tatou. O tera ïa te mea ta’na e parau, e no reira te parau nei oia i teie nei mau mea na roto mai i ta’na mau tavini.15

Ua pinepine te mau peropheta i te haafaufaa-ore-hia aore râ i te pato‘ihia i to ratou iho tau.

Ia pee ana‘e to te ao i te mau peropheta, ua nuu ïa to te ao i mua haamata aita ana‘e to te ao e faaroo ia ratou, te hopea o te tupu-ore-raa ïa, te haaviraa, e te pohe.16

E rave rahi i roto ato‘a i te Ekalesia e hinaaro nei i te faaunauna i te mau menema o te mau peropheta tahito e i te pehi i te pae feruriraa i te mau peropheta ora [a hi‘o Mataio 23:29–30, 34].17

Eiaha tatou e rave i te hape a te feia i mutaa ihora. E rave rahi mau taata no tera faaroo e tera faaroo e ti‘aturi nei i teie nei mahana i te mau Aberahama, te mau Mose e te mau Paulo tera râ o te pato‘i nei i te ti‘aturi i te mau peropheta no teie nei mahana. Ua farii te feia no mutaa ihora i te mau peropheta no te tau na mua noa‘e ia ratou, ua faahapa e ua tuhi râ ratou i te mau peropheta tei ora i to ratou tau.18

E rave rau te mau otoheraa o tei faaohipahia i roto i te mau tenetere no te ore e farii i teie nei mau ve‘a no te ra‘i mai [te mau peropheta ora]. Ua vai te pato‘iraa no te mea no roto mai te peropheta i te hoê vahi pouri. « E maitai anei to Nazareta mai ? » (Ioane 1:46). Ua faaruru ato‘a o Iesu i te uiraa, « E ere anei teie te tamaiti a te tamuta ra ? » (Mataio 13:55). Na roto i te hoê aore râ te tahi ê atu rave‘a, te rave‘a vitiviti roa‘e no te pato‘iraa i te mau peropheta ora o te imiraa ïa i te hoê tumu, e mea hape anei aore râ e mea maamaa anei, no te faatea ê atu i te taata ia nehenehe ato‘a i ta’na parau poro‘i ia faatea-ê-hia’tu. Te mau peropheta e reo navenave ore to ratou, aore râ e reo maumau, aita ïa ratou e haapa‘o-noa‘e-hia. Aita ratou i pahono i te poro‘i a Paulo, ua hi‘o ra te tahi i te huru o to’na tino ei mea paruparu e to’na reo e reo vahavaha ïa. [a hi‘o 2 Korinetia 10:10]. Penei a‘e ua haava ratou ia Paulo na ni‘a i te ta‘iraa o to’na reo aore râ na ni‘a i te huru no ta’na parau, aita râ i haava mai te au i te mau parau mau ta’na i faahiti.

No te rahi e te fifi o te mau mea no teie nei ao, te hahi ê ato‘a nei ïa te mau taata maitata‘i i te peeraa’tu i te parau mau no te mea ua rahi to ratou haapa‘oraa i te mau mea no teie nei ao…

I te tahi mau taime no te mea ua faatumuhia to ratou mau aau i ni‘a i te mau mea no teie nei ao aita te taata i haapii mai te mau haapiiraa o te ti‘a roa ia ratou ia haapii mai. E mea pinepine i te mau parau mau ohie i te pato‘ihia no te mau haapiiraa titau orehia a te taata nei, e o teie ato‘a te tahi tumu no te pato‘iraa i te mau peropheta…

Aita te mau peropheta mo‘a i pato‘i noa i te pee atu i te mau peu hape a te taata, ua faaite ato‘a râ ratou i teie nei mau hape. Aita ïa e maereraa no ni‘a i te tumu o te tau‘a-ore-raa te taata i te mau peropheta. E mea pinepine te mau peropheta i te pato‘ihia no te mea o ratou te feia matamua o tei pato‘i i te mau peu hape o to ratou iho sotaiete…

E rave‘a ihoa ta te mau peropheta i te faarepurepu i te mana‘o taata. E mea pinepine te mau peropheta mo‘a i te hi‘o-hape-hia mai te au i te mau taata iria e te pe‘ape‘a ia tapa‘ohia ta ratou mau parau e ia nehenehe ia ratou ia parau, « Ua parau vau ia outou e eaha te tupu mai ». Taua mau peropheta ta‘u i matau o te mau taata aroha roa‘e ïa i te mau taata ato‘a. No to ratou aroha e to ratou parau-ti‘a i ore ai e nehenehe ia ratou ia faahuru ê i te parau poro‘i a te Fatu no te faatupu noa i te mana‘o maitai i roto i te mau taata. No to ratou maitai rahi i ore ai e nehenehe ia ratou ia riro ei feia ino. Te mauruuru nei au no te mea e aita te mau peropheta e imi nei i te roo maitai i rotopu i te mau taata.19

E ti‘a i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia paturu e ia pee i te feia faatere no te Ekalesia

Nahea outou e haapii ai i ta outou mau tamarii ia here i te feia faatere o te Ekalesia ? Mai te mea e parau tamau noa outou i te mau mea maitai no ni‘a i te peresideniraa amaa, te peresideniraa mataeinaa, te peresideniraa misioni e te peresideniraa o te Ekalesia, e rahi ïa te here o ta outou mau tamarii i te mau taea‘e.20

E pure tatou no te feia faatere no te Ekalesia. Mai te mea, i roto i ta ratou mau pure, ia tae i to ratou taime no te pure i roto i te mau pure utuafare e i roto ato‘a i ta ratou mau pure o ratou ana‘e i te mau mahana ato‘a, e haamana‘o te mau tamarii i mua i te Fatu i te feia faatere no te Ekalesia, eita roa ïa ratou e topa noa‘e i roto i te taivaraa…

Te mau tamarii o te pure no te mau taea‘e e rahi ïa to ratou here ia ratou a tupu ai ratou i te paari, e parau ratou i te parau maitai no ratou, e faatura e e pee ratou i to ratou hoho‘a… Te feia o te faaroo i te mau mahana ato‘a i te parau no te feia faatere no te Ekalesia o tei faahitihia i roto i te pure na roto i te here hohonu e ti‘aturi ïa ratou i te mau a‘oraa e te mau faaararaa ta ratou e faaroo.

Ia parauparau ana‘e te mau tamaroa i te Fatu no ni‘a i to ratou episekopo, e e haapa‘o maitai ïa ratou i te mau uiuiraa e te episekopo i reira ho‘i te mau faanuuraa i roto i te autahu‘araa e te mau haamaitairaa no te misioni e no te hiero e tuatapapahia’i. E e noaa ato‘a i te mau tamahine te hoê faaturaraa puai no te mau tereraa ato‘a o te ekalesia ia pure ana‘e ratou no te feia faatere no te Ekalesia.21

O ratou o te pee i te feia faatere no te Ekalesia e paruruhia ïa ratou.

E paruru-noa-hia te mau melo no te Ekalesia mai te mea e pee maite ratou i te mau haapiiraa e te mau a‘oraa e te arata‘iraa a te feia faatere no te Ekalesia.22

Te feia faatere ta te Fatu i tuu i roto i ta’na Ekalesia ua riro ïa no te nunaa o te Ekalesia ei vahi tapaeraa pahi, ei hoê vahi no te parururaa, ei pou taamuraa mai te reira te huru. Eita roa te hoê i roto i teie nei Ekalesia e hahi ê atu mai te mea e taamu papû atu oia ia’na i ni‘a i te feia faatere no te Ekalesia ta te Atua i tuu i roto i ta’na Ekalesia. Eita roa’tu teie nei Ekalesia e hahi ê atu, eita roa’tu te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e arata‘i ê atu ia outou i te mau e‘a hape; aita roa oia i na reira e e ore roa oia e na reira. Te vai nei te mau taata o te hahi ê; eita roa râ te rahiraa o te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e vai i te pae hape i te hoê noa‘e taime. Ua ma‘iti te Fatu ia ratou; ua horo‘a oia ia ratou te mau hopoi‘a taaê mau. E e paruruhia te feia e ti‘a’tu i piha‘i iho ia ratou. E, mai te mea râ e haamata te hoê taata i te haere i to’na haere‘a ma te pato‘i i te mana, tei roto ïa oia i te ati rahi. Aita vau e parau nei e taua feia faatere ta te Fatu i ma‘iti o te feia maramarama roa‘e ïa, e te feia haapiipii-rahi-roa‘e ïa, tera râ o ratou o tei ma‘itihia, e ei mau taata o tei ma‘itihia e te Fatu o ratou ïa to’na mana faatere i haamanahia, e e paruruhia ïa te feia e faaea piri atu ia ratou.23

Mai te mea e ora tatou i te evanelia e e pee atu tatou i te a‘oraa a te feia faatere o te Ekalesia, e haamaitaihia ïa tatou i te aperaa i te mau fifi e rave rahi e ta‘iri nei i to te ao.24

E faaroo na tatou i te feia ta tatou e paturu nei ei mau peropheta e ei mau hi‘o, e i te tahi ato‘a mau taea‘e, mai te mea râ tei ni‘a ia ratou to tatou ora mure ore, no te mea tei ni‘a mau ihoa ia ratou ! 25

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A feruri na nahea to outou oraraa i haamaitaihia ai a paturu ai outou i te feia faatere no te Ekalesia i ni‘a i na faito e toru tei faaitehia mai e te peresideni Kimball (a hi‘o i te api 300). A na reira ai outou, eaha te mau ohipa tei tupu o te tae mai i to outou feruriraa ?

  • A tai‘o i te tuhaa o e haamata i te api 303. Eaha te tahi mau poro‘i e ho‘i noa mai nei ta outou i ite i roto i te mau amuiraa i tupu iho nei ?

  • A tai‘o i te taato‘araa o te toru e te maha o te mau paratarafa i te api 305. I to outou feruriraa no teaha te tahi mau taata e mana‘o ai e mea fifi roa i te pee atu i te mau peropheta ora ? Eaha te tahi mau hioraa o ta outou e haamana‘o ra e o ta outou i ite aita i maoro a‘e nei ?

  • Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaitoito i te mau tamarii e te tahi atu mau taata ia faatura e ia pee i te feia faatere no te Ekalesia ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te api 307).

  • A tai‘o i te tuhaa hopea no te pene. No teaha tatou e paruruhia’i ia pee ana‘e tatou i te a‘oraa a te feia faatere no te Ekalesia ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Ephesia 2:19–20; 4:11–16; Helamana 13:24–29; PH&PF 1:14, 38; 21:4–6; 121:16–21

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 68; aore râ te Ensign, me 1978, 45.

  2. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 115; aore râ te Ensign, me 1978, 76.

  3. I roto i te Conference Report, atopa 1978, 110–11; aore râ te Ensign, novema 1978, 73.

  4. I roto i te Conference Report, eperera 1974, 65; aore râ te Ensign, me 1974, 46.

  5. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 7; aore râ te Ensign, me 1976, 6.

  6. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 325.

  7. I roto i te Conference Report, atopa 1958, 57.

  8. That You May Not Be Deceived, Brigham Young University Speeches of the Year (Nov. 11, 1959), 12–13.

  9. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 274.

  10. That You May Not Be Deceived, 13.

  11. « Second Century Address », Brigham Young University Studies, tau mahanahana 1976, 447.

  12. I roto i te Conference Report, atopa 1976, 164; aore râ te Ensign, novema 1976, 111.

  13. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 7; aore râ te Ensign, me 1976, 6.

  14. President Kimball Speaks Out (1981), 89.

  15. I roto i te Conference Report, Manila Philippines Area Conference 1975, 4.

  16. I roto i te Conference Report, eperera 1970, 121; aore râ te Improvement Era, tiunu 1970, 94.

  17. « … To His Servants the Prophets », Instructor, atete 1960, 257.

  18. I roto i te Conference Report, eperera 1977, 115; aore râ te Ensign, me 1977, 78

  19. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 115, 116; aore râ te Ensign, me 1978, 76–77.

  20. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 460.

  21. The Teachings of Spencer W. Kimball, 121.

  22. The Teachings of Spencer W. Kimball, 461.

  23. I roto i te Conference Report, eperera 1951, 104.

  24. I roto i te Conference Report, eperera 1980, 128; aore râ te Ensign, me 1980, 92.

  25. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 117; aore râ te Ensign, me 1978, 77.

Hōho’a
President Kimball greeting people

Te farii ra te peresideni Kimball i te mau taata a tomo atu ai oia i roto i te Fare Menemene no Roto Miti no te amuiraa rahi.

Hōho’a
Paul teaching

« Aita ratou i pahono i te poro‘i a Paulo, ua hi‘o râ te tahi i te huru o to’na tino ei mea paruparu e to’na reo e reo vahavaha ïa ».