Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: « Ia ora i piha‘i iho Ia’na i te hoê mahana »


Pene 1

« Ia ora i piha‘i iho Ia’na i te hoê mahana »

Te rave‘a hoê roa e iteahia ai ia tatou te oaoa, te parau mau e te poupou o te oraraa ïa mai te au i te faanahonahoraa a te Metua i te Ao ra.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

E mea au roa na te mau melo taato‘a i te ao nei te himene a te Paraimere ra « E tamarii au na te Atua ra », e tae noa’tu i te parau tumu ohie roa e te hohonu o te reira himene, oia ho‘i, o vai tatou nei, eaha te tumu i tae mai ai tatou i ni‘a i te fenua nei, e eaha ta te Fatu i fafau mai ia tatou mai te mea e, e haapa‘o maite tatou. Na te tuahine Naomi W. Randall i papa‘i i te mau parau o teie himene i te matahiti 1957, i te tau e melo o Elder Spencer W. Kimball no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. I taua taime ra, te na ô ra te tuhaa hopea o te faaho‘iraa e « Haapii mai ia‘u i te mau mea ato‘a te ti‘a ia‘u ia ite no te ora i piha‘i iho ia’na i te hoê mahana ».

I te hoê taime, a haere ai oia i te hoê amuiraa tĭtĭ, ua faaroo o Elder Kimball i te hoê pŭpŭ tamarii Paraimere i te himeneraa « E tamarii au na te Atua ra ». Aita i maoro i muri a‘e i te reira, ua paraparau oia i te hoê melo no te Tomite Rahi Faatere no te Paraimere i teie himene. Te parau ra oia e, « Mea au roa na‘u te himene tamarii, tera râ, te vai ra hoê ta‘o aita vau e afaro roa. E farii anei te tuahine Randall ia taui i te parau ra, ite, i te parau ra, rave ? »1

Ua farii te tuahine Randall ia taui i te himene. I teie nei, teie atura ïa te faahopearaa o te faaho‘iraa « Haapii mai ia‘u i te mau mea ato‘a e ti‘a ia‘u ia rave no te parahi i piha‘i iho ia’na i te hoê mahana ».2 E itehia i roto i teie mau parau te hoê parau tumu ta te peresideni Kimball i faaite tamau i roto i te roaraa o to’na tau taviniraa: « E roaa te ora Tiretiera i te mau varua ato‘a o te haapa‘o i te mau titauraa i faataahia. Aita i nava‘i te ite-noa-raa. Titauhia râ i te hoê taata ia rave. E faufaa rahi to te Parau-ti‘a, e e mea titauhia te mau oro‘a ».3 Ua haapii oia e, te evanelia, « o te hoê ïa faanahoraa no te oraraa, e faanahonahoraa te reira no te faaoraraa o te hoê taata, e ua niuhia ïa te reira i ni‘a i te parau no te hopoi‘a a te taata iho. Ua faataahia te reira no te taata, te tamarii a te Atua. E riro te taata ei Atua a muri iho, e tei roto ia’na te huero o te huru Atua, e e nehenehe ta’na, mai te mea e, e hinaaro oia, ia ta‘uma i te mau faito teitei roa ».4

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

I roto i to tatou oraraa hou teie nei oraraa, ua haapii mai te Metua i te Ao ra ia tatou i ta’na faanahonahoraa no to tatou faateiteiraa.

I te tau a riro ai tatou ei mau varua, ma te hamani-hope-roa-hia, e te nehenehe i te feruri, e te haapii e e te haro‘aro‘a i piha‘i iho ia’na, na ô maira to tatou Metua i te Ao ra ia tatou e, « I teie nei e ta‘u mau tamarii here e, i roto i to outou huru varua, ua haere outou i mua e tae roa mai i teie faito i teie nei. No te tamau â i te haere i mua, e titauhia ia farii outou i te hoê tino tahuti. Te opua nei au e hamani i te hoê faanahonahoraa ia nehenehe ia outou ia tamau noa â i te tupu i te rahi. Mai ta outou i ite, e tupu te hoê taata i te rahi na roto ana‘e i te upooti‘araa.

Ua parau te Fatu e « I teie nei, e rave matou i te mau materia e vai ra, e e faanahonaho matou i te reira ei fenua, e e tuu matou i reira i te mau raau e te mau animala, e e faati‘a matou ia outou ia pou i reira. E riro te reira ei vahi tamataraa no outou. E horo‘a’tu matou ia outou i te hoê fenua tao‘a rahi, tei î i te mau mea ato‘a ei maitai e ei oaoaraa no outou, e e hi‘o ho‘i matou e, e haapa‘o anei outou e e rave anei outou i te mau mea i anihia ia outou. E rave au i te hoê faaauraa e o outou. Mai te mea e, e farii outou ia haavî i to outou mau hinaaro, e ia tamau noa i te tupu i te rahi e tae roa’tu i te maitai roa ra e i te huru Atua ra na roto i te faanahonahoraa ta‘u e horo‘a’tu, e horo‘a’tu ïa vau i te hoê tino i‘o e te ivi no outou, e tae noa’tu i te hoê fenua faufaa e te hotu, e te mahana, te pape, te mau uru raau, te mau auri, te repo, e te mau mea ato‘a e au ei maa, ei ahu e ei fare no outou, e e horo‘a’tu vau i te mau mea oaoa tano ato‘a, ei maitai no outou. Taa ê noa’tu i te reira, e horo‘a’tu vau i te hoê rave‘a e ti‘a ai ia outou ia ho‘i faahou mai i mua ia‘u mai te mea e, e haamaitai outou i to outou oraraa, e upootia outou i ni‘a i te mau fifi, e e haafatata’tu outou i te maitai roa ra ».

I mua i teie mau horo‘a maitai rahi i ni‘a nei, ua pahono atura tatou te mau tamaiti e te mau tamahine a to tatou Metua i te Ao ra ma te mauruuru rahi.5

Ua tatara maramarama maitai maira te Fatu i te reira faanahonahoraa e i te mau titauraa e i te mau haamaitairaa… E horo‘ahia i te taata te ti‘amâraa no te ma’iti, ia nehenehe ia’na iho ia ma’iti.

Ua faataahia e toru tuhaa e aore râ, e toru ai‘araa, i roto i te oraraa: hou te oraraa tahuti, te tahuti, e te tahuti ore… Te ohipa e ravehia i roto i te hoê ai‘araa, e mea faufaa roa te reira no te ai‘araa e aore râ, no te mau ai‘araa i muri mai. Mai te mea e, e haapa‘o te hoê taata i to’na ai‘araa matamua, e faati‘ahia ïa oia ia haere i roto i te piti o te ai‘araa, oia ho‘i, te oraraa tahuti nei, e tau tamataraa e te fariiraa i te ite. Mai te mea e, e haapa‘o maitai oia i roto i teie ai‘araa piti, oia ho‘i te mau iteraa ta’na e farii i te fenua nei, e ora mure ore te tia‘i mai ra ia’na.6

Noa’tu e, ua mo‘ehia ia tatou te mau mea ato‘a no ni‘a i to tatou oraraa hou te oraraa tahuti nei, hou a pou mai ai tatou i ni‘a i te fenua nei, ua maramarama tatou paato‘a i te tumu i tae mai ai tatou i ô nei. Ua titauhia ia tatou ia noaa te ite, ia haapii e ia faaaravihi ia tatou iho. Ua titauhia ia tatou ia haavî i to tatou mau hiaai e to tatou mau hinaaro, ia faatere e ia haavî i to tatou mau hiaai, e ia upootia i ni‘a i to tatou mau paruparu, tei iti e tei rahi. Ua titauhia ia tatou ia haapae i te hara o te tau‘a ore, e te hara e rave-roa-hia, e ia haapa‘o i te mau ture e te mau faaueraa i horo‘ahia mai e te Metua ia tatou nei…

Ua maramarama ato‘a tatou e, i muri a‘e i te hoê pu‘e tau roa mai te tahi noa tau tetoni e tae atu i te tahi tau matahiti e rave rahi te maoro, i roto i te oraraa tahuti nei, e pohe tatou, e e ho‘i atu to tatou tino i te Metua vahine ra, oia ho‘i, te repo, te vahi no reira mai oia i te hamani-raa-hia, e to tatou varua ra, e ho‘i atu ïa i te ao varua, i reira ho‘i tatou e haapiihia’i i to tatou fâ mure ore. I muri a‘e i te hoê pu‘e tau, te vai ra te hoê ti‘afaahouraa e aore râ, te tahoêraa te tino e te varua, i reira ho‘i tatou e riro ai ei mea tahuti ore, e na roto i te reira e ti‘a ai ia tatou ia haere e tae atu ai i te maitai roa ra, e i te huru Atua ra. Ua roaa teie ti‘afaahouraa ia tatou na roto i te tusia a te Fatu o Iesu Mesia, te Rahu nui o teie nei fenua, tei rave i teie ohipa faito ore no tatou nei—te hoê semeio o te ore roa e ti‘a ia tatou ia rave no tatou iho. No reira, ua iritihia te e‘a e roaa ai ia tatou te tahuti ore e te faateiteiraa i muri iho i roto i te basileia o te Atua mai te mea e haapa‘o tatou.7

Hou a tomo mai ai tatou i roto i teie peho oto, ua maramarama maitai tatou e, te vai ra te oto, te mauruuru ore, te teimaha te hopoi‘a, te toto, te hou, te roi mata; noa’tu râ i te reira mau mea ato‘a, ua hi‘o maira tatou i raro e ua ite maira tatou i teie fenua tei faaineinehia no tatou, e na ô a‘era tatou e, « Oia, e te Metua, noa’tu teie mau mea ato‘a, te ite nei au i te mau haamaitairaa rarahi ta‘u e farii, o vau te hoê o ta oe mau tamaiti e aore râ, mau tamahine; ia rave au i te hoê tino, e ite au e, e riro mai au i muri iho ei taata tahuti ore mai ia oe te huru, e nehenehe au e upootia i ni‘a i te mau ino o te hara e ia riro mai ei mea maitai roa, e no reira, te hinaaro ‘oi‘oi nei au e haere i ni‘a i te fenua i te taime matamua e ti‘a ai ia‘u ia haere ». E ua haere maira tatou.8

Te tahuti nei, e taime ïa no te faaineine i te farerei i te Atua.

Tatou te taata tahuti nei e ora nei i ni‘a i teie fenua, tei roto ïa tatou i te piti o to tatou ai‘araa. Tei roto tatou i to tatou tino tahuti nei, e na te reira e haapapû mai e, « ua haapa‘o » tatou i to tatou ai‘araa matamua. E mea mure ore to tatou varua, e ua ora na ho‘i i piha‘i iho i te Atua, tera râ, ua faanahonahohia te reira ei tino varua na to tatou Metua i te Ao ra. I muri iho, ua haere to tatou mau tino varua na roto i te hoê tau maoro no te tupuraa e te paariraa e te haapiipiiraa e, i muri a‘e i to tatou manuïaraa i te hi‘opo‘araa, i te pae hopea ra, ua fariihia tatou i ni‘a i te fenua nei i roto i te tahuti nei.

Te hoê opuaraa papû maitai o te haereraa mai to tatou varua i ni‘a i te fenua nei e ia farii i te ai‘araa tahuti nei no te farii ïa i te hoê tino tahuti. E farii teie tino i te mau ino ato‘a, te mau faahemaraa, te mau paruparu e te mau taotiaraa o te tahuti nei, e ua titauhia ia’na ia haavî ia’na iho.9

Ua tonohia mai outou i ni‘a i teie fenua eiaha no te oaoa noa, e aore râ, no te faati‘a noa i to tatou mau hiaai e aore râ, i to tatou mau hinaaro… e mai ta to te ao e parau nei e, ia « arearea » noa.

Ua tonohia mai râ outou i ni‘a i te fenua nei i roto i te hoê opuaraa papû. Mai te huru e, ua tonohia outou ia haere i te haapiiraa, ia haamata outou mai te hoê tamarii rii e ia tupu i te rahi e tae roa’tu i te mau faito mana‘o-ore-hia o te paari, o te feruriraa maramarama, o te ite e o te mana.10

Te hoê o te mau paruparu rahi o te taata i te mau anotau ato‘a, o te faataimeraa ïa, oia ho‘i, te hinaaro ore ia farii i ta’na iho mau hopoi‘a i teie nei. Ua haere mai te taata i ni‘a i te fenua nei ia haapiihia, ia faaineinehia e ia faarahihia, e ia haamaitai-roa-hia, tera râ, e rave rahi tei ruri-ê-hia e ua… topa i roto i te faaea-noa-raa ma te ohipa ore i te pae morare e o te pae varua, e i roto i te imiraa i te mau mea oaoa o te ao nei.11

Ua riro teie oraraa tahuti nei ei taime no te faaineine ia farerei i te Atua, e o te reira ïa ta tatou hopoi‘a matamua. I teie nei, ua farii tatou i to tatou tino, o te riro ho‘i ei vairaa no to tatou varua e a muri noa’tu, no reira, i teie nei, e mea ti‘a ia tatou ia haapiipii i to tatou tino, to tatou mana‘o, e to tatou varua. No reira, te ohipa faufaa roa maori râ, o te huru ïa no ta tatou faaohiparaa i teie oraraa no te haamaitai roa ia tatou iho, ia haavî i te tino, ia haavî i te tino i raro a‘e i te varua, ia upootia i ni‘a i te mau paruparu ato‘a, ia faatere ia’na iho, ia nehenehe i te hoê taata ia haapii i te tahi atu ia faatere ato‘a, e ia rave i te mau oro‘a ato‘a e titauhia.12

Na te evanelia a Iesu Mesia e faaite mai i te e‘a e ho‘i atu ai tatou i to tatou Metua i te Ao ra

No te faataaraa i te hoê vahi aitâ tatou i haere a‘e nei, e hi‘o tatou i te hoê hoho‘a fenua… Ua horo‘a mai te Fatu o Iesu Mesia, to tatou Taraehara e to tatou Faaora, i ta tatou hoho‘a fenua—e păpă ture e e faaueraa na roto i te reira e roaa ai ia tatou te maitai roa, e te huru Atua. Taua păpă ture ra e te mau oro‘a, e parauhia te reira, te evanelia a Iesu Mesia, o te reira ana‘e te faanahonahoraa e faateitei i te taata. O te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ana‘e te mau nei i te reira faanahoraa faufaa rahi i roto i to’na îraa, e e roaa te reira i te mau taata ato‘a e farii i te reira.13

Ua faaho‘i faahou mai te Fatu i to’na basileia i teie anotau, e tae noa’tu i te mau horo‘a e te mau mana e te mau haamaitairaa no te reira basileia. E nehenehe te mau huru ekalesia ato‘a ta outou i matau e arata‘i ia outou i roto i te hoê tere roa, ma te horo‘a mai i te tahi tuhaa no te hau, no te oaoa e no te haamaitairaa, e e nehenehe ho‘i ta ratou e hopoi roa ia outou i mua i te paruru, e i reira, a faaru‘e ai ia outou. Area te Ekalesia a Iesu Mesia, e rave ïa oia ia outou i teie pae atu i te paruru, e e hopoi atu ai ia outou na roto i te paruru, mai te huru e, aita e paruru e vai ra, na roto i te mau ao mure ore e tae roa’tu i te faateiteiraa, mai te mea e, e haapa‘o outou i ta’na mau faaueraa.14

Te evanelia a Iesu Mesia o te faanahonahoraa mure ore ïa no te faaoraraa. O te faanahonahoraa ïa i opuahia e i faaarahia mai e te Atua, te Metua Mure ore, no te faaoraraa o te mau taata ato‘a e ti‘aturi e e haapa‘o i te reira.15

Te rave‘a e roaa ai te ora mure ore e te faateiteiraa e te huru Atua i te hoê taata, maori râ, ia tomo ïa oia e ti‘a’i i roto i te basileia na roto i te bapetizoraa i ravehia ma te ti‘a mau; e titauhia i te reira taata ia farii i te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima o te taata tei mau i te mana; e e titauhia i te tane ia faatoro‘ahia i te autahu‘araa na roto i te hoê taata tei mau i te autahu‘araa; e titauhia i te hoê taata ia rave i to’na oro‘a hiero e ia taatihia i roto i te fare o te Atua e te peropheta tei mau i te mau taviri, e aore râ, na roto i te hoê o te feia tei horo‘ahia te mau taviri; e e titauhia i te hoê taata ia ora i te hoê oraraa parau-ti‘a, te paieti, te vii-vii ore e te tavini. Aore roa e taata e nehenehe e tomo i roto i te ora mure ore na te tahi atu uputa maori râ, na te uputa ti‘a—o Iesu Mesia e ta’na mau faaueraa.16

Ua haamaitai roa o Iesu i to’na oraraa e ua riro mai ei Mesia no tatou. Ua haamaniihia te toto tao‘a rahi o te hoê atua, e ua riro mai oia ei Faaora no tatou; ua horo‘ahia to’na oraraa maitai roa, e ua riro mai oia ei Taraehara no tatou; na roto i ta’na taraehara ua ti‘a ia tatou ia ho‘i faahou i mua i to tatou Metua i te Ao ra.17

Mai te mea e, aita tatou e tatarahapa, eita tatou e fana‘o hope roa i te maitai e roaa mai na roto i te taraehara rahi e te nehenehe e te maere o te Faaora.18

E oaoa rahi to tatou i te mea e, ua haamaitai mai te Metua i te Ao ra ia tatou na roto i te horo‘araa mai i te evanelia no te tatarahapa. Ua riro ho‘i te reira ei parau tumu faufaa rahi no te mau mea ato‘a i roto i te faanahonahoraa o te evanelia. Te tatarahapa o te ture ïa a te Fatu no te tupuraa i te rahi, ta’na ture no te faahoturaa, e faanahonahoraa na’na no te farii i te oaoa. Te mauruuru maitai nei tatou no to’na fafau-papû-raa mai e, mai te mea e, te vai ra te hara e te hape, te vai ato‘a ra ïa te tatarahapa mau e te hope roa, e i reira te faaoreraa hara e horo‘ahia mai ai.

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia ato‘a i haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora », te na reira maira te Fatu (Mataio 11:28)

Te vahi hanahana i roto i te taato‘araa o te parau no te tatarahaparaa maori râ, mai te mau papa‘iraa mo‘a tei î roa i te mau faaiteraa papû a te Fatu e, e faaore oia i te hapa, ua î ato‘a te mau papa‘iraa mo‘a i ta’na mau faaueraa ia tatou ia tatarahapa, ia taui i to tatou oraraa e ia faatiti‘aifaro i te reira i ni‘a i ta’na mau haapiiraa nehenehe.

E maitai rahi to te Atua. E hinaaro rahi to’na ia faaore i te hapa. Te hinaaro nei oia ia haamaitai roa tatou i to tatou oraraa e ia haavî ia tatou iho. Aita oia e hinaaro ia Satane e ia vetahi ê ia faatere i to tatou oraraa. E ti‘a ia tatou ia ite e, te haapa‘oraa i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra, o te reira ana‘e ïa te haere‘a e ti‘a ai ia tatou ia haavî ia tatou iho, te haere‘a ana‘e te reira e iteahia ai te oaoa, te parau mau, e te ruperupe hope i roto i teie nei oraraa e a muri noa’tu.19

E iritihia te fare tao‘a no te oaoa i te feia tei haapa‘o i te evanelia a Iesu Mesia ia au i to’na ti‘a mau e te ohie ho‘i… Te feia ato‘a e opua ia ora i to ratou oraraa ma te haapa‘o maite i te evanelia a Iesu Mesia, —e i muri iho, a pee ai i te reira e‘a ta ratou i faanaho, e farii ïa ratou i te oaoa rahi, te oraraa fana‘o i ô nei e te faateiteiraa e te ora mure a muri atu.20

Te feia itoito e te haapa‘o maitai ana‘e o te faateiteihia

Mai te mea e feia parau mau tatou e te haavare ore, e ti‘a mai tatou, eiaha i roto noa i te tahuti ore, i roto ato‘a râ i te ora mure ore. Te tahuti ore o te oraa ïa e a muri noa’tu i roto i te hoê basileia i faataahia. Te ora mure ore o te fariiraa ïa i te faateiteiraa i roto i te ao teitei roa a‘e e te oraraa i roto i te hoê utuafare.21

I te hoê mahana, ua parau te hoê taata e, te hoê noa mea aita oia e au i roto i te Ekalesia Momoni maori râ, te parauraa e, na roto ana‘e i te reira Ekalesia e faaorahia ai te hoê taata. Na ô atura vau ia’na e, « Aita roa, aita matou e parau nei i te reira huru parau. Te parau nei matou e, te feia ti‘aturi i te haapa‘oraa e te feia aita e ti‘aturi i te haapa‘oraa, tera râ, e feia maitai, e faaorahia ïa ratou, tera râ, e rave rahi faito faaoraraa ».22

Te feia e ora mai te au i te huru o te ao nei, e haere atu ïa ratou i roto i te basileia tiretia, tei faaauhia te hanahana i te feti‘a.

Te feia tei vai ti‘a noa e te afaro, e tei ora i te hoê oraraa tura e te maitai, e haere atu ïa ratou i roto i te basileia teretetiera, tei faaauhia te hanahana i te ava‘e.

Te feia tei ti‘aturi i te Mesia, tei faaru‘e i te mau mea o te ao nei, tei faariro i te Varua Maitai ei arata‘i no ratou, e tei faatusia i te mau mea ato‘a na ratou ra, te feia tei haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua—e haere atu ïa ratou i roto i te basileia tiretiera, tei faaauhia te hanahana i te mahana.23

Ua oti maitai te haere‘a o te oraraa i te faaitehia, mai te au i te opuaraa hanahana, e farii te feia ratere i te hoho‘a fenua, oia te evanelia a Iesu Mesia, ua faataa-maramarama-maitai-hia te vahi tapaeraa, oia te ora mure ore. Te tia‘i maira te Metua i te reira tapaeraa, ma te ti‘aturi papû e te hepohepo ato‘a no te farii i ta’na mau tamarii e ho‘i atu nei. Te fifi râ ho‘i, e rave rahi o te ore e tae atu.24

No te aha o te tahi ana‘e tuhaa iti o te tapae i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera ? E ere no te mea e, aita te reira i faataahia no ratou, e ere no te mea e, aita ratou i ite e, ua faataa-ato‘a-hia te reira no ratou, e ere no te mea e, aita te iteraa papû i horo‘ahia ia ratou, no te mea râ e, eita ratou e faaitoito ia reni e ia faaau i to ratou oraraa mai to te Faaora te huru, e ia haamau papû i te reira ia ore ia hahi ê e tae roa’tu i te hopea ra.25

E rave rahi… te mau melo o te Ekalesia e huru haamaoro e te tau‘a ore to ratou, e te faataime noa. Na ni‘a ê noa ta ratou haapa‘oraa i te evanelia, e ere i te haapa‘o papû. Ua haapa‘o ratou i te tahi mau titauraa, e ere râ i te mea itoito. Aita ratou e rave i te mau hara rarahi, aita râ ratou e rave i te mau mea i titauhia ia rave—te mau mea mai te aufauraa i te tuhaa ahuru, te haapa‘oraa i te parau paari, te pureraa i te pure fetii, te haapaeraa i te maa, te haereraa i te mau pureraa, te taviniraa…

… Eita te Fatu e huri i te mau ti‘aturiraa e te mau hinaaro e te mau feruriraa maitai o te hoê taata i roto i te ohipa. Na tatou tata‘i tahi iho e rave i te reira no tatou iho…

Te feia itoito ana‘e te faateiteihia e o te farii i te faito hanahana teitei a‘e, no reira, « e rave rahi te parauhia ra, tera râ, aita rea te ma’itihia ra » (PH&PF 121:40). Mai ta te Faaora i parau, « … te apĭapĭ râ o te uputa e te piri ho‘i o te e‘a e tae atu ai i te ora, e te iti ho‘i o te feia i ite atu i te reira ». E i te tahi pae, « te atea nei ho‘i te uputa e te aano nei te e‘a e tae atu ai i te pohe; e e rave rahi tei na reira i te tomo » (Mataio 7: 13, 14).

Oia mau, e rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e feruri nei e, ua bapetizohia ratou e ua haamauhia ei melo no te Ekalesia, e ua farii roa ho‘i te tahi pae i to ratou oro‘a hiero e ua faaipoipohia e ua taatihia i roto i te hiero mo‘a, e no reira, ua papû ia ratou e, e farii ratou i te mau haamaitairaa o te faateiteiraa e te ora mure ore. Tera râ, e ere roa’tu mai te reira. Te vai ra e piti titauraa tumu e titauhia i te mau taata ato‘a ia haapa‘o, ia ore ana‘e, eita ïa e roaa ia ratou te mau haamaitairaa rarahi i pûpûhia mai. E titauhia i te taata ia farii i te mau oro‘a, e ia haapa‘o maitai, ia upootia i ni‘a i to’na mau paruparu. No reira, e ere te taato‘araa o te taata e parau e, e Feia Mo‘a ratou no te mau Mahana Hopea nei o te faateiteihia.

Tera râ, no te Feia Mo‘a itoito i te mau Mahana Hopea nei tei haapa‘o hope roa i te mau titauraa, e mea hanahana ïa te mau fafauraa no ratou, eita e roaa ia faataa:

Ei reira raua e riro ai ei na Atua, no te mea aore to raua e hopea; no reira raua e vai noa’i mai te hopea ore e tae noa’tu i te hopea ore, no te mea ho‘i e haere noa â raua, ei reira raua e vai ai i ni‘a a‘e i te mau mea ato‘a ra, no te mea ua auraro ho‘i te mau mea ato‘a ia raua ra. Ei reira raua e riro ai ei na atua, no te mea tei ia raua te mau mana ato‘a ra, e e auraro atu te mau melahi ia raua ra » (PH&PF 132:20).26

Ia ite ana‘e te taata i te aano, te faufaa, te hanahana no te « mau mea ato‘a » ta te Fatu i fafau i te niinii i ni‘a i ta’na mau taata haapa‘o, e hoona ïa te mau mea ato‘a i ravehia na roto i te faaoromai, te faaroo, te tusia, te hou e te mau roimata. E afai atu te mau haamaitairaa no te mure-ore-raa i roto i teie nei « mau mea ato‘a » i te taata te tahuti ore e te ora mure ore, te tupuraa mure ore, te faatereraa hanahana, te rahiraa mure ore, te maitai-roa-raa, e na muri atu i te reira, te atuaraa.

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A hi‘o faahou i te paratarafa toru i te api 2 e te taato‘araa o te paratarafa toru i te api 3, i reira ho‘i to te peresideni Kimball faataaraa i ta tatou pahonoraa i roto i te oraraa matamua i te faanahonahoraa a te Metua i te Ao ra. I to outou mana‘oraa no te aha tatou i pahono ai mai te reira te huru ?

  • A hi‘o i te taato‘araa o te mau paratarafa piti e te toru i te api 4. Eaha ta outou e rave no te farii i te oaoa i roto i te oraraa nei ma te haamo‘e ore i ta outou « opuaraa faufaa » ?

  • A tuatapapa i te mau haapiiraa a te peresideni Kimball no ni‘a i te mau tumu o te tahuti nei i ni‘a i te mau api 4–6. Mai te au i teie nei mau haapiiraa, i to outou mana‘oraa no te aha te faataimeraa i riro ai « te hoê o te mau paruparu rahi roa o te taata » ? Nahea e nehenehe ai ia tatou ia upooti‘a i teie nei huru ?

  • Ua haapii te peresideni Kimball e, e au te evanelia a Iesu Mesia mai te hoê tabula fenua o te arata‘i ia tatou i te faateiteiraa (te mau api 6–9). A feruri na e, tei hea outou i teie nei i roto i teie tere, e eaha te ti‘a ia outou ia rave no te haere tamau â i mua.

  • I to outou mana‘oraa eaha te auraa no te parau ra, ia itoito i roto i te evanelia ? (no te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 9–11 e i te aamu i ni‘a i te api 1). No te aha te riroraa ei melo no te Ekalesia e te iteraa i te evanelia eita te reira e rava’i no te farii i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Iakobo 1:22; Alama 34:30–41; 3 Nephi 27:13–22; PH&PF 76:50–93; Aberahama 3:22–26

Te mau nota

  1. I roto i te Robert D. Hales, « Friend to Friend: I Am a Child of God », Friend, mati 1978, 9.

  2. Hymene, no. 185.

  3. I roto i te Conference Report, eperera 1964, 94; e aore râ, Improvement Era, tiunu 1964, 496.

  4. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 28.

  5. « Absolute Truth », Ensign, tetepa 1978, 5.

  6. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 4.

  7. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 5–6.

  8. The Teachings of Spencer W. Kimball, 31.

  9. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 5.

  10. The Teachings of Spencer W. Kimball, 31.

  11. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 7.

  12. « Beloved Youth, Study and Learn », in Life’s Directions (1962), 177–78.

  13. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 6.

  14. The Teachings of Spencer W. Kimball, 49–50.

  15. I roto i te Conference Report, atopa 1978, 108; e aore râ, Ensign, novema 1978, 71.

  16. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 6.

  17. « President Kimball Speaks Out on Profanity », Ensign, fepuare 1981, 5.

  18. « The Gospel of Repentance », Ensign, atopa 1982, 5.

  19. Ensign, atopa 1982, 2.

  20. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 259.

  21. I roto i te Conference Report, atopa 1978, 109; e aore râ, Ensign, novema 1978, 72.

  22. The Teachings of Spencer W. Kimball, 50.

  23. I roto i te Conference Report, atopa 1978, 109; e aore râ, Ensign, novema 1978, 72.

  24. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 19.

  25. The Teachings of Spencer W. Kimball, 51–52.

  26. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 7–8, 9.

  27. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 311.

Hōho’a
family singing

Mai tei anihia e te peresideni Kimball, teie atura te faaho‘iraa no te himene ra « E tamarii au na te Atua ra »: « Haapii mai ia‘u i te mau mea ato‘a ta‘u e rave no te parahi i piha‘i iho ia’na i te hoê mahana ».

Hōho’a
newborn baby

« Te hoê opuaraa papû maitai o te haereraa mai to tatou varua i ni‘a i te fenua nei e ia farii i te ai‘araa tahuti nei no te farii ïa i te hoê tino tahuti ».

Hōho’a
Christ in Gethsemane

« Ua haamaitai roa o Iesu i to’na oraraa e ua riro mai ei Mesia no tatou… Na roto i ta’na taraehara ua ti‘a ia tatou ia ho‘i faahou i mua i to tatou Metua i te Ao ra ».