Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 2: E ati e aore râ, e haere‘a faataahia ?


Pene 2

E ati e aore râ, e haere‘a faataahia ?

Ia farerei ana‘e tatou i te ati o te oto, te mauiui e te pohe, e ti‘a ia tatou ia tuu i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a i te Atua.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I to’na apî-roa-raa ra, ua farerei o Spencer W. Kimball i te mauiui na roto i te poheraa te mau taata tei herehia e ana. E va‘u to’na matahiti i pohe ai to’na tuahine o Mary tau taime rii noa i muri a‘e i to’na fanau-raa-hia mai. Hoê ava‘e i muri iho, ua ite a‘era na metua o Spencer e, ua fatata ato‘a o Fannie i te pohe, e pae matahiti to’na, e e rave rahi hepetoma i teie nei to’na mauiui-noa-raa. I muri mai, te faati‘a ra o Spencer i te parau no te mahana a pohe ai o Fannie: « I te iva o to‘u matahiti, ua pohe o Fannie i roto noa i te rima o mama. Ua ara matou paato‘a te mau tamarii i taua pô ra no te ite i te reira. Te haamana‘o noa nei au i te mea ta‘u i ite i roto i to matou piha faafaaearaa…, oia ho‘i, to‘u mama here te ta‘i noa ra ma te tape‘a i ta’na tamarii iti na’ina’i e pae matahiti i roto i to’na na rima, ua fatata roa i te pohe, e o matou paato‘a i te haatiraa na te hiti ».1

Te tahi mea fifi roa’tu no teie tamaiti apî roa o Spencer maori râ, te mau parau api ta’na i farii e piti matahiti i muri mai, i te taime a piihia mai ai ratou, o’na e to’na mau taea‘e e te mau tuahine i te fare haapiiraa i te hoê po‘ipo‘i no te ho‘i atu i te fare. Ua horo ana‘e atura ratou i te fare, e i reira, ua farerei maira to ratou episekopo ia ratou e ua haaputuputu ia ratou i piha‘i iho ia’na, e ua parau atura ia ratou e, ua pohe to ratou mama i nanahi atura. I muri a‘e, ua haamana‘o te peresideni Kimball e: « Ua tae mai taua parau ra mai te haruru patiri te huru. Ua horo atura vau i rapae i muri mai i te fare, o vau ana‘e no te ta‘i. Aita hoê taata e ite mai ia‘u, aita e faaroo mai, i te atea roa vau i te taata, i reira to‘u ta‘i-noa-raa. I te mau taime ato‘a e faahiti au i te parau ra e, ‘Ma’ e manii faahou mai te roimata apî e tae roa’tu e, ua pau roa te reira i te tahe noa. Ua pohe o Mama ! Aita e nehenehe ia’na ia pohe ! Eita matou e ora faahou… Mai te mea ra e, te parari ra to‘u mafatu, teie mafatu ahuru ma hoê matahiti ».2

E pae ahuru matahiti i muri a‘e, tei te atea ê roa o Elder Spencer W. Kimball i to’na nohoraa i taua taime ra, inaha, te rapaauhia ra oia i muri a‘e i te hoê tapuraa rahi. E melo oia i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra. Aita e nehenehe ta’na e taoto, no reira, ua haamana‘o noa oia i te mahana a pohe ai to’na mama: « Mai te mea ra e, te ta‘i faahou nei au i teie taime… ia haamana‘o vau i taua mau taime pe‘ape‘a ra ».3

I roto i te mau taime oto rahi mai teie te huru, i roto i te pure e te mau parau tumu o te evanelia e iteahia ai te hau ia Spencer W. Kimball. I to’na apî-roa-raa ra, ua ite oia e, i hea e fariu ti‘a ai no te farii i te hau. Ua papa‘i te hoê hoa o te utuafare no ni‘a i te mau pure a Spencer i to’na apî-roa-raa ra— « Ua riro mau te mo‘eraa o to’na metua vahine ei teimaha rahi i ni‘a i to’na mafatu iti, tera râ, ua aro oia ma te itoito i to’na mauiui e ua titau i te tamahanahana i te vahi hoê roa i reira e roaa mai ai ».4

I roto i ta’na tau faatereraa, e mea pinepine te peresideni Kimball i te faahiti i te mau parau tamahanahana i te feia tei oto na roto i te mo‘eraa tei herehia e ratou. Ua faaite papû oia i te mau parau tumu mure ore, ma te haapapû i te Feia Mo‘a e, e ere te pohe i te hopea o te oraraa nei. A paraparau ai oia i roto i te hoê oro‘a hunaraa te na ô ra oia e:

« Ua taoti‘ahia to tatou iteraa. Na roto i teie mata to tatou, e nehenehe ta tatou e ite i te tahi noa maile te atea. Na roto i to tatou tari‘a e nehenehe ta tatou e faaroo i te tahi noa tau matahiti rii. Mai te huru e, ua opanihia tatou, ua tamauhia tatou i roto i te hoê piha, tera râ, ia haere atu to tatou maramarama i rapae au i teie oraraa, i reira tatou e ite atu ai i ô mai i te mau otia o te tahuti nei…

« E marua te mau papa‘i, e hope te taime, e morohi e e mo‘e roa’tu ai te atearaa a tomo ai tatou i roto i te tau mure ore… e i reira tatou e ti‘a mai ai i roto i te hoê ao rahi aita e taoti‘araa to reira ».5

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

I roto i To’na paari, eita te Atua e faaore i te ati i te mau taime ato‘a.

I roto i te ve‘a ua papa‘i-aano-hia te parau ra: « 43 taata i Pohe i roto i te Ati Manureva. Aita hoê a‘e taata i ora i roto i teie ati perehi i ni‘a i te mou‘a ». e i reira, ua piihua te mau reo ato‘a e: « Eaha te Fatu i vaiiho ai ia tupu teie ohipa rahi ri‘ari‘a ? »

Ua û e piti pereoo uira no te oreraa te tahi pereoo e haapa‘o i te mori uteute, e ono taata tei pohe. No te aha aita te Atua i tape‘a ia ore te reira ia tupu ?

No te aha teie mama apî roa i pohe ai i te ma‘i mariri ai taata, ma te vaiiho mai i ta’na na tamarii toova‘u aita e metua vahine faahou ? No te aha aita te Fatu i faaora i to’na ma‘i ?

Ua paremo te hoê tamarii na’ina’i; ua perehu te tahi i te pereoo. No te aha ?

I te hoê mahana, ua pohe ta‘ue noa te hoê taata no te mea ua mau te taheraa toto i roto i te uaua e haere ra i roto i te mafatu, a ta‘uma ai oia i te e‘a fare. Ua itehia’tu to’na tino te tarava noa ra i ni‘a i te tahua. Ua aue ta’na vahine ma te oto rahi, « No te aha ? No te aha te Fatu i na reira ai ia‘u ? Aita anei oia i feruri i ta‘u na tamarii na’ina’i tootoru e hinaaro noa nei â i te hoê metua tane ? »

Ua pohe te hoê taure‘are‘a i roto i ta’na misioni, e ua uiui maere te taata e: « No te aha aita te Fatu i paruru i teie taure‘are‘a, inaha, te rave nei ho‘i oia i te ohipa pororaa i te evanelia ? »

Ua hinaaro vau ia ite nahea ia pahono i teie mau uiraa ma te mana, aita râ e nehenehe ia‘u. Ua papû ia‘u e, te vai ra te taime e maramarama ai tatou e e hau ai tatou. No teie râ taime, e ti‘a ia tatou ia imi maite i te ite i roto i te mau parau tumu no te evanelia.

Na te Fatu anei i faaû i te manureva i ni‘a i te mou‘a no te iriti ê i te ora o te mau taata i roto, e aore râ, e hape anei no te manureva, e aore râ, e hape anei na te taata ?

To tatou anei Metua i te Ao ra te tumu no te ûraa na pereoo uira, a rave-ê-hia’tu ai e ono taata i te ao mure ore, e aore râ, e hape anei na te taata faahoro tei ore i haapa‘o i te mau ture no te tereraa pereoo ?

Na te Atua anei i rave ê atu i te ora o teie metua vahine apî e aore râ, i faaue i te tamarii ia haere e marua’tu ai i roto i te anava‘i pape, e aore râ, i arata‘i i te tahi tamarii i ni‘a i te tereraa o te pereoo ?

Te Fatu anei te tumu i roohia ai te hoê taata i te ma‘i mafatu ? Aitâ anei i tae atura i te taime e pohe ai teie misionare ? A pahono mai te mea e, e nehenehe ta outou. Eita e nehenehe ta‘u, no te mea, ua ite au e, noa’tu e, e ohipa rahi ta te Atua e rave nei i roto i to tatou oraraa, aita vau i ite e, e hia rahiraa ta’na i faatupu, e e hia rahiraa ta’na i faati‘a. Noa’tu te huru o te pahonoraa i teie uiraa, te vai ra hoê ta‘u i papû maitai.

Ua nehenehe anei i te Fatu ia tape‘a i teie mau fifi ? Te pahonoraa, E. Tei te mau vahi ato‘a te Fatu, e e mana rahi to’na no te faatere i to tatou mau oraraa, no te faaora ia tatou i te mauiui, no te paruru ia tatou i te mau ati, no te faatere i te mau manureva e te mau pereoo uira, no te faaamu ia tatou, no te paruru ia tatou, no te faaora ia tatou i te rohirohi, i te haaraa, i te ma‘i, e i te pohe ato‘a, mai te mea e, e hinaaro oia. Eita râ oia e na reira.

Mea ti‘a ia tatou ia maramarama i teie parau, no te mea, e ite tatou e, e ohipa hape roa ia paruru tatou i ta tatou mau tamarii i te mau tautooraa ato‘a, i te mauruuru ore, te mau faahemaraa, te mau oto e te mauiui.

Te ture tumu o te evanelia o te ti‘amâraa ïa e te tupuraa mure ore. Mai te mea e, e faahepohia tatou ia haapa‘o maitai, e aore râ, ia vai parau-ti‘a noa, te haamouhia ra ïa taua ture tumu ra, e aita ïa e tupuraa to reira.6

I roto i te hoê hi‘oraa mure ore, e maramarama tatou e, e mea faufaa te ati no to tatou haereraa mure ore i mua.

Mai te mea e, e hi‘o tatou i te oraraa tahuti nei mai te taato‘araa o te oraraa, e riro ïa te mauiui, te oto, te manuia ore e te oraraa poto ei ati rahi. Mai te mea râ e, e hi‘o tatou i te oraraa mai te hoê mea mure ore tei haamata i roto i te oraraa hou teie nei oraraa, e o te taahuri atu i ô mai i te pohe, i reira te mau mea ato‘a e vai ai i roto i to ratou ra ti‘araa mau.

Aita anei e paari to roto i to’na horo‘araa mai ia tatou i te mau tamataraa ia ti‘a ia tatou ia upootia i ni‘a i te reira, to’na ato‘a horo‘araa mai i te mau hopoi‘a ia ti‘a ia tatou ia rave faaoti, to’na horo‘araa mai i te ohipa no te haapaari i to tatou mau uaua, to’na horo‘araa mai i te oto no te tamata i to tatou varua ? Aita anei tatou i tuuhia i mua i te mau faahemaraa no te tamatamata i to tatou paari, i mua i te ma‘i ia ti‘a ia tatou ia haapii i te faaoromai, i mua i te pohe ia ti‘a ia tatou ia riro mai ei mea tahuti ore e te faahanahanahia ?

Ahiri i faaorahia te feia ma‘i ato‘a ta tatou e pure nei, ahiri i paruruhia te feia parau-ti‘a ato‘a e i haamouhia te feia iino, ua mou ato‘a ïa te taato‘araa o te faanahonahoraa a te Metua, e ua ore ato‘a ïa te ture tumu o te evanelia, oia ho‘i, te ti‘amâraa. Aita ïa te taata e ora faahou na roto i te faaroo.

Ahiri i horo‘ahia mai te oaoa, te hau e te haamauruururaa i te taime ihoa a titau ai te taata rave ohipa maitai i te reira, aita ïa te ino e vai faahou–e rave ïa te mau taata ato‘a i te maitai, eiaha râ no te mea e, mea maitai ia rave i te ohipa maitai. Aita ïa e rave‘a faahou no te tamata i te puai, aita ho‘i e rave‘a faahou no te haamaitai i te huru o te taata, aita te mana e tupu faahou i te rahi, aita e ti‘amâraa no te ma’iti, te haavîraa ana‘e râ a satane te vai mai.

Ahiri i pahonohia te mau pure i te taime iho a purehia ai, ia au i to tatou hinaaro pipiri, e to tatou iteraa potopoto, e iti roa ïa, e aore râ, aita roa’tu e vai te mamae, te oto, te mauruuru ore, e aita ato‘a te pohe, e mai te mea e, aita teie mau mea, aita ato‘a ïa e oaoa, aita e manuiaraa, aita e ti‘afaahouraa, e aita ato‘a e ora mure ore e te huru Atua.

« E mea ti‘a ho‘i ia vai na pae e piti i te mau mea ato‘a ra… te parau-ti‘a… te parau ino… te parau mo‘a… te ati… te maitai… te ino » (2 Nephi 2:11).

No te mea e taata tatou, e tiavaru tatou i rapae i to tatou oraraa i te mauiui o te tino e i te pe‘ape‘a o te feruriraa, e imi tatou i te au maite e te hau, tera râ, mai te mea e, e tapiri tatou i te uputa i te oto e te hepohepo, e riro tatou i te tiavaru i to tatou mau hoa e to tatou mau hamani maitai rahi roa a‘e. Na te ati e faariro i te taata ei feia mo‘a, na roto i to ratou haapiiraa i te faaoromai, te faaoromai roa, e te haavîraa ia ratou iho…

E mea au roa na‘u teie irava o te himene ra « Aue te paari »—

Ia haere oe na te moana ra,

E ore oe e tapo‘ihia’tu

E paruruhia oe i te ati

E to‘u ra rima nei

Parau-ti‘a roa nei

E ua papa‘i o Elder James E. Talmage: « Aita e ati e farereihia e te tane e aore râ, te vahine i ni‘a i te fenua nei, ma te ore e vai te faaho‘iraa… mai te mea e, ua fariihia te reira ma te faaoromai ».

Tera râ, e nehenehe ato‘a te reira mau mea e faaino roa ia tatou mai te mea e, e rave tatou i te ino, e amuamu tatou, e e faaino tatou.

« Eita e faufaa ore te mauiui e te tamataraa ta tatou e farii. Na te reira e utuutu i to tatou ite, e faananea i to tatou huru, oia ho‘i, te faaoromai, te faaroo, te hinaaro puai, e te haehaa. Te mau mea ato‘a ta tatou e mauiui, ta tatou e faaitoito noa, mai te mea ihoa râ e, e faaitoito tatou ma te faaoromai, na te reira e patu i to tatou huru, e tamâ i to tatou aau, e faaaano i to tatou varua, e e faariro ia tatou ei taata mărû e te aroha, e ia ti‘a ia tatou ia piihia ei tamarii na te Atua… Na roto ho‘i i te oto e te mauiui, te tautooraa e te ati, e roaa ai ia tatou te ite ta tatou i haere mai e tii i ô nei, e o te faariro ia tatou mai to tatou Metua Tane e te Metua Vahine i te Ao ra te huru » (Orson F. Whitney)

Te vai ra te tahi mau taata e mea etaeta ratou ia ite ana‘e ratou i te feia herehia e ratou ia roohia i te mau ati e te mau mauiui hopea ore, e te hamani-ino-raa. E pari te tahi mau taata e, e mea ino te Fatu, e te tau‘a ore e te ti‘a ore. Aita roa to tatou e ti‘araa no te haava !…

Aita e otia to te mana o te autahu‘araa, tera râ, na roto i To’na paari, ua tuu mai te Atua i ni‘a ia tatou tata‘i tahi i te tahi mau otia. Oia mau, e rahi atu te maitai o te mana o te autahu‘araa mai te mea e, e haamaitai roa vau i to‘u oraraa, noa’tu râ i te reira, te oaoa nei au i te mea e, aita e ti‘a ia‘u ia faaora i te mau feia ma‘i ato‘a, noa’tu e na roto i te autahu‘araa. E riro paha vau i te faaora i te feia o tei titauhia ia pohe. E riro paha vau i te tamărû i te mauiui o te taata i titauhia ia mauiui. Te ri‘ari‘a nei au i te faataupupu i te mau opuaraa a te Atua.

Ahiri e, e mana otia ore to‘u, e te hoê iteraa e te haro‘aro‘araa potopoto, ua faaora paha ïa vau ia Abinadi i te ama o te auahi i te taime a taninahia ai oia, e na roto i te reira, ua haape‘ape‘a roa paha ïa vau ia’na. Inaha, ua pohe oia i te pohe maratiri, e no reira, ua haere oia e tii i te utu‘a a te maratiri—oia ho‘i, te faateiteiraa.

E riro paha vau i te paruru ia Paulo i mua i to’na mau ati ato‘a ahiri aita i taoti‘ahia to‘u mana. E riro paha vau i te faaora ia’na i te « tara i roto i [to’na] tino » [2Korinetia 12:7]. E na roto i te reira, ua faaino paha ïa vau i te faanahoraa a te Fatu. E toru taime to’na pureraa, no te ani i te Fatu ia iriti i « te tara » i to’na tino, aita râ te Fatu i pahono atu i ta’na mau pure [a hi‘o 2Korinetia 12:7–10]. E rave rahi taime ua fatata o Paulo i te faaino ia’na iho ahiri e, e taata ite oia i te paraparau, e taata maitai, e te nehenehe, e aita e vai ra i ni‘a ia’na te mau mea ato‘a i haehaa ai oia…

Te ri‘ari‘a nei au i te mea e, ahiri e tei te fare auri au no Karateti i te 27 no tiunu 1844, ua faatipuu paha ïa vau i te ofa‘i pupuhi tei puta i roto i te tino o te peropheta e te Patereareha. Ua faaora paha ïa vau ia raua i te mamae e te pohe, e na roto i te reira, ua faaere ïa vau ia raua i te pohe e te utua maratiri. Te oaoa nei au i te mea e, aita vau i rave i te reira faaotiraa.

Na roto ato‘a i te reira mana haavî-ore-hia, ua papû ia‘u e, ua paruru ïa vau i te Mesia i to’na mamae rahi i roto i te aua no Getesemane, i te mau faainoraa, i te hei taratara, i te hamaniino-raa i roto i te haavaraa, i te mau hamani-ino-raa i to’na tino. Ua utuutu paha ïa vau i to’na mau puta e ua faaora i te reira, ua horo‘a paha ïa vau i te pape haumaru na’na, eiaha râ i te vinita. Ua faaora paha ïa vau ia’na i te mamae e te pohe, e na roto i te reira, ua faa ere ïa vau i to te ao nei i ta’na tusia taraehara.

Eita roa’tu vau e amo i te hopoi‘a no te faaora faahou i te feia ta‘u i here. O te Mesia iho tei faaite papû i te taa-ê-raa i rotopu i to’na hinaaro e i te hinaaro o te Metua, i te taime a pure ai oia ia hopoi-ê-hia’tu te au‘a o te pohe; tera râ, ua parau faahou oia e, « ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to‘u ». [Luka 22:42].7

E nehenehe te pohe e iriti i te uputa e tae atu ai i te mau mea hanahana ra.

No te taata tei pohe, e tere noa â te oraraa, e e mau noa â oia i to’na ti‘amâraa, e o tatou o te mana‘o nei e, e ati rahi te pohe, e ere ïa, e riro râ ei haamaitairaa ite-ore-hia…

Mai te mea e parau tatou e, te pohe i te apîraa, e ino ïa, e ati rahi, e aore râ, e pe‘ape‘a, aita anei ïa tatou e parau ra e, e mea hau a‘e te oraraa tahuti nei i te tomo-‘oi‘oi-raa i roto i te ao varua, e i te faaoraraa e te faateiteiraa ? Mai te mea e, te oraraa tahuti nei te ai‘araa maitai roa, ua riro ïa te pohe ei ino, te haapii mai nei râ te evanelia ia tatou e, aita e ino to roto i te pohe, i roto ana‘e râ i te hara « … e ao to tei pohe ra o te pohe ho‘i i roto i te Fatu ra » (A hi‘o PH&PF 63:49).

Mea iti roa ho‘i to tatou ite. Mea poto roa ho‘i to tatou mana‘o haava. Te haava nei tatou i te haere‘a o te Fatu ia au i ta tatou hi‘oraa potopoto.

Ua paraparau vau i roto i te oro‘a hunaraa o te hoê piahi no te fare haapiiraa tuarua no Brigham Young, tei pohe i roto i te Tama‘i Rahi II no te Ao nei. E rave rahi hanere tauatini feia apî tamaroa tei ô ‘oi‘oi atu i roto i te ao mure ore na roto i te ino rahi o taua tama‘i ra, e ua parau vau e, te ti‘aturi nei au e, ua piihia teie rahiraa feia apî parau-ti‘a ia haere atu i roto i te ao varua no te poro i te evanelia i tei mau varua tei faa-ere-hia. Eita paha teie parau e tano no te taato‘araa o tei pohe, te feruri nei râ vau e, e parau tano ra te reira no teie taure‘are‘a.

I roto i ta’na orama no ni‘a i « Te faaoraraa i te feia pohe » ua ite atu te peresideni Joseph F. Smith i teie mea… Ua papa‘i oia e:

« … Ua ite ihora vau e aita te Fatu iho i haere atu i te feia hara e te feia haapa‘o ore o tei pato‘i i te parau mau… inaha râ, mai rotopu mai i te feia parau-ti‘a, ua faanahonaho ihora Oia i To’na mau nuu taata… e ua faaue atura ia ratou ia haere e ia afai te maramarama o te evanelia…

« … ua haere atu to tatou Faaora i te ao o te mau varua, ma te haapii atu e ma te faaineine i te mau varua faaroo… o tei faaite i to ratou iteraa papû no ni‘a iho ia’na i te tino nei, ia ti‘a ia ratou ia afai atu i te parau poro‘i i te feia pohe ato‘a no ni‘a i te faaoraraa, aore ho‘i Oia iho e nehenehe ia haere atu i rotopu ia ratou, no to ratou orurehauraa e to ratou ofatiraa i te ture…

« Ua ite atura vau i te mau peresibutero faaroo o teie nei tau tuuraa evanelia, a faaru‘e mai ai ratou i te oraraa tahuti nei, ua tamau noa ratou i ta ratou mau ohipa no te pororaa i te evanelia o te tatarahapa e te faaoraraa ». [A hi‘o PH&PF 138: 29–30, 36–37, 57].

No reira, e nehenehe te pohe ia riro ei uputa no te mau rave‘a, mai te haapiiraa i te evanelia a te Mesia.8

I roto i te taime ahoaho, e ti‘aturi tatou i te Atua e ti‘a ai.

Taa ê noa’tu te parau e, e iriti te pohe i te mau uputa apî, eiaha tatou e titau i te reira. Ua faauehia tatou ia pure no te feia tei pohehia i te ma‘i, e ia faaohipa i to tatou mana autahu‘araa no te faaora ia ratou.

« E e parauhia te mau peresibutero no te ekalesia ra, toopiti e a ore râ ia rahi atu â, ia pure no ratou e ia tuu atu ho‘i i to ratou ra pu‘e rima i ni‘a iho ia ratou ra na roto i to‘u nei i‘oa; e mai te mea e pohe ratou ra e pohe ïa i roto ia‘u nei, e mai te mea e ora e ora ïa i roto ia‘u nei.

« E ora noa outou i piha‘i iho te tahi e i te tahi na roto i te here, e ia pohe te tahi ra e oto ihoa outou no ratou ra, e ia rahi atu â te otoraa no ratou ra o te pohe ma te ere i te ti‘aturiraa i te ti‘afaahouraa hanahana ra.

« E tupu ho‘i teie o te pohe i roto ia‘u nei e ore ïa e ite i te pohe, e riro ho‘i ïa ei mea mărû ia ratou ra;

« E o te ore e pohe i roto ia‘u ra, e ati ho‘i to ratou, no te mea e poheraa mamae to ratou.

« E teie faahou â, e tupu a ho‘i teie i te taata e faaroo to’na ia‘u nei ia faaorahia oia, e aore oia i faataahia no te pohe ra, e faaorahia ïa oia » (PH&PF 42:44–48).

Ua haapapû mai te Fatu ia tatou e, e faaorahia tei pohehia i te ma‘i mai te mea e, e ravehia te oro‘a, mai te mea e, te vai ra te faaroo, e mai te mea e, « aita te taata ma‘i i faataahia no te pohe ».E toru teie tumu, o te ti‘a ia haapa‘ohia. E rave rahi o te ore e haapa‘o i te mau oro‘a, e rave rahi roa’tu â o te ore e hinaaro, e aore râ, aita e ti‘a ia ratou ia faaite i te faaroo. E mea faufaa ato‘a te tahi tumu: oia ho‘i, mai te mea e, aita ratou i faataahia no te pohe.

Ia pohe te mau taata ato‘a e ti‘a ai. E tuhaa faufaa te pohe no te oraraa nei. Oia mau, aita tatou e ineine roa nei no te taui. No te mea ho‘i e, aita tatou i ite e, afea oia e tae mai ai, te aro nei tatou no te tape‘a i to tatou oraraa. Eiaha tatou e măta‘u i te pohe. Te pure nei tatou no tei pohehia i te ma‘i, te haamaitai nei tatou i tei mauiui, te ti‘aoro nei tatou i te Fatu ia faaora e ia tamărû i te mauiui e ia faaora i te ora e ia faataime i te pohe, e te tahi atu â, eiaha râ no te mea e, e mea ri‘ari‘a te ora mure ore…

Mai ta Koheleta i parau ra, (3:2), te ti‘aturi nei au e, e taime to te pohe, te ti‘aturi ato‘a nei râ vau e, e rave rahi te taata e pohe nei hou « to ratou taime » no te mea, mea haapa‘o ore ratou, te faaino nei ratou i to ratou tino, te tamatamata nei, e aore râ, te imi nei ratou i te ati, i te pepe, e i te ma‘i…

Na te Atua e faatere nei i to tatou ora, te arata‘i nei e te haamaitai nei oia ia tatou, tera râ, te horo‘a mai nei oia i to tatou ti‘amâraa. E ti‘a ia tatou ia ora i to tatou oraraa ia au i ta’na faanahonahoraa no tatou, ia ore ana‘e, e riro tatou i te haapoto e aore râ i te faahope i te reira.

Ua ite au e, ua faanaho te Fatu i to tatou haere‘a. Ia tae i te hoê taime, i reira tatou e maramarama hopea roa ai, e ia hi‘o ana‘e mai tatou i muri mai taua vahi maitai ra a muri a‘e, e oaoa tatou no te mau mea e rave rahi tei tupu i roto i teie oraraa e tei riro ho‘i ei mau mea fifi no tatou ia haro‘aro‘a.

I te tahi taime te titau nei tatou ia ite eaha te mea e vai nei i muri ia tatou, tera râ, na te mau mana‘o ti‘a e faaho‘i mai ia tatou i muri no te farii i te oraraa i te mahana hoê, e ia faarahi e ia faahanahana i taua mahana…

Hou a fanauhia mai ai tatou, ua ite tatou e, e haere mai tatou i te fenua nei no te farii i te tino e i te mau iteraa, e e farii tatou i te oaoa, te oto, te ora maitai e te mauiui, te au maite e te teimaha, te tino maitai e te tino ma’ima’i, te manuia e te manuia ore, e ua ite ato‘a tatou e, i muri a‘e i te hoê tau oraraa, e pohe tatou. Ua farii tatou i teie mau mea ato‘a ma te aau oaoa, e te hinaaro papû ia farii i na mea toopiti, te mea maitai e te mea ino. Ua farii poupou tatou i te fana‘oraa ia haere mai i te fenua nei, noa’tu e, no te hoê noa mahana e aore râ, e hoê noa matahiti. Penei a‘e aita tatou i tau‘a roa e, e pohe anei tatou i te pohe ma‘i, te ati pepe, e aore râ, i te paruparu o te tino e te feruriraa. Ua farii tatou ia ora i to tatou oraraa ia au i te mau mea e tupu mai, e ia au i ta tatou faanahoraa e te faatereraa, ma te amuamu ore, te riri ore, e aore râ, ma te titauraa tano ore.

I mua i te ati, e tuu tatou i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a i te Atua, ma te ite e, noa’tu te potopoto o to tatou feruriraa, eita ta’na opuaraa e mou. Taa ê noa’tu te mau fifi ta te oraraa e horo‘a mai nei, te horo‘a ato‘a mai nei te oraraa i te haamaitairaa rahi ia tupu tatou i te rahi i roto i te ite e i te paari, te faaroo e te ohipa, e te faaineineraa ia ho‘i e ia farii i te hanahana o te Atua.9

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • No te aha aita te Fatu e paruru ia tatou i te taato‘araa o te oto e te mauiui ? (A hi‘o api 16–17).

  • A tuatapapa i te mau api 17–19, ma te imi e, eaha te erehia e tatou mai te mea e, eita te Fatu e farii ia tatou ia roohia i te ati. Nahea tatou ia pahono atu i to tatou mau ati e te mauiui ? E mea nahea to te Fatu faaitoitoraa ia outou i roto i to outou mau ati ?

  • A tai‘o i te paratarafa « Te vai ra te tahi mau taata », i ni‘a i te api 19. No te aha e mea fifi roa ia hi‘o i tei herehia e tatou te mauiui ra ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave ia ore tatou ia riri e aore râ, ia haaparuparu i roto i taua mau taime ra ?

  • A hi‘o i te mau api 19–24, no te imi i te mau haapiiraa no ni‘a i te mau haamaitairaa autahu‘araa. Afea outou i te iteraa i te mana faaora, e aore râ, i te mana tamahanahana o te autahu‘araa ? Nahea tatou ia pahono ia ite ana‘e tatou e, aita te Fatu e hinaaro ia faaorahia te hoê taata tei herehia e tatou, e aore râ, ia faataimehia to’na pohe ?

  • Nahea outou ia tatara i te mau haapiiraa a te peresideni Kimball no ni‘a i te poheraa o te hoê tamarii rii ?

  • Ua haapii mai te peresideni Kimball e, « I mua i te ati, e tuu tatou i to tatou ti‘aturiraa i te Atua » (api 24). Ia ti‘aturi ana‘e te hoê taata i te Atua, eaha te ohipa ta’na e rave i roto i te taime no te ati ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Salamo 116:15; 2 Nephi 2:11–16; 9:6; Alama 7:10–12; PH&PF 121:1–9; 122:1–9

Te mau nota

  1. I roto i te Edward L. Kimball e o Andrew E. Kimball Jr., Spencer W. Kimball (1977), 43.

  2. I roto i te Spencer W. Kimball, 46.

  3. I roto i te Spencer W. Kimball, 46.

  4. Joseph Robinson, i roto i te Spencer W. Kimball, 46.

  5. The Teachings of Spencer W. Kimball, Nene‘ihia e Edward L. Kimball (1982), 40–41.

  6. Faith Precedes the Miracle (1972), 95–96.

  7. Faith Precedes the Miracle, 97–100.

  8. Faith Precedes the Miracle, 100, 101, 102.

  9. Faith Precedes the Miracle, 102–3, 105–6.

Hōho’a
Kimball siblings

O Spencer W. Kimball e to’na mau taea‘e e te mau tuahine,e piti matahiti hou a pohe ai to’na tuahine o Fannie. Tei ti‘a, mai te aui haere i te atau: Clare, Ruth, Gordon,e o Delbert. Tei parahi, na te aui mai: Helen, Alice, Fannie, and Spencer.

Hōho’a
Abinadi

« Ahiri e, e mana oti‘a ore to‘u, e te hoê iteraa e te haro‘aro‘araa potopoto, ua faaora paha ïa vau ia Abinadi »