Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8: Te taviniraa ma te titau ore i te faaho‘iraa


Pene 8

Te taviniraa ma te titau ore i te faaho‘iraa

Mai te mea e, e horo‘a tatou i to tatou ora no te tavini ia vetahi ê ra, e iteahia ïa ia tatou te varua e te oaoa rahi a‘e.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ua faaitoito te peresideni Spencer W. Kimball i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia rave i « te mau ohipa tauturu ha‘iha‘i roa » o te haamaitai i te oraraa o vetahi ê e i to ratou ato‘a iho oraraa.1 E rave rahi taime to’na horo‘araa i te reira huru ohipa tauturu, mai ta teie aamu i muri nei e faaite nei:

« I te hoê pô te ratere ra te hoê metua vahine apî e ta’na tamahine iti e piti matahiti te paari, e inaha, ua mau a‘era oia i te tauraa manureva no Chicago, i te mea e, e ere te reva i te mea maitai roa i taua pô ra. Aita ho‘i ta’na e maa faahou, aita e ahu taui no te tamarii e aita e moni. Ua hapu oia e piti ava‘e i taua taime ra, e ia hapehape ana‘e, e nehenehe ta’na pepe e marua. Ua opani to’na taote ia’na ia amo i ta’na tamahine iti, maoti râ, aita hoa ta’na e rave‘a faahou. E mea maoro to’na tia‘iraa i roto i te ana‘iraa taata ia nehenehe ia’na ia reva’tu i Michigan. E mea maniania roa te vahi fariiraa horopatete, ua î roa ïa i te taata, tei rohirohi, tei pe‘ape‘a e tei riri ato‘a. Ua amuamu mai te tahi mau taata ia’na no ta’na tamahine e ta‘i noa ra, e no te mea ato‘a e, e huti ho‘i oia ia’na na ni‘a i te tahua ia faanuu ana‘e te taata. Aita roa hoê taata i pûpû no te tauturu i taua tamarii ra ua rari roa i te omaha, ua rohirohi e ua poia ato‘a.

« Te faati‘a ra taua vahine ra i muri a‘e e, ‘Ua haere maira te hoê taata i piha‘i iho ia maua, e ua parau maira ma te ataata: « E nehenehe anei ta‘u e tauturu ia oe ? » Ua mapu a‘era vau i to‘u aho ma te mauruuru e ua farii a‘era vau i ta’na aniraa. Ua amo maira oia i ta‘u tamahine iti mai ni‘a mai i te tahua to‘eto‘e te ta‘ita‘i noa ra, e ua tape‘a atura i roto ia’na ma te here, ma te tupaipai mărû noa i to’na tua. Ua ani maira oia ia‘u e, e nehenehe anei ta te tamahine iti e amu i te tutamu. Ia topa a‘era te hau i taua tamahine iti ra, tape‘a a‘era oia ia’na i roto i to’na na rima, e ma te mărû, ua paraparau atura oia i te mau taata i mua’tu ia‘u i roto i te ana’iraa, no ni‘a i te tautururaa ia‘u. Mai te huru ra e, ua farii ratou, e ua haere roa’tura oia i mua i te vahi opereraa titeti [i mua roa i te ana’iraa]; ua faaafaro oia e te rave ohipa no te tuu ia‘u i ni‘a i te manureva matamua e faaru‘e. Ua apee mai oia ia maua e tae roa’tu i te hoê parahiraa i reira matou i te aparaparauraa maa taime iti, ia papû maitai ia’na e, ua afaro te mau mea ato‘a. E ua haere ê atura. Hoê hepetoma i muri mai, ua ite a‘era vau i te hoê hoho‘a o te aposetolo Spencer W. Kimball, i reira to‘u taaraa e, o vai taua taata ra i te tauraa manureva ».2

E rave rahi matahiti i muri mai, ua farii te peresideni Kimball i te hoê rata; e teie te tahi pae o te mau parau i papa‘ihia:

« E peresideni Kimball here e:

« E Piahi au i te fare haapiiraa tua roru no Brigham Young University. No ho‘i noa mai nei au na ta‘u misioni i Munich, i Helemani tooa o te râ. Ua oti nehenehe maitai ta‘u misioni, e e rave rahi te mau mea ta‘u i apo mai…

« Tei roto vau i te hoê pureraa autahu‘araa i te hepetoma i ma‘iri a‘e nei a faaroo ai au i te faati‘a-raa-hia te hoê aamu no ni‘a i te hoê ohipa tauturu nehenehe roa ta oe i rave a piti ahuru ma hoê matahiti i teie nei i te tahua tauraa manureva no Chicago. Te faati‘ahia ra te aamu no ni‘a i to oe farereiraa i te hoê metua vahine apî hăpû, e… te hoê tamarii na’ina’i te aue haere noa ra, ua hepohepo roa taua metua vahine ra, i te tiai-noa-raa i ta’na titeti i roto i te hoê reni ana’iraa roa. Ia hapehape ana‘e, e nehenehe to’na pepe e marua, e no reira, aita ta’na e nehenehe e amo i ta’na tamrarii no te tamărû ia’na. E maha a‘e nei aiu ta’na i marua, no reira te taote i faahepo ai ia’na eiaha oia e pi‘o i raro, e aore râ, e amo.

« Ua tamărû oe i taua tamarii ta‘i ra, e ua faaite oe i te fifi i te tahi atu mau horopatete i roto i te reni ana’iraa. Na roto i taua ohipa here ra, ua ore roa te ahoaho i roto i to‘u mama. Te tahi tau ava‘e i muri mai, ua fanauhia mai au i Flint Michigan.

« Ta‘u noa e hinaaro nei, maori râ, te haamauruururaa ia oe no to oe here. Mauruuru no to oe hi‘oraa maitai ! 3

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E pee tatou i te hoho‘a o te Faaora no ni‘a i te ohipa taviniraa ma te titau ore i te faaho‘iraa.

Ua horo‘a [te Faaora] ia’na iho no ta’na mau pĭpĭ… Ua ite oia e, eaha te ohipa tano e ti‘a ia rave, e i te mau hinaaro papû o te feia ta’na i tavini.4

Ua tuu oia ia’na iho e i to’na mau hinaaro i muri, e ua utuutu ia vetahi ê hau atu i tei titauhia ia’na, ma te rohirohi ore, ma te here, e ma te maitai. No reira, te tumu o te mau fifi e rave rahi i roto i te ao nei i teie mahana, no roto mai ïa i te huru pipiri o te taata o te haapa‘o noa ia’na iho, e o te titau nei i te mau titauraa ino i roto i to’na iho oraraa e to vetahi ê, no te faatupu i to’na iho hinaaro.5

Rahi noa’tu to tatou iteraa i te ohipa mau tei tupu i roto i te oraraa o Iesu no Nazareta i Getesemane e i Kalavaria, e rahi roa‘toa‘tu to tatou iteraa i te faufaa o te tusia e te aau tavini i roto i to tatou oraraa.6

Mai te mea e, e pee tatou i te taahiraa o te Faaora, e ti‘a ïa ia tatou ia ora na roto i te faaroo eiaha râ na roto i te măta‘u. Mai te mea e, e nehenehe ta tatou e ite i to’na mana‘o no ni‘a i te taata, e nehenehe ïa ta tatou e here ia ratou, e ia haere i rotopu ia ratou—eiaha râ e parahi noa i roto i te pe‘ape‘a e te măta‘u ia vetahi ê.7

E pahono te Atua i te mau hinaaro o vetahi ê na roto i ta tatou mau ohipa taviniraa ha‘iha‘i.

E tauturu tatou i te feia ta tatou e titau nei e tavini ia ite e, aita te Atua i here noa ia ratou, te mana‘ona‘o ato‘a nei râ oia ia ratou e tae noa’tu i to ratou mau hinaaro…

Te ite mai nei te Atua ia tatou, e te hi‘o mai nei oia ia tatou. Tera râ, e mea matarohia e, e na roto oia i te tahi taata i te pahono i to tatou mau hinaaro. No reira, e mea faufaa rahi roa ia tavini tatou te tahi i te tahi i roto i te basileia. E hinaaro te mau taata o te Ekalesia i te puai, te patururaa e te faatereraa a te tahi e te tahi, i roto i te autahiraa o te feia ti‘aturi mai te autahiraa o te mau pĭpĭ. I roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, te ite nei tatou i te faufaa rahi no te « … aupuru i te feia paruparu, a faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e a faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra » (PH&PF 81:5). Mea pinepine roa ta tatou mau ohipa taviniraa i te riro ei faaitoito-noa-raa, e aore râ, ei horo‘anoa-raa i te tahi tauturu mataro-noa-hia na roto i te mau ohipa matarohia, tera râ, aue te faufaa rahi e roaa mai mai roto mai i te reira mau ohipa mataro-noa-hia, e mai roto ato‘a mai i te mau ohipa aau tae, noa’tu te ha‘iha‘i o te reira !

Mai te mea e, e haapa‘o maite tatou i te mau ture ohie roa, e i te mau ohipa taviniraa ha‘iha‘i roa, eita e maoro roa, e ite tatou i te mau otia o te mau faanahonahoraa ia morohi rii. I mutaa iho ra, mea pinepine roa te mau otia o te mau faanahonahoraa i roto i te Ekalesia i te riro ei patu tei paruru ia tatou ia haere papû i roto i te taata mai tei titauhia ra. E ite ato‘a tatou e, mai te mea e, e faaiti tatou i te haafaufaa i te parau no te faanahonahoraa, e aore râ, i to tatou iho faufaa, e rahi atu ïa to tatou mana‘ona‘o i te tavini i te taata i titauhia ia tatou ia haapa‘o. E ite ato‘a tatou ia tatou iho i te faaitiraa i te feruri i te parau no ta tatou faanahonahoraa, e i te faarahiraa i te feruri i to tatou huru mau ei tamaiti e aore râ, ei tamahine na to tatou Metua i te ao ra, e i te tautururaa ia vetahi ê ia na reira ato‘a i te feruri.8

E faaohipa tatou i to tatou mau taleni e to tatou mau aravihi no te tavini ia vetahi ê.

Eiaha roa’tu te hoê o tatou ia rahi roa te ohipa i roto i to tatou mau ti‘araa i roto i te Ekalesia, ore atu ai e taime faahou to tatou no te rave i te tahi ohipa taviniraa ha‘iha‘i roa i to tatou mau taata tupu.9

E mea ohie roa no tatou ia faatano ia tatou i ni‘a i te mau faanahonahoraa tahito i haamauhia, ia rave i te mau mea i titauhia ia tatou ia rave, ia rave i te ohipa no te tahi tau hora te maoro, ia himene e rave rahi taime e ia pure e rave rahi taime, tera râ, te haamana‘o ra outou, te na ô ra te Fatu e, o oia o te tia‘i ia faauehia i roto i te mau mea ato‘a ra, e tavini faatau ïa [a hi‘o PH&PF 58:26].10

« Oia mau te parau atu nei au, e mea ti‘a i te taata nei ia anaanatae i te ohipa maitai, e ia rave ho‘i i te ohipa e rave rahi na roto i to ratou iho hinaaro, e ia faatupu faarahi ho‘i i te parauti‘a » (PH&PF 58:27)

Ua horo‘ahia i te mau taata ato‘a te mau mana taa ê, e ua titauhia ia ratou, i roto i te tahi mau otia i faataahia, ia faatupu faarahi i te reira mau mana, ia faaohipa i to ratou feruriraa, eiaha râ ia pee noa ia vetahi ê. Ua titauhia ia ratou ia faatupu faarahi i to ratou mau taleni e to ratou mau aravihi, e to ratou mau ite, i te faito teitei e tae‘ahia ia ratou, e ia faaohipa i te reira no te patu i te basileia.11

Te melo o te Ekalesia e ti‘aturi e, na vetahi ê te reira e rave, e hopoi‘a teimaha ïa ta ratou no te faataaraa i te reira. E rave rahi o te parau e: « Te rave nei ta‘u vahine i te ohipa a te Ekalesia ! » E parau te tahi pae e: « E ere au te taata faaroo », noa’tu e, no te tahi mau taata, e ere i te mea teimaha roa ia tavini e ia rave i ta ratou hopoi‘a. Tera râ, ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te taleni e te taime, te mau aravihi ite-ore-hia e te mau rave‘a no te faaohipa e no te faananea i te reira i roto i ta’na ohipa. No reira oia e titau rahi mai ai ia tatou, tatou ta’na mau tamarii haamaitaihia.12

I roto i te aamu no te tumu suke maa ore (a hi‘o Mataio 21:19) ua anatemahia teie raau hotu ore no te mea aita oia e horo‘a mai i te maa. Aue te ati o te taata hoê e to te ao ato‘a nei mai te mea e, aita te vine e tupu, aita te tumu e horo‘a mai i te maa, aita te varua e mahora na roto i te ohipa taviniraa ! E mea ti‘a i te hoê taata ia ora, eiaha ia vai noa; e mea ti‘a ia’na ia haa, eiaha ia riro noa ei taata; e mea ti‘a ia’na ia tupu i te rahi, eiaha ia vai noa i taua vahi iti nei â. E mea ti‘a ia tatou ia faaohipa i to tatou mau taleni ei maitai no to tatou mau taata tupu, eiaha râ e huna i te reira i roto i te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a ia tatou iho.13

E riro paha te tahi mau taata i te uiui e, no te aha tatou e rave ai i te mau ohipa riirii mai te taviniraa ia vetahi ê i roto i te hoê ao haatihia i te mau fifi rarahi. Te hoê o te mau maitai o te evanelia a Iesu Mesia, o te horo‘araa ïa ia tatou i te hoê iteraa no ni‘a i te taata i ni‘a i teie paraneta, mai ia tatou iho nei, ia nehenehe ia tatou ia ite i te mau mea faufaa, e ia ara eiaha tatou ia topa i roto i te rau o te mau mea aita re‘a e faufaa to ratou, inaha, te tamata nei te reira mau mea i te faafariu i te taata i ni‘a i te reira…

Te hinaaro nei au e parau atu ia outou e, ia horo‘a ana‘e outou i to outou taime, to outou mau taleni e ta outou faufaa no te rave i te mau ohipa taviniraa ia vetahi ê, e ara maitai ia ma’iti outou i te mau ohipa maitai. E rave rahi o te reira mau ohipa ta outou i horo‘a ia outou iho ma te aau tae mau, o te faatupu mai i te oaoa rahi no outou iho e no te feia ta outou e tavini ra. Te vai ato‘a ra te tahi atu mau ohipa, i tera taime e tera taime, o te riro ei ohipa faahiahia e o te faatupu i te umere i roto i te taata, tera râ, te vai ra te tahi huru pipiri i roto i te reira mau huru ohipa. Mai te mea ra e, ua ti‘a mai te reira mau ohipa mai roto mai i te mea ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei e, « tei tuuhia mai e te taata ana‘e ra » [Mataio 15:9] aita râ i ti‘a mai na roto mai i te mau faaueraa a te Atua. I roto i te reira mau ohipa te vai ra te mau mea maitai e te faufaa, e ere râ te reira i te mea faufaa roa mai te mau ohipa i faatupuhia na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua.14

E tupu ruperupe te feia apî na roto i te raveraa i te mau ohipa taviniraa.

Eiaha tatou e taiâ ia ani i to tatou feia apî ia rave i te ohipa taviniraa i to ratou mau taata tupu, e aore râ, ia faatusia ia ratou no te basileia. Te vai ra tera huru i roto i to tatou mau feia apî, e no reira, eiaha tatou e taiâ ia titau i te reira huru to ratou ia pii ana‘e tatou ia ratou ia tavini.15

Ia tai‘o ana‘e tatou i te mau parau no ni‘a i te vai overe-noaraa te tamarii e no ni‘a ato‘a i te mau ohipa iino… e mai ta tatou i ite, e rave rahi o te reira mau mea, na te mau tamahine e te mau tamaroa i rave, te ui nei tatou e, eaha râ te tumu e eaha te mau rave‘a ? Na roto i te tahi mau tuatapaparaa ua itehia e, te titau nei te pae rahi o te feia apî i te hopoi‘a i reira ho‘i ratou e mahora ai.

« Eaha te ohipa e ti‘a ia matou ia rave ? » te aniraa ïa [a te feia apî]…

Haere e hoohoo i te tauhaa, e rave i te ohipa i roto i te fare ma‘i, tauturu i te mau taata e faaea ra i te tahi a‘e pae i ô tatou…, horohoroi i te au‘a, tamâ i te tahua fare, faanehenehe i te ro‘i, faaineine i te maa, haapii i te nira i te ahu.

Tai‘o i te mau buka maitai, tata‘i i te tauhaa fare, e rave i te ohipa e titauhia i roto i te utuafare, tamâ i te fare, auri i to outou ahu, purumu i te pehu, e ope i te hiona.16

Te mana‘ona‘o nei tatou i to tatou hinaaro ia horo‘a tamau noa i te mau rave‘a papû i to tatou mau taure‘are‘a tamaroa ia riro mai ratou ei mau taata maitai i roto i te ohipa. Eita te mau tamaroa e riro ei mau taata paruparu i roto i te Ekalesia na roto i te horo‘a-raa-hia te mau ohipa rarahi na ratou e rave. Te taure‘are‘a tei ite roa oia iho e, e ohipa te evanelia i roto i te oraraa o te taata, eita oia e faaru‘e i ta’na ohipa i roto i te basileia ma te oti ore i te ravehia.17

Te ti‘aturi nei au e, e haamau ‘oi‘oi ta tatou feia apî tamahine no te Ekalesia i te peu taviniraa i roto i to ratou oraraa. Mai te mea e, e tauturu tatou ia vetahi ê i roto i to ratou mau fifi, e taui te huru hi‘oraa o to tatou iho mau fifi. Te faaitoito nei matou i te mau tuahine no te Ekalesia—te feia apî tamahine e te mau tuahine paari—ia « anaanatae » [PH&PF 58:27] ratou i te mau ohipa taviniraa muhu ore i te mau hoa e te mau taata i te tahi a‘e pae i o ratou. Na te mau parau tumu tata‘i tahi iho o te evanelia e faaite e, e parau mau te reira. Oia ho‘i, e tauturu taua mau ohipa taviniraa ra, eiaha i te taata noa e farii i te tauturu, e haamaitai ato‘a râ i te taata horo‘a.18

Ia rave ana‘e tatou i te ohipa taviniraa ma te titau ore i te faaho‘iraa, e farii tatou i te hoê oraraa auhune.

Na roto i te taviniraa ia vetahi ê, e rahi atu te faufaa e te maitai teie nei oraraa, a faaineine ai tatou no te ora i roto i te hoê ao maitai a‘e. Na roto ho‘i i te taviniraa e ite ai tatou e, nahea ia tavini. Ia horo‘a ana‘e tatou ia tatou i roto i te ohipa taviniraa i to tatou taata tupu, na te reira mau ohipa ta tatou e tauturu ia ratou, e ere râ i te reira ana‘e, e taui ato‘a râ tatou i to tatou iho mau fifi i roto i te hoê hi‘oraa apî. Mai te mea e rahi atu to tatou haape‘ape‘a no vetahi ê, e iti mai ïa te taime no te haape‘ape‘a no tatou iho !I roto i te semeio o te ohipa taviniraa, ua fafau mai Iesu e, ia tuu noa ana‘e tatou i to tatou ora, e ora ïa tatou ! [A hi‘o Mataio 10:39].

Eita râ tatou e « ora » noa ma te farii i te arata‘iraa ana‘e no te ra‘i mai i roto i to tatou oraraa, tera râ, rahi noa’tu ta tatou taviniraa i to tatou taata tupu mai tei titauhia, e rahi ato‘a’tu te maitai to tatou varua. E riro mai tatou ei taata faufaa ia tavini ana‘e tatou ia vetahi ê. E riro mai tatou ei taata faahiahia ia tavini ana‘e tatou ia vetahi ê—Oia ho‘i, e mea ohie a‘e ia « ora » tatou no te mea, e rave rahi â te mau mea i roto ia tatou e ti‘a ia imi !

… Te oraraa auhune i faaitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a [a hi‘o Ioane 10:10] o te taato‘a ïa o te mau mea pae varua o te roaa ia tatou na roto i te rave-rahi-raa i te ohipa taviniraa ia vetahi ê e na roto ho‘i i te faaohiparaa i to tatou mau taleni no te tavini i te Atua e i te taata nei. Te haamana‘o ra outou i ta Iesu i parau mai ra e, tei teie na pu‘e ture e piti nei te ture ato‘a e te mau peropheta, e i roto i te reira na ture e piti, te vai ra ïa te parau no te faarahiraa i to tatou here i te Atua, ia tatou iho, i to tatou taata tupu, e i te mau taata ato‘a [a hi‘o Mataio 22:36–40]. Aita e oraraa auhune tei ore i taamuhia i ni‘a i te haapa‘oraa e te faaohiparaa i teie na pu‘e ture e piti nei.

Mai te mea e, eita to tatou huru oraraa e haafatata ia tatou i to tatou Metua i te Ao ra, e i to tatou mau taata tupu, e tupu ïa te ano rahi i roto i te reira. Mea ri‘ari‘a na‘u ia hi‘o i te huru oraraa o te mau taata e rave rahi i teie anotau, inaha, na roto i to ratou huru oraraa, te faaru‘e nei ratou i to ratou mau utuafare, to ratou mau hoa i muri ia ratou, no te titau ma te feruri ore i te mea e arearea ai e aore râ, i te mau mea o te pae tino nei. E mea pinepine te parau no te haapa‘o i te utuafare, te haapa‘o i te oraraa tivira, e te haapa‘o ho‘i i te fenua, i te tura‘ihia i te hiti ia maitai a‘e te tahi atu mau titauraa ma te feruri hape e, e roaa mai te arearea i reira, area te tumu mau no te reira, o te imiraa ïa i te arearea, o te morohi vitiviti noa ho‘i. Te hoê o te taa-ê-raa i rotopu i te oaoa mau e te mea e arearea ai, maori râ, e roaa te arearea na roto i te haamauiuiraa i te tahi taata. Area te oaoa ra, no roto mai ïa te reira i te miimii ore e te taviniraa, e e haamaitai ho‘i te reira ia vetahi ê, eita râ e faaino.19

Ua matau vau i te hoê taata tei feruri noa ia’na ana‘e e no’na ana‘e i roto i te roaraa e 25 matahiti… Ua titau oia ia tape‘a i to’na oraraa no’na iho, e ia haaputuputu i te mau mea maitai ato‘a o te oraraa nei no to’na iho tupuraa i te rahi, e no to’na iho oaoaraa. Te vahi maere râ, na roto i to’na tape‘araa i to’na oraraa no’na iho… ua morohi oia, ua ere oia i to’na mau hoa, e to’na iho utuafare, ua ape ratou ia’na mai te hoê taata ha‘umani.

E teie nei, a tere mărû noa ai to’na oraraa i te hopea, ua ite a‘era oia e, o’na ana‘e i teie nei, ua faaru‘ehia mai oia, ma te oto, ma te here-ore-hia, e ma te faateniteni-ore-hia, e ma te aroha, hoê ana‘e ho‘i taata ta’na e nehenehe e feruri, maori râ, o’na iho. Ua hinaaro oia e tape‘a i to’na taime, to’na mau taleni e ta’na mau mea ato‘a na’na iho. Ua ere oia i te oraraa auhune.

Area i te tahi a‘e pae, ua ite au i te tahi taata tei ore i feruri ia’na iho. To’na mau hinaaro taato‘a, e mau hinaaro ïa no te paruru e no te faaoaoa i te mau taata e haati ra ia’na. Aita e ohipa rahi atu, aita e tusia rahi atu na’na ia rave no to’na mau taata tupu. Na roto i ta’na mau rave‘a ua tamărû oia i te mauiui o te tino; Na roto i ta’na ohipa maitai e to’na aupuru, ua tupu te mahanahana e te oaoa e te itoito. I te mau vahi ato‘a te vai ra te taata hepohepo, tei reira oia, ua faaitoito i tei paruparu, ua huna i tei pohe, ua tamahanahana i tei oto no tei mo‘e ê, e ua faaite oia e, e hoa mau oia i te taime e hinaarohia. Ua horo‘a oia i to’na taime, ta’na mau rave‘a, e to’na puai ma te tape‘a ore, no te feia i titau i te tauturu. No te mea ua horo‘a oia ia’na ma te faaho‘i ore, no reira, ua tupu i te rahi to’na feruriraa, to’na tino, e to’na huru i te pae morare, e tae roa mai i teie mahana, te ti‘a nei oia i roto i te hopearaa o to’na oraraa, ei puai no te maitai, ei hi‘oraa e ei faaururaa no te mau taata e rave rahi. Ua mahorahora oia e ua tupu i te rahi, e i te mau vahi ato‘a ua haapoupouhia oia, ua herehia e ua auhia oia. Ua horo‘a oia i te ora, e ua roaa ia’na te oraraa auhune.20

No te rahi te taa-ê-raa i rotopu i te mau haere‘a o te ao nei e te mau haere‘a o te Atua tei faatupuhia e te mau mea o te oraraa nei, e tamatahia te faaroo o te mau melo o te Ekalesia ma te puai rahi.Te hoê o te mau mea faufaa roa te nehenehe ia tatou ia rave maori râ, te faaiteraa ïa tatou i to tatou iteraa papû na roto i te taviniraa, e na te reira e horo‘a mai i te tupuraa i te pae varua, e rahi atu te hinaaro ia rave i te ohipa, e rahi atu te papû i te haapa‘o i te mau faaueraa…

E hau rahi to roto i te varua, e eita ho‘i e roaa ia tatou te varua ma te tavini ore ! 21

Mai te mea e, e imi tatou i te oaoa mau, e horo‘a ïa tatou i to tatou puai no te mau tumu hau atu i te rahi i to tatou iho maitai. E feruri hohonu tatou na roto i te pure e, nahea tatou ia tavini i to tatou mau utuafare, to tatou mau taata tupu, e to tatou mau hoa Feia Mo‘a, ma te maitai e ma te here.22

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A hi‘o faahou i te aamu i ni‘a i te mau api 95–97. A feruri i te mau hopearaa o te ohipa here a te peresideni Kimball. Eaha te ti‘a ia tatou ia haapii mai na roto i te huru taviniraa ta’na i faaite ?

  • Nahea outou ia faataa i te huru taviniraa a te Faaora ia vetahi ê ? (No te tahi mau hi‘oraa hau atu, a hi‘o i te mau api 97–98. Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te pee i To’na hi‘oraa ?

  • A tai‘o i te paratarafa matamua i te api 99. I nahea te Atua i te pahonoraa i to outou mau hinaaro na roto i te tahi atu mau taata ? Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te faaineine ia tatou ia pahono i te mau hinaaro o vetahi ê ?

  • A hi‘o poto noa i te mau api 99–101, ma te imi i te mau fifi e nehenehe e tape‘a ia tatou eiaha e rave i te ohipa taviniraa ma te titau ore i te faaho‘iraa. Nahea tatou ia ape i te reira mau fifi ?

  • Ua haapii mai te peresideni Kimball e, e hinaaro te feia apî i te mau rave‘a no te tavini (api 101–103). No te aha mai te reira ai te huru ? Eaha te nehenehe i te mau metua e i te feia faatere no te Ekalesia ia rave no te horo‘a i te feia apî i te mau rave‘a papû no te tavini ?

  • I to outou mana‘o, eaha te auraa no te parau ra ia roaa « te oraraa auhune » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 103–105)No te aha e roaa ai te oraraa auhune na roto i te taviniraa ma te titau ore i te faaho‘iraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Mataio 25:40; Iakobo 1:27; Mosia 2:17; 4:14–16; PH&PF 88:123

Te mau nota

  1. A hi‘o « Small Acts of Service », Ensign, titema 1974, 7.

  2. Edward L. Kimball e o Andrew E. Kimball Jr., Spencer W. Kimball (1977), 334.

  3. I roto i te Gordon B. Hinckley, « Do Ye Even So to Them », Ensign, titema 1991, 5.

  4. Haapiiraa na te mau Ti‘a Retioni, 30 no mati 1979, Haaputuraa parau a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei 3.

  5. « Jesus: The Perfect Leader », Ensign, atete 1979, 6

  6. « The Abundant Life », Ensign, tiurai 1978, 7.

  7. Ensign, tiurai 1978, 5–6.

  8. Ensign, titema 1974, 4, 5, 7.

  9. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 71; e aore râ, Ensign, me 1976, 47.

  10. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 257

  11. « How to Evaluate Your Performance », Improvement Era, atopa 1969, 16.

  12. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 100.

  13. « President Kimball Speaks Out on Service to Others », New Era, mati 1981, 49.

  14. Ensign, tiurai 1978, 4, 5.

  15. « President Kimball Speaks Out on Being a Missionary », New Era, me 1981, 48.

  16. I roto i te Conference Report, atopa 1963, 38–39; e aore râ Improvement Era, titema 1963, 1073.

  17. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 68–69; e aore râ, Ensign, me 1976, 45.

  18. « Privileges and Responsibilities of Sisters », Ensign, novema 1978, 104.

  19. Ensign, tiurai 1978, 3, 4.

  20. The Teachings of Spencer W. Kimball, 250–51.

  21. Ensign, titema 1974, 5.

  22. « Seek Learning, Even by Study and Also by Faith », Ensign, tetepa 1983, 6.

Hōho’a
President Kimball holding child

Ua riro te ohipa here ha‘iha‘i roa a te peresideni Kimball i te tahua manureva no Chicago ei haamataraa no te mau ohipa rarahi roa.

Hōho’a
boy washing window

« Eiaha tatou e taiâ ia ani i to tatou feia apî ia rave i te ohipa taviniraa i to ratou mau taata tupu, e aore râ, ia faatusia ia ratou no te basileia ».