Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5: Te pure, te parau ratereraa e tae atu ai i te puai varua


Pene 5

Te pure, te parau ratereraa e tae atu ai i te puai varua

Na roto i te pure parau-ti‘a e te aau tae mau, e farii tatou i te here, te mana, e te puai no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

«E mea au na‘u te pure e te mana e te mau haamaitairaa o te pure », te parau ïa a te peresideni Kimball. « I roto i to‘u oraraa, ua hau atu te haamaitairaa i fariihia e au i te mau haamauruururaa te ti‘a ia‘u ia faaite. E maitai rahi to te Fatu i ni‘a ia‘u. E rave rahi mau iteraa i fariihia e au i roto i te ma‘i e i roto i te ora maitai o te tino tei faaite papû ia‘u e, te vai nei te hoê Atua i ni‘a i te ra‘i, oia to tatou Metua, e te faaroo nei e te pahono nei oia i ta tatou mau pure ».1

Ua tupu te hoê o te reira mau iteraa a ratere ai te peresideni Kimball e ta’na vahine o Camilla, i Niu Terani no te hoê amuiraa. I to raua taeraa‘tu i te oire no Hamilton, ua tupuhia raua i te hoê ma‘i rahi, no reira, ua ani atura te peresideni Kimball i te peresideni N. Eldon Tanner, te Tauturu Hoê i roto i te Peresideniraa Matamua, ia ti‘a’tu oia no’na i roto i te hoê aru‘i ha‘utiraa tei faanahohia no taua pô ra. Te tahi tau hora i muri iho, « ua ti‘a ta‘ue a‘era te peresideni Kimball i ni‘a e ua ani atura i te taote Russell Nelson, te parahi noa ra no te hi‘opo‘a noa ia’na, ‘E te taea‘e Nelson, eaha te hora e haamata ai taua faanahoraa ra i teie pô ?’

« ‘I te hora hitu, e te peresideni Kimball.’

« ‘Eaha te hora i teie nei ?’

« ‘Fatata roa i te hora hitu.’

« Ua rari roa o Spencer i te hou. Ua parari to’na fiva… Na ô atura oia e, ‘A parau i te tuahine Kimball e, e haere tatou.’

« Ua pou maira o Camilla i raro i te ro‘i, e ua faanehenehe vitiviti a‘era raua ia raua, e ua tere atura i te tahua tuaro i reira i faatupuhia ai te ha‘utiraa. I te omuaraa o te rururaa, ua faaite te peresideni Tanner e, e ma‘i to raua, eita raua e tae mai. I roto i te pure matamua, ua pure te hoê taure‘are‘a Niu Terani ma te taparu e, ‘Matou e toru tauatini feia apî niu terani, ua tairuru mai matou i ô nei ma te ineine no te himene e no te ori no ta oe peropheta. E ti‘a anei ia oe ia faaora ia’na, e ia afai mai ia’na i ô nei.’ Ia hope a‘era te pure, ua tomo maira te pereoo e faauta ra ia Spencer raua o Camilla, e ua huro amui a‘era te taata ma te puai rahi, i te pahonoraa o ta ratou pure ».2

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Ua titauhia ia tatou ia pure, mai ia tatou ho‘i i titauhia ia haapa‘o i te tahi atu faaueraa.

E ere te pure i te hoê ohipa e nehenehe ta tatou e ma’iti; e niu te reira no ta tatou haapa‘oraa.3

No te aha e ti‘a ai ia tatou ia pure ? No te mea, e mau tamaiti e e mau tamahine tatou na to tatou Metua i te Ao ra, o’na ho‘i te tumu no te mau mea ato‘a ta tatou e fana‘o nei—ta tatou maa e te ahu, to tatou ea, to tatou iho oraraa, to tatou iteraa e te faaroora, to tatou reo, to tatou haereraa, e tae noa’tu i to tatou roro.

… Na outou iho anei e horo‘a nei i to outou aho, to outou ora, to outou huru taata ? E nehenehe anei ta outou e faaroa i to outou oraraa hoê a‘e hora te maoro ? E mea puai anei outou mai te mea aita e mau horo‘a no ô mai i te ra‘i ra ? Na to outou noa iho anei roro i hamani ia’na, e na outou anei i faanaho i te reira ? E nehenehe anei ta outou e horo‘a i te ora e aore râ e faaroa’tu i te reira ? E mana anei to outou no te rave ma te tauturu ore a te Fatu ? Te ite nei au e, e rave rahi te taata e ore e pure nei…

Outou o te pure nei i te tahi mau taime, no te aha aita outou e pure tamau atu â, e haapinepine atu â i te pure, faarahi atu â te pure faaroo ? E mea faufaa anei te taime, e mea poto anei te oraraa, aore râ e mea iti anei to outou faaroo ?…

Tei raro a‘e tatou paato‘a i te faaheporaa teimaha a to tatou Fatu. Aore hoê o tatou i tae i te maitai roa. Aore hoê o tatou i faati‘amâhia i te rave i te hape. Ua titauhia i te mau taata ato‘a ia pure, mai te titauraa o te viivii ore, te haapa‘oraa i te Sabati e i te tuhaa ahuru, e te haapa‘oraa i te ture no te Parau Paari, e te haereraa i te mau pureraa, e te tomoraa i roto i te faaipoiporaa tiretiera. E faaueraa teie na te Fatu, mai te tahi atu mau faaueraa.4

A ratere haere ai au na rotopu i te mau tĭtĭ e te mau misioni a te Ekalesia i te mau taime matamua, pinepine au i te farerei i te taata i roto i te fifi, e aore râ, i roto i te rava’i ore. Ta‘u uiraa matamua ia ratou maori râ, ‘Eaha te huru no ta outou mau pure ? Eaha te pinepineraa ? Eaha te hohonuraa to oe mau mana‘o ia pure oe ? » Ua hi‘o vau e, e tupu mai te hara ia paruparu ana‘e te paraparauraa. No reira te Fatu i parau ai i te peropheta Iosepha Semita e, « O ta‘u e parau atu nei i te hoê ra te parau atu nei ïa i te taata ato‘a; a pure noa i te mau taime ato‘a oi mana‘i taua taata parau-ti‘a ore ra i roto ia outou, e ia faataa ê atu ho‘i ia outou i to outou iho vahi » (PH&PF 93:49).5

E hinaaroo rahi te vai nei i roto i te ao nei i teie mahana no te pure, inaha, na te reira ho‘i e tape‘a noa ia tatou i piha‘i iho i te Atua e ia vai matara noa te reni paraparauraa. Eiaha roa te hoê o tatou ia rahi roa te ohipa i roto i to tatou oraraa a ore ai e nehenehe ia tatou ia feruri maite i roto i te pure. Te pure o te parau ratereraa ïa e tae atu ai i te puai varua.6

Ia vai i roto i ta tatou mau pure te mau faaiteraa no te haamauruuru e te taparu haehaaraa i te Metua i te Ao ra ia haamaitai mai ia tatou e i te feia e haati nei ia tatou.

Eaha ta tatou e ani i roto i ta tatou mau pure ? E ti‘a ia tatou ia faaite i te mauruuru oaoa e te aau tae mau no te mau haamaitairaa i fariihia. Ua parau te Fatu e, « E ia haamauruuru atu i te Atua na roto i te Varua e ti‘a’i no te mau haamaitairaa ato‘a i haamaitaihia‘i outou ra » (PH&PF 46:32). E tae mai te hoê varua nehenehe e te tamahanahana i ni‘a ia tatou ia haamauruuru ana‘e tatou i te Metua i te Ao ra no to tatou mau haamaitairaa—no te evanelia e te iteraa i te reira tei horo‘ahia mai ia tatou nei, no te mau tautooraa e te mau ohipa a te mau metua e te tahi atu mau taata no tatou, no to tatou mau utuafare e to tatou mau hoa, no te mau rave‘a, no te mana‘o e te tino e te ora, no te mau ohipa maitai tei tupu e tei tauturu i to tatou oraraa, no te taato‘araa o te mau tauturu a to tatou Metua, to’na maitai e ta’na mau pahonoraa i te mau pure.

E nehenehe ta tatou e pure no to tatou mau feia faatere. Ua papa‘i o Paulo e:

« E mata vau i te a‘o atu ia oe, e ei faaora, e te pure, e te ani, e te haamaitai i te Atua i te taata ato‘a nei;

« I te hui arii, e te feia mana ato‘a ra » (1Timoteo 2:1–2).

E tupu i te rahi to tatou faatura i te fenua e i te mau ture e faatere ra ia tatou mai te mea e, e pure tatou. E e faatupu tatou i te here e i te faaroo i roto i to tatou mau ti‘a faatere no te Ekalesia, e e faatura ta tatou mau tamarii ia ratou. Eita te hoê taata e faaino i te feia faatere o te Ekalesia mai te mea e, e purehia te mau pure parau-ti‘a no ratou. Te oaoa nei au i te mea e, i roto i to‘u oraraa taato‘a ua paturu vau i to‘u mau ti‘a faatere, ua pure au no to ratou maitai. E i roto i teie mau matahiti iho nei, ua ite au i te hoê mana rahi i roto ia‘u no taua huru pure ato‘a ra na te Feia Mo‘a, tei faataehia i te ra‘i ra no‘u.

Ia riro te ohipa rahi misionare ei tumu parau tamau no ta tatou mau pure. E pure tatou ia iritihia te mau uputa o te mau fenua no te farii i te evanelia. E pure tatou no te ani i te mau rave‘a e te arata‘iraa no te faaite ia vetahi ê i te mau parau apî hanahana o te evanelia. Ia pure ana‘e te tamarii tata‘i tahi i te taato‘araa o to’na oraraa no ni‘a i te ohipa misionare, e riro mai oia ei misionare maitai.

… E pure tatou no te taata ta tatou e mana‘o ra e, e enemi oia, i te mea e, te haamana‘o ra tatou i te a‘oraa nehenehe e te mana rahi a to tatou Fatu: « Teie râ ta‘u parau ia outou e faaroo mai na, e aroha i to outou mau enemi, e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou, E faaora i te feia i tuhi mai ia outou, e pure ho‘i i te feia hamani ino mai ia outou » (Luka 6:27–28). E nehenehe anei te hoê taata e vai enemi noa ia pure ana‘e oia no te mau taata e haati ra ia’na o ta’na e riri ra ?

E pure tatou no te ani i te paari, i te ite, i te maramarama. E pure tatou no te ani i te parururaa i roto i te mau vahi fifi, no te puai i roto i te mau taime faahemaraa. E haamana‘o tatou i tei herehia e tatou e i te mau hoa. Te faahiti nei tatou i te pure i tera taime e tera taime, ma te paraparau e aore râ, i roto i te feruriraa, ma te puai e aore râ ma te muhu ore. Te pure tamau nei tatou i roto i to tatou mau aau ia rave maita‘i tatou i te mau ohipa no taua mahana ra. E nehenehe anei ta te hoê taata e rave i te ohipa ino mai te mea e, e pure noa oia i roto i to’na aau e i ni‘a i to’na utu ?

E pure tatou no to tatou mau faaipoiporaa, no ta tatou mau tamarii, no to tatou mau hoa, no ta tatou ohipa, no ta tatou mau faaotiraa, no ta tatou mau ohipa no te Ekalesia, no to tatou iteraa papû, no to tatou mau mana‘o, no ta tatou mau fâ. E haapa‘o tatou i te a‘oraa rahi a Amuleka e e pure tatou no te aroha, e pure tatou no te mau maitai o to tatou oraraa, no to tatou mau utuafare, e no te paruru ia tatou i te mana o to tatou mau enemi; e pure tatou ia’na « i te diabolo, o te enemi ho‘i oia o te parauti‘a ato‘a ra », e no ta tatou mau maa no te faaapu. E ia ore tatou ia ti‘aoro atu i te Fatu, « ia î to [tatou] aau i te pure tuutuu ore ia’na ia maitai [tatou], e ia maitai ato‘a ratou tei piha‘i iho ia [tatou] » (A hi‘o Alama 34:18–27).7

E pure tatou no te ani i te faaoreraa hara. Ua uiui au e rave rahi mau taata e faaineine ra no te misioni. Mea pinepine roa vau i te ite e, aita ratou e pure nei, noa’tu e, te vai ra ta ratou mau ohipa ino aita i faaorehia. E ui atu vau e, « No te aha aita oe e pure, inaha ho‘i, e mea rahi ta oe e faaho‘i ? Ia mana‘o oe, e nehenehe anei ta oe e haamo‘e noa i te reira, e ueue i to oe na tapono e a parau ai e, e peu matarohia te reira ? E haamâ anei oe ia tuturi i raro, haamâ anei oe i te Mesia ? Te vai ra anei te tahi vahi iti ti‘aturi ore to oe i te Atua ? Aita anei oe i ite e, te ora nei oia e te here nei oia, te faaore nei i te hara mai te mea e, e ravehia te tatarahapa ? Ua ite anei oe e, eita te hara e tumahia, eita te ofatiraa ture e faaorehia na roto i te horo-ê-raa e te haamo‘eraa noa ? »…

E pure tatou no te mau mea ato‘a e hinaarohia, no te mau mea maitai e te ti‘a. Ua faaroo vau i te hoê tamaiti ahuru ma maha matahiti i roto i te pure utuafare i te tiaroraa i te Fatu ia paruru i te nana a te utuafare e vai ra i ni‘a i te aivi. Te topa ra ïa te hiona e e mea to‘eto‘e roa ho‘i. Ua faaroo vau i te hoê utuafare i te pureraa no te ua no te pa‘ura rahi e vai ra, e e mea fifi roa ho‘i. Ua faaroo vau i te hoê tamahine i te pureraa no te ani i te tauturu i roto i ta’na hi‘opo‘araa e tupu i taua mahana ra.

Te faatae ato‘a nei tatou i te aniraa no ni‘a i tei roohia i te ma‘i e tei vai i roto i te ati. E faaroo mai te Fatu i ta tatou mau pure aau tae. Eita oia e faaora ia ratou i te mau taime ato‘a, e nehenehe râ oia e horo‘a i te hau i roto ia ratou, e aore râ, te itoito, e aore râ, i te puai no te tape‘a tamau maite. Eiaha tatou e haamo‘e i roto i ta tatou mau pure i te mau taata e titau nei i te mau haamaitairaa, hau atu i te feia huma melo—te mau taata inoino e te oto, tei faahemahia, te feia hara e te feia pe‘ape‘a.

Te pure nei tatou no te ora maitai o ta tatou mau tamarii. I te tahi mau taime, ia tupu te tamarii i te paariraa, e haamata ratou i te faatupu i te orurehau noa’tu te mau mea ato‘a ta tatou i parau e i rave. Ua ite ihora o Alama e, ua faufaa ore ta’na mau a‘oraa i ta’na [tamaiti] e ua pure oia [no’na], e mau pure u‘ana ta’na. I te tahi taime, o tera ana‘e te rave‘a hopea a te mau metua. E mea faufaa roa te pure a te taata parau-ti‘a, te na reira ra te papa‘iraa mo‘a, o te ohipa ïa i tupu i roto i teie aamu [a hi‘o Iakobo 5:16; Mosia 27:14].8

E haamaitairaa rahi e te oaoa ia pure i to tatou Metua i te Ao ra, e haamaitairaa rahi no tatou. Tera râ, aita te ohipa i oti ia hope ana‘e ta tatou pure. Ua haapii papû o Amuleka e: « E teie nei, inaha, e tau mau taea‘e here e… [ia oti ho‘i ta outou pureraa], ia faaru‘e outou i te taata veve, e tei tahaa noa, e ia ore outou ia utuutu i te feia ma‘i, e tei atihia ra, e ia ore outou ia horo‘a i ta outou tao‘a, mai te mea e tao‘a ta outou, i tei veve; te parau atu nei au ia outou, ia ore outou ia rave i taua mau mea nei, inaha, ua riro ta outou pure ei mea maamaa e te faufaa ore, e ua riro outou ei taata haavare, o te huru taata ïa e huna i te faaroo » (Alama 34:28). Eiaha tatou e haamo‘e e, ua titauhia ia tatou ia haapa‘o i te evanelia ma te parau-ti‘a e te itoito ia au i ta tatou i pure ra.9

I roto i ta tatou iho mau pure mo‘emo‘e, e nehenehe ta tatou e paraparau i te Atua e ia ite i to’na hinaaro.

Te vai ra te tahi mau mea e mea maitai a‘e e pure i te reira i roto i te mo‘emo‘e, ma te haape‘ape‘a ore te mana‘o no te taime e no te tape‘a-huna-raa i te parau. E mea faufaa e te maitai ia pure i te vahi mo‘emo‘e. Na te pure mo‘emo‘e e tauturu ia tatou ia vaiiho i te haamâ e aore râ, te peu faahua, te haavare; na te reira e tauturu ia tatou ia iriti i to tatou aau e ia riro ei taata parau-ti‘a e te tura i te faaiteraa i to tatou mau ti‘aturiraa e ta tatou mau peu taato‘a.

Ua tupu noa te maere i roto ia‘u no te faufaa o ta tatou iho mau pure i te vahi mo‘emo‘e. I te tahi mau taime, ua ite te Faaora i te faufaa ia haere i ni‘a i te mou‘a e aore râ, i roto i te medebara no te pure. Ua na reira ato‘a te Aposetolo Paulo, inaha, ua haere oia i roto i te medebara e i te vahi taata ore i muri a‘e i to’na piiraa rahi. Ua haere ato‘a o Enosa i te mau vahi taata ore no te paraparau i te Atua. Te vahi taata ore o Iosepha Semita o te uru raau ïa, o te mau manu, te mau tumu raau e te Atua ana‘e to reira no te faaroo i ta’na pure. A hi‘o na tatou i te tahi mau parau faufaa i roto i to’na aamu: « No reira, mai te au i ta‘u faaotiraa ia ani i te Atua, ua haere atura vau i roto i te uru raau no te tamata… O te taime matamua te reira i roto i to‘u nei oraraa a tamata‘i au i te reira, no te mea, i rotopu i to‘u mau mana‘o tapitapi, aita â vau i tamata i te pure vaha » (Iosepha Semita—Aamu 1:14;, mea apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Tatou ato‘a, e mea ti‘a ia tatou ia faataa, mai te mea e te vai ra, i te hoê piha, te hoê peho, te hoê piha na’ina’i, te hoê vahi i reira tatou e « haere » atu ai no te « pure vaha » ma te mo‘emo‘e. Te haamana‘o ra tatou i te rahiraa taime a parau mai ai te Fatu ia tatou ia pure vaha: « E teie faahou â, te faaue atu nei au ia oe ia pure vaha mai e i roto i to oe aau ato‘a; oia ïa, i mua i to te ao nei e i te vahi mo‘emo‘e ato‘a, i te vahi taata e i te vahi taata ore ho‘i » (PH&PF 19:28).10

Mai te mea e, eita tatou e faaohipa i taua mau taime taa ê ra no te pure i te Fatu, e riro tatou i te faaerehia i te tahi mau haamaitairaa. Te pure nei tatou ei feia aiani i mua i te Metua i te Ao ra i roto i to’na paari rahi, no reira, no te aha tatou e mana‘o ai i te tape‘a i to tatou mau mana‘o e aore râ i to tatou mau feruriraa o te riro ei tauturu ia tatou i roto i to tatou mau hinaaro e i roto i to tatou mau haamaitairaa ?11

I roto i to tatou mau pure, eiaha e huna i te ino, eiaha e haavarevare, no te mea aita e haavareraa i reira. Ua ite te Fatu i to tatou huru mau. E faaite anei tatou i te Fatu i to tatou maitai, e aore râ, i to tatou ino ? Te vai tahaa noa nei tatou i mua i to’na aro. Te pûpû ra anei tatou i ta tatou mau pure ma te haehaa, te aau tae, e « ma te aau haehaa e te varua mărû », e aore râ, mai te Pharisea te huru o te faateitei ia’na no ni‘a i to’na haapa‘o maitai i te mau ture a Mose ? [A hi‘o Etera 4:15; Luka 18:11–12]. E faahiti anei tatou i te tahi mau ta‘o rii faufaa ore e te tahi mau parau faahiti-tamau-noa-hia, e aore râ, e paraparau maite anei tatou i te Fatu no te roaraa e titauhia ? Te pure ra anei tatou i te tahi noa mau taime a ti‘a ai ho‘i ia tatou ia pure i te mau taime ato‘a, ia pure pinepine e ia pure tamau noa ?

Ua riro te pure ei haamaitairaa—eiaha no te paraparau noa i to tatou Metua i te Ao ra, no te farii ato‘a râ i te here e i te faaururaa no ô mai ia’na ra. I te hopea o ta tatou mau pure, e mea ti‘a ia tatou ia faaitoito i te faaroo—noa’tu ehia rahiraa minuti te maoro. Ua pure tatou no te ani i te haapiiraa e i te tauturu. I teie nei, « A faatupua na, ia ite mai e, [oia] te Atua » (Salamo 46:10).13

E ti‘a ia tatou ia faataa i te taime i te mau mahana ato‘a no te pure utuafare.

Te faaitoito nei te Ekalesia ia faatupuhia te pure utuafare i te mau pô e i te mau po‘ipo‘i ato‘a. I reira ho‘i te mau taata ato‘a, e aore râ, te rahiraa o te mau melo o te utuafare, e tuturi ai i raro no te pure… E mea ti‘a i te taato‘araa o te mau melo o te utuafare, tae roa’tu i te mea na’ina’i, ia pure, ia tae i to’na taime, ia au i te arata‘iraa a te taata na’na e faatere ra, oia ho‘i, i te rahiraa o te taime, te metua tane tei mau i te autahu‘araa; mai te mea râ e, aita oia i reira, o te metua vahine ïa, e mai te mea e, aita raua toopiti ra, o te tamarii paari a‘e ïa e vai ra.14

Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i te haamaitairaa o te pure no te tauturu ia tatou ia manuia i roto i te mau ohipa faufaa ato‘a o te utuafare e o te oraraa. Ua ite au e, mai te mea e, e pure tatou ma te tuutuu ore e te parau-ti‘a, te taata tata‘i tahi e ei utuafare ho‘i, ia ti‘a mai tatou i te po‘ipo‘i e ia haere tatou e taoto i te pô, e i ni‘a i te amuraa maa i te taime tamaaraa, e riro mai tatou ei hoê, e ere râ i te reira ana‘e, e tupu ato‘a râ tatou i te rahi i te pae varua. E hinaaro rahi ho‘i to tatou i te tauturu a to tatou Metua i te Ao ra a titau ai tatou e haapii i te mau parau mau o te evanelia e ia haapa‘o i te reira, e ia titau ho‘i tatou i ta’na tauturu i roto i te mau faaotiraa o to tatou nei oraraa.15

E faaterehia te pure utuafare ma te faaau i te roa e te paraparauraa i ni‘a i te hinaaro. E mea taa ê te pure a na taata faaipoipohia i te pure a te hoê utuafare e tamarii paari to roto, e aore râ, i te pure a te hoê utuafare e tamarii na’ina’i to roto. E mea papû maitai e, eiaha e faaroa i te pure mai te mea e, te vai ra te mau tamarii na’ina’i i roto, inaha, e riro ratou i te ore e anaanatae faahou e i te rohirohi i te pure, e i te ore e au faahou i te reira ohipa. Ia pure ana‘e te tamarii, e mea papû e, eita ratou e faaroa i te pure. E toru ahuru ana‘e tetoni te roa te Pure a te Fatu, tei riro ho‘i ei hi‘oraa, e e mea papû roa e, e nehenehe ta te hoê taata e faahiti i te haamauruururaa e i te aniraa hoê e aore râ, e piti, e aore râ, e toru minuti te roa, tera râ, te vai ra te taime e titauhia ia paraparau maoro atu â.16

Ia tuturi ana‘e tatou i raro i roto i te pure utuafare, e haapii te mau tamarii e tuturi ra i piha‘i iho ia tatou i te mau peu o te vai noa mai i roto ia ratou i roto i to ratou oraraa taato‘a. Mai te mea e, aita tatou e rave i te taime no te pure, te parau ra ïa tatou i ta tatou mau tamarii e, « E ere te ohipa faufaa roa. Eita maua e haape‘ape‘a roa no te reira. Mai te mea e, e nehenehe tatou ia pure i te taime e au ia tatou, i reira ïa tatou e pure ai, mai te mea râ e, e ta‘i mai te oe no te fare haapiiraa, e te tae mai ra te pereoo uta taata e te tuo mai ra te ohipa—i reira râ, e ere ïa te pure i te ohipa faufaa roa, e pure ïa tatou ia taimehia to tatou ». Eita te reira taime e tae mai maori râ, ia faataa-mau-hia to’na taime.17

Eita roa’tu te hoê metua vahine e vaiiho haapa‘oraa-ore-noa i ta’na mau tamarii na’ina’i ia haere i te fare haapiiraa i te hoê po‘ipo‘i no te tau to‘eto‘e ma te faaahu ore ia ratou i te ahu mahanahana no te paruru ia ratou i te hiona e i te ua e te to‘eto‘e. Tera râ, e rave rahi metua tane e te metua vahine e vaiiho nei i ta ratou mau tamarii ia haere noa i te fare haapiiraa ma te ahu paruru ore o te roaa na roto i te pure—e paruru ho‘i te reira i te mau fifi ite-ore-hia, i te mau taata iino, e i te mau faahemaraa ino.18

I mutaa iho ra, hoê pureraa utuafare i te mahana hoê, ua ti‘a te reira. I roto râ i te mau tau i muri nei, eita ïa e rava’i faahou no te faaora i to tatou mau utuafare.19

I roto i to tatou mau utuafare, e haapii ta tatou mau tamarii ia paraparau i to ratou Metua i te Ao ra na roto i te faarooraa i to ratou na metua. Eita e maoro, e ite ratou i te aau tae e te parauti‘a o ta tatou mau pure. Mai te mea e, e mea rû noa ta tatou mau pure, ma te faahiti noa i te tahi mau parau matarohia, e ite ato‘a ïa ratou i te reira. E mea maitai a‘e ia pure tatou i roto i to tatou mau utuafare e i te vahi taata ore mai ta Moromona i parau ra, « E no reira, e au mau taea‘e here, e pure atu i te Metua ma te puai hope o te aau » (Moroni 7:48).20

I roto i te pure utuafare te vai ra te hoê mea tei hau atu i te taparu e i te pure haamauruuru. O te taahiraa ïa no te titauraa i te tahoêraa o te utuafare e te tautururaa ia ratou iho. Na te reira e faatupu i te mana‘o utuafare, e e faatupu ho‘i i te varua o te autaatiraa utuafare. Teie ïa te hoê taime rû o te hoê mahana, ua haamaruhia te ratio, ua haamohimohihia te mori, e ua fariu ti‘a te mau feruriraa ato‘a e te mau aau ato‘a i te tahi e te tahi e i te ao mure ore; e taime ïa ua mamu to te ao, e ua amuihia mai to te ra‘i i roto.21

Ia pure amui ana‘e tatou, e ti‘a ia tatou ia pure ia au i te ohipa no taua taime ra.

Ia amui ana‘e tatou no te pure, i roto anei i te fare, i te fare pureraa anei, e aore râ, i te vahi taata anei, eiaha ia mo‘ehia ia tatou i te tumu no ta tatou mau pure—te paraparauraa i to tatou Metua i te Ao ra. Noa’tu e ere i te mea ohie, ua iteahia râ ia‘u e, ia amui ana‘e tatou ia vetahi ê no te pure, e mea maitai a‘e no tatou ia haapa‘o noa tatou i te paraparau ma te here e te parauti‘a i te Atua, eiaha râ e haapa‘o i te mana‘o ta te feia faaroo e feruri ra. Oia mau, e mea ti‘a ia haapa‘o maitai i te mea ta tatou e faahiti i roto i te pure, e o te reira te tumu eita te mau pure i te vahi taata, e aore râ te mau pure utuafare, e ti‘a ia riro ei pure na tatou i te mau vahi ato‘a.22

E mea ti‘a i te mau pure i te vahi taata ia faaauhia i ni‘a i te ohipa e tupu ra. E mea roa te pure haamo‘araa, area te pure haamataraa ra, e mea poto rii a‘e ïa. E anihia i roto i te pure i te mau mea e au no taua ohipa ra. E mea poto ato‘a te pure opaniraa—e pure ïa no te haamauruuru e no te faaotiraa. Te faatahinuraa, e tuhaa poto te reira e te taa ê no te hoê oro‘a, e eita te reira e na ni‘a a‘e i te haamauraa e ravehia i muri iho, e o te faahitihia ma te au maite no te titau i te mau haamaitairaa no te taata e haamaitaihia ra. Aita e titauhia ia faaroa i te pure no te haamaitai i te maa, e faahitihia râ te haamauruururaa e no te haamaitai i te maa. Eiaha ia riro ei faahiti-faahou-raa i te pure utuafare o tei faaoti-noa-hia iho ra.23

Ehia taime to tatou faarooraa i te taata ia faarahi i te mau parau teitei i roto i ta ratou mau pure, e au e, te horo‘a ra ratou i te hoê a‘oraa taato‘a ? E rohirohi te feia faaroo, e e ore te faufaa o te pure.24

No te mea ho‘i e, ua ite e ua here roa te Metua i te Ao ra ia tatou, e nehenehe ïa ta tatou e ti‘aturi i Ta’na mau pahonoraa i ta tatou mau pure.

Ua riro anei te pure e aparauraa no te hoê noa pae ? Aita !…

Ua riro te haapiiraa i te reo o te pure ei ohipa oaoa i roto i te roaraa o te oraraa nei. I te tahi taime e î roa to tatou upoo i te mana‘o a faaroo ai tatou i muri a‘e i to tatou pure. I te tahi taime, e tupu mai te tahi mau feruriraa i roto ia tatou. Na te hoê varua hau e haapapû mai ia tatou e, e maitai te mau mea ato‘a. Tera râ, i te mau taime ato‘a, mai te mea e, ua haapa‘o maitai tatou, e ua tutava maite, e ite tatou i te mana‘o maitai—e mana‘o here ïa i to tatou Metua i te Ao ra, e e mana‘o ato‘a ho‘i no ni‘a i to’na here ia tatou. Ua pe‘ape‘a vau i te mea e, aita te tahi pae o tatou i ite i te auraa no taua hau ra, e hau no te varua, inaha, na te reira e faaite mai ia tatou e, ua faaroohia ta tatou mau pure. E no te mea ho‘i e, ua here to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, hau atu i to tatou here ia tatou iho, te auraa ra maori râ, e nehenehe ta tatou e ti‘aturi i to’na maitai, e nehenehe ta tatou e ti‘aturi ia’na; te auraa ra maori râ, mai te mea e, e tamau noa tatou i te pure e i te ora mai tei titauhia ia tatou, e arata‘i te rima o to tatou Metua ia tatou e e haamaitai ho‘i ia tatou.

E no reira, e parau tatou i roto i ta tatou mau pure e, « Ia haapa‘ohia to oe hinaaro »—e ia na reira-mau-hia ihoa. Eita tatou e ani i te arata‘iraa i te hoê ti‘a faatere, e i muri iho ra, a faafaufaa ore atu ai i te reira. Eita tatou e ani i te Fatu i te haamaitairaa e i muri iho ra, a haamo‘e ê atu ai i te reira. No reira, e pure tatou e, « Ia haapa‘ohia to oe hinaaro, e te Fatu e. O oe tei ite i te mau mea ato‘a, e te Metua here e. E farii au, e e haapa‘o vau i ta oe parau ma te mauruuru ».25

E pure tatou ma te faaroo, ma te ite ato‘a râ e, ia pahono ana‘e mai te Fatu, e riro ïa e pahonoraa ê atu i ta tatou e tia‘i ra, e aore râ, e hinaaro ra. Ia riro to tatou faaroo ei faaroo ti‘aturi e, ta te Atua e ma’iti no tatou, ua ti‘a ïa.26

I muri a‘e hoê oraraa taato‘a i te pure-noa-raa, ua ite au i te here e te mana e te puai e roaa na roto i te pure parau-ti‘a e te aau tae mau. Ua ite au i te vitiviti o to tatou Metua ia tauturu mai ia tatou i roto i to tatou oraraa tahuti nei, ia haapii mai ia tatou, ia faatere ia tatou, ia arata‘i ia tatou. No reira, ma te here rahi, ua parau mai te Faaora e, « O ta‘u e parau atu nei i te hoê ra te parau atu nei ïa i te taata ato‘a; a pure noa » (PH&PF 93:49).

Mai te mea e, e na reira tatou, e roaa ia tatou te ite e, te faaroo mai nei e te pahono mau mai nei to tatou Metua i te Ao ra i ta tatou mau pure. Ua hinaaro oia ia roaa teie iteraa ia tatou tata‘i tahi. A imi i te reira, e au mau taea‘e here e e au mau tuahine here ! A imi i te reira ! 27

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • Eaha te taa-ê-raa o to outou oraraa mai te mea e, aita outou e pure ? A feruri i te mau tumu i faaue mai ai te Fatu ia tatou ia pure (58–59).

  • A hi‘o i te mau api 59–63. Nahea tatou e haaputapuhia ai ia faaite ana‘e tatou i te mauruuru i roto i te pure ? Ia pure ana‘e tatou no vetahi ê ?

  • Hi‘o i te paratarafa piti i te mau api 63–64. No te aha aita ta tatou pure i hope roa mai te mea e, aita tatou e « haapa‘o i te evanelia ma te parau-ti‘a e te itoito ia au i ta tatou i pure ra ». ?

  • Ua parau te peresideni Kimball e, « E mea faufaa e te maitai ia pure i te vahi mo‘emo‘e » (63). Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faataa i te taime no te pure i te pure taata hoê ? No te aha outou e feruri ai e, e mea maitai i te tahi taime ia pure vaha i roto i to tatou iho mau pure ? No te aha te faarooraa i riro ai ei tuhaa faufaa roa i roto i te parau no te pure ?

  • I te mau api 65–67 te faaite nei te peresideni Kimball i te mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te faatupuraa i te pure utuafare. Eaha te mau iteraa i roaa ia outou na roto i teie mau haamaitairaa ? Eaha te ohipa e ti‘a i te mau utuafare ia rave no te faataa i te taime no te pure utuafare i te mau po‘ipo‘i e i te mau ahiahi ato‘a ?

  • Ua haapii mai te peresideni Kimball e, i roto i te mau putuputuraa, e mea ti‘a ia faaauhia te mau pure i ni‘a i te ohipa e ravehia ra (api 68). Mai te mea e, e anihia ia tatou ia faaoti i taua huru pure ra, eaha ïa ta tatou hopoi‘a i reira ? Eaha te haapiiraa ta tatou e apo mai i roto i te pure a te taure‘are‘a no Niu Terani i roto i te aamu i ni‘a i te mau api 57–58.

  • A tai‘o i te paratarafa o te haamata i raro i te api 68. E mea nahea te pure i te tautururaa ia outou i roto i to outou mau auraa e te Metua i te Ao ra ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Salamo 55:17; Mataio 6:5–15; Iakobo 1:5–6; 2 Nephi 32:8–9; 3 Nephi 18:18–21

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, atopa 1979, 5; e aore râ, Ensign, novema 1979, 5.

  2. Caroline Eyring Miner e o Edward L. Kimball, Camilla: A Biography of Camilla Eyring Kimball (1980), 182–84.

  3. Faith Precedes the Miracle (1972), 200.

  4. « Prayer », New Era, mati 1978, 15, 17, 18.

  5. « Pray Always », Ensign, atopa 1981, 3.

  6. I roto i te Conference Report, eperera 1979, 7; e aore râ Ensign, me 1979, 6–7.

  7. Ensign, atopa 1981, 4–5.

  8. Faith Precedes the Miracle, 205, 206.

  9. Ensign, atopa 1981, 6.

  10. Ensign, atopa 1981, 4.

  11. I roto i te Conference Report, atopa 1979, 5; e aore râ, Ensign, novema 1979, 4.

  12. Faith Precedes the Miracle, 207.

  13. Ensign, atopa 1981, 5.

  14. Faith Precedes the Miracle, 200–201.

  15. « Therefore I Was Taught », Ensign, tenuare 1982, 4.

  16. Faith Precedes the Miracle, 201.

  17. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 253.

  18. Faith Precedes the Miracle, 207.

  19. Faahitihia e James E. Faust, i roto i te Conference Report, atopa 1990, 41; e aore râ, Ensign, novema 1990, 33.

  20. Ensign, atopa 1981, 4.

  21. « Family Prayer », Children’s Friend, tenuare 1946, 30.

  22. Ensign, atopa 1981, 4.

  23. Faith Precedes the Miracle, 201.

  24. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 119–20.

  25. Ensign, atopa 1981, 5.

  26. Faith Precedes the Miracle, 207.

  27. Ensign, atopa 1981, 6.

Hōho’a
President Kimball

« Eiaha roa te hoê o tatou ia rahi roa te ohipa i roto i to tatou oraraa a ore ai e nehenehe ia tatou ia feruri maite i roto i te pure ».

Hōho’a
bishop praying

« E pure tatou no to tatou mau faaipoiporaa, no ta tatou mau tamarii, no to tatou mau hoa, no ta tatou ohipa, no ta tatou mau faaotiraa, no ta tatou mau ohipa no te Ekalesia, no to tatou mau iteraa papû, no to tatou mau mana‘o, no ta tatou mau fâ ».

Hōho’a
family praying

Te pure utuafare « O te taahiraa ïa no te titauraa i te tahoêraa o te utuafare e te tautururaa ia ratou iho ».