Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Te oraraa e te tau faatereraa a Spencer W. Kimball


Te oraraa e te tau faatereraa a Spencer W. Kimball

I te hoê ahiahi no te tau haapoheraa raau i roto i te mau matahiti 1900, ua tape‘a maira o Orville Allen i te fare o Andrew Kimball no te hopoi atu i te tahi mau mautini. A ohi ai raua i te mau mautini, ua faaroo a‘era raua ia Spencer, te tamaiti a Andrew, i te himeneraa i roto i te fare animala a faate noa ai oia i te û puatoro. Na ô atura te taea‘e Allen ia Andrew e « mea oaoa roa ta oe tamaiti iti ». Pahono atura o Andrew e, « Oia, e oaoa noa oia. E tamaiti mâ roa teie e te faaroo ato‘a, e te haapa‘o maite i te mea ta‘u e ani ia’na ia rave. Ua haamo‘a vau ia’na i te Fatu e i Ta’na ohipa. E riro mai oia ei taata rahi i roto i te Ekalesia ».1

Na roto i te mau matahiti faaineineraa e rave rahi, ua riro mai o Spencer ei taata rahi. « Aita te Fatu i faaineine noa i te hoê taata putu faufaa, aita ato‘a i te hoê ti‘a faatere noa i roto i te oraraa tivira, aita ato‘a i te hoê taata paraparau noa, aita ato‘a i te hoê taata rohi pehe noa, aita ato‘a i te hoê taata faata‘i upaupa noa, aita ato‘a i te hoê orometua haapii noa—noa’tu e, ua riro mai oia i muri iho mai teie mau huru taata ato‘a. Ua faaineine râ Oia i te hoê metua tane, te hoê patereareha no to’na utuafare, te hoê aposetolo e te hoê peropheta, e te hoê peresideni no Ta’na ekalesia ».2

Faturaa ai‘a

E tau roa to te utuafare Spencer W. Kimball haaraa i roto i te Ekalesia tei faaho‘i-faahou-hia mai. E na taata hi‘oraa maitai to’na na metua ruau tane toopiti i roto i te aamu o te ohipa no teie anotau hopea nei. Ua piihia o Heber C. Kimball i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te taime a faati‘ahia ai te reira i te matahiti 1835. I muri a‘e, ua tavini oia ei Tauturu Matamua no te peresideni Brigham Young hau atu i te piti ahuru matahiti te maoro, e ua riro ho‘i ei tavini haapa‘o no te Fatu i roto i te roaraa o to’na tau ohiparaa. O Edwin D. Woolley te papa ruau o Spencer i te pae o to’na mama; E melo tahito oia no te hoê haapa‘oraa keritetiano, e i muri iho ua farii i te evanelia i te anotau o Iosepha Semita. Ua riro oia ei episekopo faaturahia i roto i te faa no Salt Lake. Ua tavini ato‘a oia e rave rahi taime ei raatira ohipa no te ohipa putu faufaa a Brigham Young. Ua riro te mana‘ona‘oraa a te episekopo Woolley i te feia veve e to’na paari i roto i te evanelia ei faufaa tamau no to’na mau huaai.

Ua riro o Ann Alice Gheen Kimball, te mama ruau o Spencer, « e vahine faaroo… e vahine mamahu i roto i te oraraa sotaiete, e vahine roa e te hi‘oraa au noa, e aau hamani maitai râ to’na no te feia ma‘i e te paruparu ».3 O Andrew Kimball te toru o ta’na tamaiti. O Mary Ann Olpin Woolley te tahi atu mama ruau to Spencer; no Peretane mai, e metua vahine no na tamarii hoê ahuru ma hoê, o Olive te ono o te reira mau tamarii.

Ua faaipoipo o Andrew Kimball ia Olive Woolley i te 2 no fepuare 1882, i Roto Miti, i reira ho‘i raua i te nohoraa. E toru matahiti i muri iho, ua farii a‘era o Andrew i te piiraa ia faaru‘e oia i to’na utuafare e ia haere e tavini i roto i te misioni no te fenua Initia, oia te tuhaa fenua no Oklahoma i teie tau. I muri a‘e e piti matahiti e te afa to’na taviniraa ei misionare rave tamau, ua piihia oia ei faatere no taua misioni ra. I roto i te reira piiraa, ua faati‘ahia oia ia parahi noa i to’na utuafare, no reira, i roto i na matahiti hoê 10 i muri iho, ua ora oia i Utaha i piha‘i iho i to’na utuafare, a faatere noa ai oia i te misioni na roto i te papa’îraa i te rata e na roto ato‘a i te tahi mau tere i te reira misioni.

I muri a‘e i na matahiti hoê 12 to Andrew taviniraa i roto i te misioni no te fenua Initia, aita i maoro, ua pii-faahou-hia oia ia haere atu i Gila Valley i te pae apato‘a-ropu no Arizona. Ua piihia oia i reira ei peresideni tĭtĭ no te faatere i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i taua tuhaa fenua ra, tei faanahonahohia ei tĭtĭ no St. Joseph. I te matahiti 1898, ua haaputuputu a‘era o Andrew raua o Olive e ta raua na tamarii e ono (tei roto ato‘a o Spencer e toru matahiti te paari) i ta ratou mau tauhaa e ua reva ana‘e’tura ratou e 600 maile i te atea i te pae apato‘a no Roto Miti.

Te apîraa

Ua fanauhia o Spencer Woolley Kimball i te 28 no mati 1895, te ono o na tamarii hoê ahuru ma hoê a Andrew e o Olive Kimball.

Ei faahaamana‘oraa i te fenua no Arizona i to’na apîraa, ua papa‘i oia e, « E fenua mărô, tera râ, e fenua hotu te maa i roto i te raveraa a te feia itoito ».4 I muri a‘e, ua faahaamana‘o oia e: « Ua ora matou i roto i te hoê vahi faaapuraa i te pae apato‘a o Thatcher, i Arizona. Tei te poro te vairaa to matou fare, e te faaapu i te pae apato‘a e hitiaa o te râ. I muri i te fare, te vai ra te apoo pape, te pamu, te matini taviri sitona, hoê tura raau rahi farii i ta matou pape, te fare vairaa tauhaa ohiparaa, e i muri rii faahou atu, te vai ra hoê haapu‘eraa raau rahi. E i muri faahou atu, te vai ra ïa te aua puaa, te aua puaahorofenua, te vairaa maa animala, e te fare vairaa huero maa ».5

Ua apo mai o Spencer i to’na apîraa i te mau haapiiraa faufaa o te evanelia mai roto mai i to’na na metua. « Te haamana‘o nei au i to‘u apîraa », te na reira ra oia, « te haere ra vau na muri iho i to‘u mama, na ni‘a i te purumu repo, i te fare o te episekopo, i te hoê tau e pinepine matou i te aufau i ta matou tuhaa ahuru na roto i te horo‘araa i ta matou mau animala e te hotu. A haere noa ai maua, na ô atura vau e, ‘No te aha taua e afa‘i ai i te huero moa i te episekopo ra ?’ Ua pahono maira oia e, ‘No te mea e huero moa tuhaa ahuru te reira, e na te episekopo e farii i te tuhaa ahuru a te Metua i te Ao ra.’ I muri iho, ua faati‘a maira to‘u mama e, i te mau ahiahi ato‘a, ia haaputuputu ana‘ehia te mau huero moa, e tuuhia te huero matamua i roto i te hoê panie na’ina’i e tera e 9 huero i muri iho, e tuuhia ïa i roto i te hoê panie rahi ».6

Ua riro te hi‘oraa o Andrew Kimball no ni‘a i te taviniraa itoito, ei faaururaa rahi no Spencer, tei parau i muri a‘e e: « Te taime matamua a faahiahia ai au i te ohipa a te hoê peresideni tĭtĭ, na roto ïa i to‘u hi‘oraa i to‘u iho metua tane… Ua ite au e, ua utuutu papû maitai to‘u papa i to’na mau taata, e na roto i te reira, ua faatupu oia i te hoê haamaitairaa tei horo‘ahia ia’na na te peresideni Joseph F. Smith, tei fafau e, e imi te mau taata no Gila Valley ia’na mai te tamarii e imi i te metua.’ Noa’tu e, ua papû ia‘u e aita vau i ite maitai i taua taime ra i te faufaa no to’na hi‘oraa maitai, tera râ, te faito ohipa ta’na i faaite, ua au ïa i te faito ohipa mau a te hoê peresideni tĭtĭ ».7

Mea haehaa roa te oraraa o te utuafare Kimball. Te faahaamana‘o ra o Spencer e, « Aita matou i ite e, e feia veve matou. Ua mana‘o matou e, e mea maitai roa to matou oraraa ».8 Na ratou iho i hamani i to ratou mau ahu, e e mau ahu faaohipahia ïa. Ta ratou maa, e mau maa tumu ïa, oia ho‘i, e i‘o puaa e te maa hotu ta ratou iho i faaapu.

Ua tauturu ato‘a o Spencer i te raveraa i te mau ohipa i te fare. Te haamana‘o nei oia e, « Na‘u e pamu rima i te pape no te pipi i te aua, e ua haapii ato‘a vau i te faate i te û puaatoro, i te tamărû i te repo na te hiti i te tumu raau, i te tata‘i i te aua, e te mau mea ato‘a. E piti to‘u taea‘e tuaana, e ua papû ia‘u e, e haapa‘o noa raua i te mau ohipa ohie ma te vaiiho i te mau ohipa teimaha na‘u e rave. Aita râ vau e amuamu; na te reira i horo‘a i te puai i roto ia‘u ».9 Mai tei 9raa o to’na matahiti, ua tamau aau o Spencer i te mau Hiroa Faaroo, na Ture Hoê Ahuru, e te rahiraa o te mau himene a te Ekalesia a faate ai oia i te û puaatoro e a faainu ai oia i te mau puaahorofenua i te mau mahana ato‘a.

Ia tae‘ahia te matahiti o Spencer i te 11, ua pohe to’na metua vahine. Teie ïa te hoê o te mau tamataraa teimaha roa o to’na oraraa tamarii. Ua feruri noa oia e, nahea te utuafare i teie nei. « Tera râ, ua itehia ia‘u », ta’na ïa parau, « e rave rahi taime, mai taua taime mai ra e, e nehenehe ta te hoê taata e faaoromai i te mau mea ato‘a ».10 I te mau taime i muri mai, ua faaipoipo faahou o Andrew Kimball, e ua riro mai o Josephine Cluff ei metua vahine hoovai no Spencer. Aita râ ta « Josie », mai ta to’na mau hoa i pii i‘ana, i nehenehe e mono hope roa ia Olive i roto i te oraraa o Spencer, tera râ, na roto i to’na aravihi e to’na faaoromai, ua ti‘a ia’na ia faatupu i te hau i roto i te utuafare Kimball.

I to’na apîraa, aita o Spencer i haapii noa i te mau ohipa tumu teimaha i roto i te hoê fenua fifi, ua apo ato‘a râ oia e rave rahi ite tei faaineine ia’na ia riro ei taata tavini rahi i roto i te oraraa a muri a‘e. Ua haapii oia i te himene e i te arata‘i i te himene, e ua ma’itihia oia ei taata himene i roto i te pŭpŭ himene i te 15raa o to’na matahiti. Noa’tu to’na mau manimani rima e, « mea poto e te menemene »,11 ta’na ïa parauraa, ua haapii noa oia ma te itoito, i te tai‘o i te nota e i te ha‘uti i te piana. Ua rave noa oia e, tae roa’tu i te taime ua ti‘a ia’na ia faata‘i i te mau himene e ia ha‘uti i roto i te hoê pŭpŭ upaupa. I te mau matahiti i muri a‘e, na raua o Elder Harold B. Lee, te taata to’na taime, e faata‘i i te piana i roto i te apooraa hepetoma a te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Ua taere rii o Spencer i te haamataraa i te haere i te haapiiraa ia faaauhia i te rahiraa o te mau tamarii, mai te faati‘ahia ra i roto i teie aamu i muri nei: « Ua feruri te mama o Spencer e, aita i rava’i te paari o te tamarii no te haere i te haapiiraa na mua a‘e i te hitu o te matahiti, e no reira, i te haamataraa o Spencer i te haapiiraa, hoê ïa matahiti o’na i muri i te tahi atu mau tamarii… I te hora ahuru ma piti, e horo oia i te atearaa e toru aroa purumu mai te fare haapiiraa e tae atu i to’na fare no te pamu i te pape na te mau animala, no te faaamu i te mau puaa, e no te tamaa ato‘a. I te hoê mahana, na ô maira to’na mama e, ‘eaha ta oe ohipa i te fare nei i te taime faafaaearaa haapiiraa ? Aita â i hora ahuru ma piti atura.’ Ua horo faahou atura oia i te fare haapiiraa ma te ri‘ari‘a rahi, e ite atura i to’na mau hoa tei roto i te piha haapiiraa. Ua ata ratou paato‘a—maoti te orometua, tei parau i taua taime ra i to te piha haapiiraa taato‘a e, tei mua roa o Spencer i te taato‘araa o te mau piahi i roto i te tuhaa piti, e no reira, e faanuu atu ïa oia i piha‘iho i te mau tamarii no to’na faito matahiti ».12

Ia hope ta’na haapiiraa i te fare haapiiraa tuatahi, ua haere atu o Spencer i te fare haapiiraa tua rua a te Ekalesia i Gila. I reira, ua roaa tamau ia’na te mau numera maitai, ua rave oia i te ohipa tuaro, e ua riro oia ei piahi faatere i roto i te fare haapiiraa.

Ua tupu ato‘a o Spencer i te paari i roto i te ohipa no te Ekalesia e ua fatata roa to’na taeraa i te mau ohiparaa i te hoê faito hope ti‘a roa. Ua riro te haapa‘oraa i te mau ohipa no te autahu‘araa ei ohipa matamua roa na’na, mai ta teie aamu e faaite nei: « I roto i ta ratou hopoi‘a, e faaineine te mau diakono i te pereoo puaahorofenua i te mau ava‘e ato‘a hou te mahana haapaeraa maa, e i reira ratou e haere ai i tera fare e tera fare, no te ohi i te mau ô na te feia veve o te Ekalesia. I muri iho, e hopoi atu ratou i ta ratou mau tao‘a i haaputu mai i te episekopo ra—te mau mohina maa hotu, te faraoa ota, te mautini, te meri, e i te tahi taime, te tahi moni paari afa tara marite e aore râ, te tahi atu moni hu‘ahu‘a. No te hinaaro rahi o Andrew i te haapii i ta’na tamaiti i ta’na ohipa, aita oia e faati‘a i te tahi atu mea ia haere mai e haafifi i te ohipa ohiraa ô a Spencer i taua mahana ra. E vata noa te pereoo puaahorofenua a te utuafare Kimball no te ohipa a te pŭpŭ diakono. Mai te mea e, aita te tahi atu diakono o tei faataahia ei hoa no Spencer i tae mai, e haere o Spencer ona ana‘e no te faaoti i taua ohipa ra ».13

Taa ê noa’tu ta’na mau hopoi‘a no te fare, no te haapiiraa e no te Ekalesia, ua rave ato‘a o Spencer i te ohipa papa‘i parau no to’na metua tane. E rave rahi te rata ta Andrew e papa‘i, fatata e ono i roto i te hoê mahana. E haruharu mai o Spencer i te reira, e i muri iho, a patapata ai i te mau rata.

Na teie mau ohipa tei tupu i roto i te oraraa o Spencer i to’na apîraa, i haapii ia’na i te faufaa o te ohipa, haapiiraa ta’na i faaohipa e i haapii i roto i to’na oraraa taato‘a. E rave rahi matahiti i muri a‘e, a riro ai oia ei Aposetolo i roto i te 70raa o to’na matahiti, te vai ra te tahi mau mahana, e rohirohi roa oia. Teie ta’na i papa‘i no ni‘a i te hoê o taua huru mahana ra: « Ua haamata vau ma te rohirohi, e ua feruri noa vau e, e hope râ anei teie mahana ia‘u, tera râ… Mai te huru e, ua taerohia vau i ta‘u ohipa, e no reira, ua haamo‘e au ia‘u iho, e ua riro te reira mahana ei mahana maitai ».14

Ohipa misionare

I te matahiti 1914 ua farii o Spencer i te parau tuite na te fare haapiiraa tua rua no Gila, a tia‘i noa’tu ai i te taime e tomo atu ai oia i te fare haapiiraa tua toru no Arizona i te omuaraa o te tau haapiiraa. Tera râ, i roto i te oro‘a opereraa i te parau tuite, ua faaara a‘era o Andrew Kimball e, e piihia o Spencer i ta’na tau misionare.

No te faaineine ia’na no ta’na misioni, ua haere o Spencer e rave i te ohipa i roto i te hoê fare hamaniraa û i Globe, Arizona. Teie ïa te taime matamua a ora ai oia i rapae i te vahi nohoraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei no Gila Valley. Ua ite a‘era oia e, e nehenehe ta’na e ora i rotopu i te mau taata aita ta ratou mau ture i tu‘ati roa i ni‘a i ta’na, ma te ore e haafifi i te reira mau ture ta’na. Ua faaturahia oia e to’na mau hoa rave ohipa. I te hopea o te pu‘e tau mahanahana, ua faatupu to’na paoti ohipa, e taata puhipuhi avaava teie, e ere ato‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, i te hoê oro‘a faariiraa no te revaraa o Spencer, e ua horo‘a i te hoê uati auro no’na.

Mai te ava‘e atopa 1914 e tae atu i te ava‘e titema 1916, ua rave o Spencer i te hoê tau misionare i roto i te misioni no Central States, oia te pû faatere no te Ekalesia i Inidipenideni, Missouri. Teie ato‘a te vahi i tavini ai to’na metua tane, to’na metua vahine hoovai, e te hoê o to’na mau taea‘e tuaana i ta ratou misioni.

Ua riro te pu‘e tau taviniraa ei misionare i roto i te misioni ei taime no te tupuraa no Elder Kimball. Ua farerei oia i te mau fifi i te pae tino. Ua faaue to’na peresideni misioni i te mau misionare ia imi i te maa e te faaearaa i rotopu i te feia ta ratou e poro atu i te evanelia. E na roto i te reira, e rave rahi pô to Elder Kimball faaearaa i roto i te mau fare na’ina’i tapiri i te mau vahi uru raau no Missouri, i rotopu i te mau utu animala e aore râ, te tahi atu mau huru utu, taa ê noa’tu te uuru naonao ati ti‘a a‘e ia’na. E rave rahi mahana aita e tamaa, e ia horo‘ahia mai te maa, e amu oia i te mau huru maa ato‘a e tuuhia mai i mua ia’na.

Ua riro te ohipa patotoraa ei ohipa fifi roa, e te manuia ore. Te faati‘ahia ra te hoê aamu no ni‘a i te tahi raveraa taa ê roa tei faaohipahia e Elder Kimball:

« Te rave ra oia i te ohipa ma’imiraa i te taata e haapii i te evanelia i St. Louis, ite atura oia i te hoê piana na roto i te area opani i matara rii, e ua parau atura oia i te vahine o te haamata ra i te tapiri mai i te opani i mua ia’na, ‘Mea nehenehe roa ta oe piana.’

« ‘No hoo-noa-hia mai nei,’ te parau ïa a te vahine ra, ma te otiatia rii.

« ‘E tapa‘o Kimball, e ere anei ? To‘u ato‘a ïa i‘oa. E nehenehe ta‘u e ha‘uti i te hoê himene na oe i ni‘a i te reira piana, o ta oe e hinaaro e faaroo.’

« Ma te hitimahuta, pahono maira oia e, ‘Na reira, a tomo mai.’

« Parahi ihora o Spencer i ni‘a i te parahiraa, ha‘uti ihora ma te himene ato‘a, ‘To‘u Metua.’

« I roto i te iteraa o Spencer, aita taua vahine ra i tomo mai i roto i te Ekalesia, tera râ, e ere ïa i te mea e, aita oia i tamata ».15

Ua haapapû faahou atu â te misioni a Spencer i te mau mea tei apohia a‘e na e ana i Arizona: te faaroo i te Fatu, te rave itoito i te ohipa, te haapa‘o, te taviniraa ma te muhu ore, e te faatusiaraa.

Te faaipoiporaa e te utuafare

I te pu‘e tau mahanahana no te matahiti 1917, mai te huru ra e, e hitu ava‘e i muri a‘e i to Spencer Kimball ho‘iraa i te fare mai ta’na misioni mai, ua ite atura oia i te hoê parau faaara i roto i te ve‘a. Na Camilla Eyring, tei haere mai e faaea i Gila Valley i te matahiti 1912 ra e to’na utuafare, e haapii i te parau no te faaravairaa faufaa utuafare i te fare haapiiraa tua rua no Gila. A tai‘o e a tai‘o faahou ai o Spencer i taua parau faaara ra, ua faaoti a‘e ra oia e, ia tae i te hoê mahana, e faaipoipo oia ia Camilla Eyring. Na roto i te hoê rave‘a opuahia, ua farerei oia ia Camilla te tia‘i noa ra i te vahi tape‘araa pereoo uta taata tapiri mai i te fare haapiiraa tua rua, e ua haamata a‘era i te paraparau ia’na. Ua parahi oia i piha‘i iho ia’na i roto i te pereoo uta taata, i reira raua i te tamau-noa-raa i te aparauraa, e ua faati‘a o Camilla ia haere atu o Spencer e farerei ia’na i te fare.

Ua au roa te metua vahine o Camilla i teie taure‘are‘a o Spencer Kimball. Ua ani manihini oia ia’na ia tamaa i te fare i te mau taime ato‘a e haere mai oia e farerei ia Camilla. Aita roa te taea‘e Eyring i pato‘i noa a‘e i te reira ohipa, no te mea, i roto i te parau no te huru o te mau taure‘are‘a e faahinaaro i ta’na tamahine, e mea etaeta roa te taea‘e Eyring. I muri a‘e e 31 mahana, ua ite pinepinehia o Spencer i te utuafare o Eyring. Ua opua ihora raua e faaipoipo, tera râ, ua fifi te reira opuaraa ta raua no te Tama‘i rahi Matamua o te Ao nei e tamau noa ra. Ua titauhia ia Spencer ia faaea noa i Thatcher, Arizona, no te tia‘i i te hoê piiraa ia tomo atu i roto i te nuu faehau, no reira, aita i ti‘a ia raua ia haere i roto i te hoê hiero i Utaha. Ua faaipoiponoa-hia raua i te pae tivira i te 16 no novema 1917, ma te tia‘i i te taime e nehenehe ai ia raua ia taati-‘oi‘oi-hia i te hiero. Ua tupu te reira opuaraa i te ava‘e tiunu i muri mai i roto i te hiero no Roto Miti.

I muri mai ua fanau mai o Spencer raua o Camilla e maha tamarii: e toru tamaroa e hoê tamahine (Spencer LeVan, Andrew Eyring, Edward Lawrence, e o Olive Beth). Ua ora na metua i roto i te hoê oraraa e nehenehe ai i ta raua mau tamarii ia ite i te here e i te patururaa, e ia ite ho‘i i te rave i te mau faaotiraa na ratou iho. I muri a‘e, ua haamana‘o te hoê tamaiti ta raua e:

« Ia tupu te tahi mau ohipa na te mau tamarii i te fare haapiiraa, i te Ekalesia, e aore râ, i te tahi atu vahi, tei reira ato‘a to matou na metua, noa’tu e, e fifi raua i te tahi taime. Ua tamau noa raua i te faaite i to raua anaanatae e to raua haapeu no matou.

« I roto i to matou utuafare, mai te huru ra e, e mau hoa ana‘e matou, eiaha râ e, e fatu raua i ni‘a ia matou. Tei ni‘a iho ia matou te hopoi‘a hopea no ta matou mau ohipa. E faaitoito e e arata‘i raua ia matou, e eita râ e faahepo ».

Te na ô ra â teie tamaiti i te parau no ni‘a i to’na metua tane e:

« Aita vau i ite i te hoê taata tei hau atu i to‘u metua tane i te aau horo‘a. E taata maitai e te auraro, fatata roa e riro ei hape. E feruri paha te mau tamarii e, e mau taata etaeta to ratou na metua, e aita ratou e titau i te mau mea rii ha‘iha‘i. Tera râ, ua ite au e, e mea au roa na to‘u metua tane te parau haapoupou mau e aore râ, te hoê parau haamauruuru. E aita e parau haamauruuru e aore râ, e tapa‘o no te here faufaa roa’tu maori râ, no roto mai ïa i to’na iho utuafare.

« Ua ite au e, aita’tu e mea oaoa roa a‘e na’na—i muri a‘e i te iteraa e, ua farii te Fatu i ta’na mau tautooraa—maori râ, te iteraa i to’na iho utuafare ia pee i ta’na arata‘iraa no te tamata i te ora ma te parau-ti‘a.

« Ahiri e, tei ia‘u te ma’itiraa i te taata e haava ia‘u i te mahana hopea, aita e taata ta‘u e ma’iti na mua a‘e i to‘u metua tane ».16

Te oraraa i te pae no te ohipa, te mau piiraa i roto i te Ekalesia, e te taviniraa i te huiraatira.

O Camilla i piha‘i iho ia’na, e te mau hopoi‘a no te utuafare i mua ia’na, ua haamata o Spencer i to’na oraraa ohipa ei papa‘i parau i roto i te hoê fare moni.Tau matahiti i muri mai, ua taui oia i te ohipa, mai te fare moni ua haere atu oia i roto i te ohipa parururaa ora e te ohipa hooraa fenua e te fare. Na roto i te mau fifi no te pae faaravairaa faufaa o te matahiti (1929–39), ua fifi roa te ohipa puturaa faufaa a Spencer, noa’tu râ i te reira, ua ti‘a i to’na utuafare ia upootia i roto i taua fifi ra.

Ua pohe te metua tane o Spencer i te matahiti 1924, i muri a‘e i to’na taviniraa ei peresideni tĭtĭ fatata e toru ahuru matahiti te maoro. I to te peresideni Heber J. Grant, te hitu o te peresideni o te Ekalesia, faaapîraa i te peresideniraa tĭtĭ, ua piihia o Spencer, e 29 matahiti, ei tauturu piti.

Taa ê noa’tu to’na oraraa utuafare, ta’na mau tautooraa i te pae no te ohipa, e ta’na taviniraa i roto i te Ekalesia, ua rave itoito ato‘a o Spencer i te ohipa i roto i te oraraa o te huiraatira. Ua tauturu oia i te haamauraa i te pû haapurororaa ratio matamua i ô ratou. Ua riro oia ei melo itoito i roto i te Rotary Club, te hoê teie aupupu no te tauturu i te taata, e ua mau oia i te ti‘araa tavana mataeinaa i reira.

I te matahiti 1938 ua vahihia te tĭtĭ St. Joseph, e ua piihia o Spencer ei peresideni no te tĭtĭ apî no Mount Graham. No to’na pe‘ape‘a e, te vai ra te tahi mau taata ta’na e faatere o te faatupu i te inoino i ni‘a ia’na, ua haere atu o Spencer raua o Camilla e farerei i taua mau huru taata ra o te riro i te faatupu i te mana‘o inoino no te faatiti‘aifaro i te reira.17

I te ava‘e tetepa 1941, i roto i te tau e peresideni tĭtĭ oia, ua roohia to ratou oire i te pape pu‘e. Ua tamau noa te ûa i te topa e ua maraa roa te pape i roto i te anava‘i no Gila e ua manii na ni‘a i te purumu o te tahi mau vahi nohoraa. Ua painu te mau nohoraa e te mau vahi faaapuraa i te pape. Ua ti‘a roa ia tauturuhia te huiraatira, te rahiraa o ratou e melo ïa no te Ekalesia. I to’na faarooraa i te parau no te reira ati, ua faaî o Spencer i to’na pereoo uira i te maa no roto mai i te mau vairaa maa a te Ekalesia e ua tere atu oia i te oire tei roohia i te pape pu‘e. Ua imi oia i te rave‘a ia tamâhia te mau ahu repo. Ua tauturu oia i te feia faaapu ia roaa ta ratou mau huero no te faaamu i ta ratou mau nana animala. Aita i maoro te tae mai nei te hoê pereoo maa e te ahu. No te roaraa hoê hepetoma, ua ora te feia tei pepe ino roa i roto i taua pape pu‘e ra. Ua faaite papû te mau melo no te Ekalesia i te aau horo‘a faito ore. Na Spencer i numera i te mau mea e hinaarohia, e i faatere i te opereraa o te mau tauturu. I roto i teie mau ohipa ato‘a, ua vai matara noa te reni aparauraa i rotopu ia’na e o Elder Harold B. Lee no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, tei riro ei taata haapa‘o i te faanahonahoraa no te ohipa totauturu.

Te Aposetoloraa

I te 8 no tiurai 1943, ua niuniu atu te peresideni J. Reuben Clark, Tamaiti, no te Peresideniraa Matamua, ia Spencer i te fare. Ua parau atu oia e, ua piihia o Spencer no te rave i te hoê o na parahiraa e vata ra i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua pahono atura o Spencer e: « Aue, e te taea‘e Clark ! Eiaha vau ? Aita oe e mana‘o ra e o vau ? Te vai ra paha te tahi hape. Ua hape rii paha to‘u faarooraa’tu ia oe… Eita e ti‘a mai te reira. E taata paruparu ho‘i au, e te na’ina’i e te nava‘i ore, e te aravihi ore ».18 Ua haapapû o Spencer i te peresideni Clark e, hoê ana‘e pahonoraa i te hoê piiraa no ô mai i te Fatu ra, tera râ, aita to’na hinaaro i te tavini i upootia ‘oi‘oi noa i ni‘a i to’na mau mana‘o e ere oia i te mea aravihi e te mea parau-ti‘a.

Ua puai roa’tu taua mau mana‘o no’na ra i te mau mahana i muri mai, i te mea e, aita o Spencer e taoto maitai faahou i te pô. I to’na haereraa i Boulder, Colorado no te farerei i ta’na tamaiti, ua pa‘uma oia i ni‘a i te aivi i te po‘ipo‘i roa. A ta‘uma noa ai oia, ua feruri noa oia i te faufaa rahi o te ti‘araa aposetolo. Ua pe‘ape‘a roa to’na mana‘o i te ore e maraa ia’na taua ti‘araa ra, e i te mea ato‘a e, ua hape paha to’na pii-raa-hia. A feruri noa ai oia mai te reira te huru, ua fatata roa’toa oia i te tae i ni‘a i te mou‘a, e i reira, ua pure a‘era oia e ua feruri hohonu. Te haamana‘o ra oia e, « Auê te puai o ta‘u mau pure e ! Auê to‘u mauiui e ! Auê to‘u otoraa e ! Auê to‘u aroraa e ! I roto i ta’na autâraa, ua moemoeahia ihora oia i to’na papa ruau ia Heber C. Kimball e te « ohipa rahi ta’na i rave ». Na taua faaiteraa ra i tamărû i te aau o Spencer. « Ua tae maira te hoê iteraa papû i roto ia‘u, ua ore te feââ e te uiui maere i roto ia‘u. Mai te huru ra e, e zugo teimaha tei iriti-ê-hia. Ua faaea noa vau ma te muhu ore i te hi‘o-noa-raa i te afaa nehenehe, ma te haamauruuru i te Fatu no te mana‘o hau e no te pahonoraa papû i ta‘u mau pure ».19 I te 7 no atopa 1943, i te 48raa o to’na matahiti, ua faatoro‘ahia o Spencer W. Kimball ei Aposetolo.

E toru ahuru rahiraa matahiti to Elder Kimball taviniraa i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. I roto i taua area taime ra, ua tere haere oia, ma te faaitoito i te mau melo, ma te tauturu i te tupuraa o te basileia. Na roto i te hoê faaueraa taa ê no roto mai i te peresideni George Albert Smith, ua tupu te anaanatae taa ê o Elder Kimball i roto i te parau no te mau huaai o te peropheta no te Buka a Moromona, o Lehi—e mau taata ai‘a teie no Amerika no Apatoerau, no ropu e no Apato‘a. Ua riro oia ei auvaha papû no ratou i rotopu i te mau pŭpŭ autahu‘araa o te Ekalesia e i rotopu ato‘a i te mau melo o te Ekalesia. Ua pato‘i papû oia i te mau huru ohipa ti‘a ore ato‘a no te faaino i tera nunaa e tera nunaa, e te hamani-ino-raa i tei veve.

I roto i ta’na mau a‘oraa, e nehenehe o Elder Kimball e paraparau mai te rohipehe te huru e ma te parau papû ato‘a. Pinepine oia i te tuatapapa i te mau tumu parau fifi no ni‘a i te tahi mau mana‘ona‘oraa i mua i te mau melo riirii o te Ekalesia. Taa ê atu te rahiraa papa‘iraa na’na, ua papa‘i ato‘a oia i te buka ra Te Semeio no te Faaoreraa Hara. Ua mahuti mai teie buka na roto mai i to Elder Kimball rave-maoro-raa i te ohipa i roto i to’na ti‘araa Aposetolo, i te a‘oraa i te mau taata tei topa i roto i te hara rarahi. I roto i te reira buka, te faaite ra oia i te hinaaro o te Fatu no ni‘a ia tatou, i to tatou ti‘araa Atua, e i te haere‘a te ti‘a ia tatou ia rave no te tatarahapa, ia ite papû tatou e, ua faaore-hope-roa-hia ta tatou hara. Ua faaite o Elder Kimball i to’na iteraa papû i te feia tai‘o e, e aroha to roto i te Fatu, e e faaore oia i te hapa a te feia e tatarahapa ma te aau tae mau.

Te mau fifi i te pae o te ea

I roto i to’na oararaa, ua roohia o Spencer W. Kimball i te mau ati e te mau ma‘i huru rau. E piti fifi rahi tei tupu i ni‘a ia’na i te tau e Aposetolo oia. I muri a‘e i te ma‘i matamua, ua fifi roa te reo o Elder Kimball. I te pae hopea o te matahiti 1956, ua ite oia i te tahi fifi i roto i to’na reo. Ua faaite mai te hi‘opo‘araa e, e « mariri ai taata » to’na i roto i te arapoa. Ua tapûhia oia i te ava‘e tiurai 1957, e na roto i te reira, ua iritihia hoê taura o to’na reo e te tahi tuhaa o te tahi atu taura. I muri iho, aita oia i faaohipa faahou i to’na reo ia nehenehe i te reira ia ora maitai. E rave rahi mau pô aita o Elder Kimball e taoto, i te mea e, ua uiui noa oia e, e nehenehe anei ta’na e paraparau faahou.

E ono ava‘e i muri a‘e i te tapuraa, ua faaite te mau taote e, ua ora te arapoa o Elder Kimball. Ua faati‘a o Elder Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e nahea Elder Kimball i faaohipa ai i te parau arearea no te faaite i to’na reo apî i te feia e faaroo ra ia’na:

« Ua tae i te taime no te tamatamataraa. E nehenehe anei ta’na e paraparau ? E nehenehe anei ta’na e a‘o ?

« Ua ho‘i oia i to’na fare [i Arizona ] no ta’na paraparauraa matamua… I reira, i roto i te hoê amuiraa no te tĭtĭ no St Joseph… ua ti‘a maira oia i mua i te purupiti.

« Na ô maira oia e, ‘Ua ho‘i mai au i ô nei i rotopu i to‘u mau taata. I roto i teie afaa, ua faatere au ei peresideni tĭtĭ.’ Ua feruri paha oia e, mai te mea e, eita oia e manuïa, tei rotopu ïa oia i te mau taata tei here roa ia’na, e o te taa maitai ia’na.

« Ua itehia te here rahi i taua taime ra. Ua pee te mana‘o pe‘ape‘a o te taata i taua taime ra a parau ai oia e, ‘E faaite atu vau ia outou i te ohipa tei tupu i ni‘a ia‘u. Ua haere atu vau i te pae Hitiaa o te râ, e i reira, mai te huru ra e, ua topa atu vau i rotopu i te mau taata tapû arapoa… ’ I muri a‘e i te reira parau, aita ïa e faufaa faahou te mau mea ta’na i parau. Ua ho‘i mai o Elder Kimball ! » 20

To’na reo apî, e reo mărû ïa, e te hohonu, e te haehaa. Mai ta Elder Packer i parau, « e reo mărû, e reo taparu, e reo navenave, e reo auhia, e reo hinaarohia, e reo… herehia e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ».21

Ua tupu-ato‘a-hia o Elder Kimball i te ma‘i mafatu. I muri a‘e i to’na riroraa ei Aposetolo, ua roohia oia e rave rahi mau ma‘i mafatu. I te matahiti 1972, i te taime a tavini ai oia ei mono peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua ravehia te hoê tapuraa rahi i ni‘a ia’na. O te taote Russell M. Nelson te taote tapu mafatu o te peresideni Kimball i taua taime ra. I muri a‘e, i roto i to’na ti‘araa ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua faati‘a o Elder Nelson i te ohipa tei tupu i te taime no te tapuraa: « Eita e mo‘ehia ia‘u te feruriraa tei tupu i roto ia‘u i te taime a tupa’i faahou ai to’na mafatu ma te puai e te ora. I taua taime ra, faaite maira te Varua ia‘u e, e ora teie taata ma‘i taa ê no te riro mai ei peropheta no te Atua i ni‘a i te fenua nei ».22

Peresideni no te Ekalesia

I te aru‘i no te 26 no titema 1973, ua pohe ta‘ue noa te peresideni Harold B. Lee, te 11 o te peresideni o te Ekalesia. Mai te au i te faanahonahoraa o te monoraa i te aposetolo i roto i te Ekalesia, i te 30 no titema 1973, ua riro mai o Spencer W. Kimball, te melo tahito roa‘e i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ei peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Ua riro te reira ei maereraa na te mau melo o te Ekalesia—na te peresideni Kimball ihoa râ. Ua faatoro‘ahia oia ei Aposetolo e piti matahiti e te afa i muri a‘e ia Harold B. Lee. E no te mea e, e maha matahiti paari a‘e te peresideni Kimball i te peresideni Lee, e e ere ato‘a ho‘i to’na tino i te mea maitai roa, ua ite papû te peresideni Kimball e, eita oia e ora maoro ei mono i te peresideni Lee. Mai ta’na i faati‘a i muri a‘era: « Ua papû roa ia‘u e, e pohe au, ia tae i to‘u taime, i roto i to‘u ti‘araa ei peresideni no te Tino Ahuru ma Piti… Ua parau vau i te taime hunaraa o te peresideni Lee e, aita e taata ê atu mai te tuahine Kimball e o vau iho nei tei pure u‘ana ia ora mai oia i te taime a pohehia ai oia i te ma‘i, e ia vai maitai noa oia ».23

Ua paturu te mau melo o te Ekalesia i te peresideni Kimball i roto i te amuiraa rahi no eperera 1974. Aita oia i titau i teie nei ti‘araa, ua ma’iti râ te Fatu ia’na ei peropheta Na’na, ei hi‘o, e ei heheu parau no te arata‘i i Ta’na Ekalesia e To’na basileia i ni‘a i te fenua nei.

Ei tu‘atiraa i taua amuiraa rahi ra no eperera, ua horo‘a te peresideni Kimball i te hoê a‘oraa no ni‘a i te ohipa misionare i roto i te hoê putuputuraa na te feia faatere no te Ekalesia. Tei roto ato‘a o Elder William Grant Bangerter i te reira putuputuraa, e ti‘a retioni oia i taua taime ra, tei riro mai i muri a‘e ra ei melo no te peresideniraa no te Hitu Ahuru. I muri a‘e ra, ua haamana‘o oia i te puai o te mau parau a te peresideni Kimball:

« Ua ite a‘era matou e, te iriti nei te peresideni Kimball i te mau haamaramarama varua e te titau mai nei oia ia matou ia haere atu ia’na ra e hi‘o i te mau faanahonahoraa no a muri a‘e. Mai te huru ra e, te iriti ra oia i te mau paruru tei tapo‘i i te opuaraa a te Manahope, e te titau manihini mai nei oia ia matou ia hi‘o e o’na i te fâ hopea o te evanelia e i te orama o te tereraa o te reira evanelia.

« Aita vau e ti‘aturi nei e, e mo‘ehia te reira ohipa i te hoê taata tei tae mai i taua mahana ra. O vau iho nei, e mea varavara roa te taime to‘u tai‘o-faahou-raa i taua a‘oraa ra ta peresideni Kimball mai taua taime mai ra, tera râ, ua puta roa ta’na mau parau i roto i to‘u feruriraa, no reira, e nehenehe ta‘u e faahiti aau atu i te rahiraa o te reira i teie taime.

« Ua vai te Varua o te Fatu i ni‘a i te peresideni Kimball, e na roto ia’na ua tae mai te reira i ni‘a ia matou, e ua riro ei ohipa horuhoru e te aehuehu ato‘a. Ua hohora mai oia i te hoê orama hanahana i mua i to matou mata ».24

Ua riro te a‘oraa a te peresideni Kimball i taua taime ra ei faaiteraa i te tumu parau rahi no ta’na tau faatereraa ei peresideni no te Ekalesia:

« E au mau taea‘e e, te uiui nei to‘u mana‘o e, te rave ra anei tatou i te mau mea ato‘a e ti‘a ia tatou ia rave. Ua mauruuru roa anei tatou i te huru no ta tatou huru haapiiraa i to te ao ato‘a nei ? A 144 matahiti i teie nei to tatou pororaa i te evanelia. Ua ineine anei tatou no te faaroroa i to tatou taahiraa avae ? No te faaaano i ta tatou hi‘oraa ?…

« Aita vau e moemoea nei, e te mau taea‘e, ma te feruri e, e riro teie ei ohipa ohie, ma te faahepo ore, e aore râ e, eita e maoro ia ravehia, te ti‘aturi nei râ vau e, e nehenehe tatou e haere i mua e ia faananea vitiviti atu â hau atu i ta tatou e rave nei i teie nei

« … Te mana‘o nei au e, mai te mea e, e hoê tatou i roto i te mana‘o e te aau e i roto ho‘i i te opuaraa, e nehenehe ta tatou e haere i mua e ia taui i tera feruriraa e, « Mea maitai roa ta tatou ohipa. Eiaha e taui ».25

I reira, ua haamata ihora te hoê pu‘e tau faahiahia ahuru matahiti no te tupuraa i te rahi e te tauiraa. Noa’tu e ua haamata te rohiraa na ni‘a i te ohipa misionare, aita i maoro roa, ua haamata te mau melo o te Ekalesia i te ite e, aita te peresideni Kimball e hinaaro e faaea noa i ni‘a i te mau tuhaa ato‘a o te mau tautooraa parau-ti‘a.

Te Ohipa misionare

Ua imi te peresideni Kimball i te mau rave‘a no te iriti i te mau uputa o te mau fenua i te ohipa pororaa i te evanelia. Na roto râ i te aroraa mana‘o i rotopu i te mau hau faatereraa manahune e te mau hau faatereraa communiste, aita ïa i ti‘a ia ravehia te pororaa evanelia i roto i te mau fenua e rave rahi no Europa e no Asia. Na roto ato‘a ho‘i i te arata‘iraa a te Ekalesia no ni‘a i te faatoro‘araa i te autahu‘araa, ua tape‘apeariihia te ohipa misionare i Afirita, i roto i te tahi mau tuhaa fenua no Amerika Apato‘a, e i Caraïbes. Ua imi te peresideni Kimball i te mau rave‘a ato‘a no te faaaano i te otia fenua o te Ekalesia.

I taua ato‘a taime ra, ua haapapû mai oia e, no te faaaano atu â i te mau rave‘a no te haapii i te mau fenua, tei te huru ïa o te hinaaro o te mau melo ia tauturu i taua mau rave‘a ra. No te mau taure‘are‘a ti‘amâ e te ineine, eiaha ratou e feruri e, tei ia ratou te ma’itiraa ia haere e tavini i te hoê misioni, e faariro râ ratou i te reira ei hopoi‘a e ei fana‘oraa hanahana. Ua tuuhia te reira hopoi‘a i ni‘a i te mau taure‘are‘a tamaroa noa’tu te huru o te mau vahi ta ratou e faaea ra. E nehenehe ato‘a ta te mau tamahine e rave i te tau misionare, aita râ ratou e faahepohia ra mai te mau tamaroa. Taa ê noa’tu te reira, ua faaitoito-ato‘a-hia te mau taata paari faaipoipo ia tavini ato‘a i roto i te nuu misionare. Ia haamata a‘era o Spencer W Kimball i ta’na taviniraa ei peresideni no te Ekalesia, 17,000 misionare rave tamau e tavini ra i te reira taime na te ao ato‘a nei. I to’na poheraa 12 matahiti i muri mai, ua maraa taua numera ra fatata roa’tu i te 30.000. Na roto i te reira maraaraa te ohipa misionare, e hotu rahi tei iteahia: ua maraa te faito melo mai te 3.3 milioni fatata roa’tu i te 6 milioni.

A paraparau ai oia i te hoê pŭpŭ taure‘are‘a melo no te Ekalesia i te matahiti 1975, ua parau te peresideni Kimball e: « Ua ite anei outou eaha ta te Fatu i rave no outou e te mau taure‘are‘a tamaroa ? E mau taata nehenehe roa outou. Te itehia ra te puai, te maitai e te oaoa i roto ia outou. Na vai i horo‘a mai to outou tino maitai ? Na vai i horo‘a mai i to outou mata ? Na vai i horo‘a mai i to outou taria ? Na vai i horo‘a mai i to outou reo ? Ua feruri na anei outou i te reira ? Te vai ra hoê taata tei horo‘a mai ia outou i te reira mau tao‘a rahi ».

I reira, ua faaite maira oia i te parau no te tapu-raa-hia to’na arapoa, e te ereraa oia i te afaraa o to’na reo. Te parau faahou ra oia e: « Te hinaaro nei au e ani ia outou e, e hia o outou o te hinaaro e faaru‘e i to outou reo ? Mea hoohia mai anei e outou te reira e aore râ mea tauihia anei ? Na te tahi anei taata i horo‘a i te reira ia outou na ? Na te Atua anei i horo‘a mai te reira ia outou, e ti‘a ai ia outou ia paraparau ? No reira, no te aha outou e ore ai e haere i mua i to te ao nei e ia faaite i te aamu tei hau roa’tu i te faahiahia i roto i te ao nei, e ia faaite i te taata e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te parau mau; ua vai tamau noa te mau peropheta a te Fatu mai ia Adamu mai e tae roa mai i teie nei; e tei ia outou iho ra te autahu‘araa mo‘a, e e faarahi outou i te reira e hope noa’tu to outou oraraa ? A faaite i te reira i to te ao nei ! Te hinaaro nei ratou i te reira !

« E no reira, te ani faahou atu nei au ia outou e, na vai i horo‘a atu ia outou i to outou reo ? No te aha ?—no te himene noa anei, e aore râ, no te paraparau noa anei, e aore râ, no te faarearea noa anei i te taata ? Aore râ, aita anei oia i horo‘a i te reira reo ia outou ia nehenehe ia outou ia haapii i te evanelia ?…

« I teie nei te mana‘o nei au e, mea ti‘a ia tatou ia haere i te misioni, e ere anei ?—te mau tamaroa ti‘amâ ato‘a ».26

Te ohipa hiero

Ei peresideni no te Ekalesia, ua ite o Spencer W. Kimball i te hoê maraaraa rahi i roto i te ohipa no te paturaa i te hiero. I te omuaraa o ta’na tau faatereraa, 15 ana‘e hiero e faaohipahia ra i te reira taime; i to’na poheraa 12 matahiti i muri mai, ua tae‘ahia te faito e 36, oia ho‘i, ua hau atu i te ta‘ipitiraa te tai‘o. Ua haapapû mai te peresideni Gordon B. Hinckley, tauturu piti i roto i te peresideniraa matamua e, « Na te peresideni Kimball i haamata i teie maraaraa rahi o te ohipa paturaa hiero na roto i te heheuraa no ô mai i te Fatu ».27

Teie ta te peresideni Kimball i parau no ni‘a i te ohipa hiero: « E tae mai te mahana, e e ere ho‘i te reira i te mea atea roa ia tatou, i reira te mau hiero i te fenua nei e faaohipahia ai i te pô e te ao… Te vai ra te mau pŭpŭ taata e rave i te ohipa i te pô e te ao, e tae roa’tu i te rohirohiraa, no te faufaa rahi o te ohipa, e no te rahi o te taata tei pohe e tei roto i te ao varua, e o te hiaai nei, o te hinaaro nei i te mau haamaitairaa o te ti‘a ia ratou ia farii ».28

Te faatereraa a te Ekalesia

I roto i te matahiti 1975 e te matahiti 1976, ua rave te peresideni Kimball i te hoê faanahonahoraa e te faaaanoraa i te faatereraa o te Ekalesia no te mea, te tupu atura te Ekalesia i te rahi. I roto i te reira faanahonahoraa e i roto ho‘i i te mau hopoi‘a a te mau Hui mana Faatere rahi, ua faanahonaho-faahou-hia te Pŭpŭ Matamua o te Hitu Ahuru, e i te ava‘e atopa 1976, e 39 rahiraa taea‘e i roto. Te faataa ra te peresideni Kimball e, « Na roto i teie tauiraa, te ti‘a nei teie na pŭpŭ faatere o te Ekalesia tei haamauhia na roto i te heheuraa, —te Peresideniraa Matamua, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e te Pŭpŭ Matamua o te Hitu Ahuru,— i to ratou vairaa mai tei heheuhia mai e te Fatu ra. Na te reira e tauturu ia faatere-maitai-hia te ohipa teimaha e vai ra i teie taime, e ia faaineine ato‘a i te Ekalesia no te maraaraa e te aanoraa e te tere-‘oi‘oi-raa te ohipa, ei faaineineraa i te mahana e ho‘i mai ai te Fatu no te faatere Oia iho i Ta’na Ekalesia e To’na basileia ».29 Na roto i teie heheuraa no ô mai i te Fatu ra i Ta’na ra peropheta, ua tupu te tahi atu mau tauiraa i roto i te faatereraa o te Ekalesia, mai te au i te titauraa a « te ohipa i roto i te ô vine » (PH&PF 107:96).

Te mau papa‘iraa mo‘a

I te matahiti 1976 ua faaue te peresideni Kimball ia tuuhia e piti heheuraa, hoê i te peropheta Iosepha Semita ra, e te tahi i te peresideni Joseph F. Smith ra, i roto i te mau buka papa‘iraa mo‘a (a hi‘o PH&PF 137:138). Na roto i te faaueraa a te peresideni Kimball, ua nene‘ihia i te matahiti 1979, te Bibilia na te Ekalesia tei papa‘ihia e te Arii James, e i te matahiti 1981, ua nene‘ihia te hoê buka toru apî (te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, e te Buka Poe Tao‘a Rahi). Teie ta Elder Boyd K. Packer i parau no ni‘a i te taeraa mai taua mau buka papa‘iraa mo‘a ra, « A ma‘iri noa ai tera u‘i e tera u‘i, i roto i te parau no te aamu, e riro teie ohipa ei ohipa rahi roa i roto i te tau faatereraa a te peresideni Spencer W. Kimball ».30

I roto i te tau faatereraa o te peresideni Kimball, ua riro ato‘a te mau papa‘iraa mo‘a ei niu no te faanahoraa haapiiraa o te Haapiiraa Sabati i roto i te Ekalesia.

Te faaohieraa

Na roto i te tupuraa o te Ekalesia i te rahi, ua faaoti a‘era te peresideni Kimball e te tahi atu mau ti‘a faatere o te Ekalesia ia faaohiehia te mau faanahonahoraa e rave rahi a te Ekalesia, ia nehenehe i te mau mea tumu o te reira mau faanahonahoraa ia ohie i te fariihia e te mau taata i roto i te mau amaa apî e te mau taata ato‘a i roto i te mau paroita i haamau-ê-hia na. Ua parau te peresideni Kimball e:

« Te misioni a te Ekalesia o te imiraa ïa i te rave‘a ia farii to’na mau melo i te mau parau tumu, te mau faanahonahoraa, e i te autahu‘araa, ia nehenehe ia ratou ia faaineine ia ratou no te faateiteiraa. To tatou manuia, oia ho‘i, te manuia o te taata hoê e te manuia o te Ekalesia, tei te huru ïa o to tatou oraraa i te evanelia i roto i te utuafare. Mai te mea e, e ite maramarama maitai tatou i te mau hopoi‘a a te taata tata‘i tahi, e i te ohipa a te mau utuafare e te mau nohoraa, o te reira ana‘e ïa te rave‘a e maramarama ai tatou e, te vai nei te mau pŭpŭ autahu‘araa e te mau pŭpŭ tauturu, e tae roa’tu i te paroita e te tĭtĭ, no te tauturu i te mau melo ia ora i te evanelia i roto i te utuafare. I reira tatou e ite ai e, e mea faufaa a‘e te taata i te mau faanahonahoraa; i reira tatou e nehenehe ai e ite, e titauhia i te mau faanahonahoraa a te Ekalesia ia paturu i te mau ohipa no te evanelia i faatumuhia i ni‘a i te utuafare, e eiaha roa e faahahi ê i te reira…

« Ia riro te parau no to tatou oraraa i te evanelia faatumuhia i ni‘a i te utuafare ei parau poro‘i maramarama maitai no te mau faanahonahoraa a te autahu‘araa e a te mau pŭpŭ tauturu, ma te faaiti, mai te mea e titauhia, i te tahi mau ohipa o te nehenehe e faafariu ê i te taata i te utuafare e i te nohoraa ».31

Te hoê tauiraa faufaa roa i ravehia i te tau faatereraa a te peresideni Kimball, o te haamataraa ïa o te faanahoraa toru hora pureraa i te Sabati. Ua amui-pauroa-hia te mau pureraa o te hepetoma e o te Sabati i roto i te hoê noa iho area taime, oia ho‘i, i te Sabati, inaha, e mea ohie a‘e, e e mea tano ato‘a a‘e mai te reira. Na roto i teie faanahoraa pureraa tahoêhia i te Sabati tei haamauhia i te matahiti 1980, ua iti ato‘a mai te pauraa taime e te mau haamau‘araa a te mau melo o te Ekalesia, ia nehenehe ia ratou ia haere i roto i te mau faanahonahoraa taato‘a a te Fatu.

Te heheuraa no ni‘a i te autahu‘araa

Te hoê o te mau tauiraa rahi tei tupu i te tau faatereraa a Spencer W. Kimball o te heheuraa ïa no ni‘a i te autahu‘araa (a hi‘o i te Faaiteraa Mana 2 i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau).

I te 1 no tiunu 1978, ua putuputu te peresideni Kimball e te tahi atu mau melo no te Peresideniraa Matamua e no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i roto i te piha teitei i roto i te hiero no Roto Miti. I muri a‘e, te faaite ra te peresideni Gordon B. Hinckley, inaha tei reira ato‘a oia i taua taime ra, ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo:

« E rave rahi matahiti to te mau taea‘e faatere mana‘ona‘oraa i te parau no te horo‘araa i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i te mau taata ereere. Ua faahiti-pinepine-hia te reira tumu parau e te mau peresideni o te Ekalesia. Ua riro mau te reira tumu parau ei mana‘ona‘oraa rahi na te peresideni Spencer W. Kimball.

« I roto i te hoê pu‘e tau maoro, ua pure oia no ni‘a i teie uiraa teimaha e te fifi ho‘i. E rave rahi hora to’na parahiraa i roto i taua piha teitei ra i roto i te hiero oia ana‘e ra, no te pure e no te feruri maite.

« No reira, i taua taime ra, ua tuu maira oia i taua uiraa ra i mua i te mau taea‘e Faatere—to’na na Tauturu e te mau Aposetolo. I muri a‘e i teie tau‘araa parau, ua amui a‘era matou i roto i te pure ma te mo‘a rahi. Na te peresideni Kimball iho i faaoti i te pure… Tei reira te Varua o te Atua. E na roto i te mana o te Varua Maitai ua tae maira i roto i taua peropheta ra te hoê haapapûraa e, ua ti‘a te ohipa ta’na e pure nei, ua tae te taime, e i teie nei, e horo‘ahia te mau haamaitairaa faahiahia o te autahu‘araa i te mau tane ti‘amâ i te mau vahi ato‘a, ma te hi‘o ore i to ratou apaparaa tupuna.

« Te mau taata ato‘a i roto i taua haamenemeneraa ra, ua farii ratou i te reira ato‘a iteraa, na roto i te mana o te Varua maitai.

« Ua riro taua taime ra ei taime no te hau e te nehenehe…

« … I muri a‘e i taua ohipa ra, aore roa hoê o matou tei tae mai i taua taime ra, i riro faahou mai te huru na mua’tu. Na reira ato‘a te Ekalesia, e ere faahou oia mai te huru na mua’tu ».32

Ua faaitehia teie heheuraa na roto i te hoê rata i te 8 no tiunu 1978, tei faataehia i te mau ti‘a faatere rahi e i te feia faatere no te autahu‘araa i tera fenua e tera fenua i roto i te Ekalesia: « E nehenehe i te mau tane ti‘amâ tata‘i tahi i roto i te Ekalesia ia farii i te autahu‘araa mo‘a, e te ti‘araa ia faaohipa i to’na mana hanahana, e ia fana‘o e to’na utuafare i te mau haamaitairaa ato‘a no roto mai i te reira, e tae noa’tu i te mau haamaitairaa o te hiero » (PH&PF, Faaiteraa mana 2).

Te haamana‘o ra te peresideni Hinckley e: « Ua faataehia te reira rata i to te Ekalesia e i to te ao ato‘a nei. Aita e faufaa na‘u ia faaite atu ia outou i te aehuehu rahi tei itehia i roto i to te Ekalesia e i rapae ato‘a i te Ekalesia. E rave rahi roimata tei tahe, e roi mata oaoa eiaha no te feia ana‘e tei pato‘ihia te autahu‘araa na mua’tu, e i teie nei, o ratou te fana‘o matamua roa i teie faaararaa, no te mau taata ato‘a râ, te tane e te vahine o te Ekalesia na te ao ato‘a nei, tei putapû ato‘a mai ia matou i putapû i teie nei parau ».33

Fatata e toru ava‘e i muri a‘e, ua parau a‘era te peresideni Kimball no ni‘a i te reira heheuraa e: « Ua parau te hoê taea‘e Faatere i nanahi ra e, i teie nei, ua tae mai te hoê o te mau tauiraa e te mau haamaitairaa rahi roa aitâ i itehia a‘e nei… Taa ê noa’tu te tahi tau taata rii tei hinaaro tamau noa e faaino, ua farii te mau taata ato‘a o te ao nei i teie tauiraa ma te mauruuru… No reira, e oaoa rahi to matou no te reira, no te feia ihoa râ tei faaerehia i teie mau haamaitairaa i mua ra ».34

Te here i te taata e i te ohipa a te Fatu

Teie te parau a Elder Neal A. Maxwell no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo no ni‘a i te peresideni Kimball: « Ua itehia te hoê here rahi i roto i te tau faatereraa a teie taata. To’na mata here e te ite hohonu, ta’na tauahi, ta’na apa mo‘a, to’na mărû — tei itehia e te mau taata e rave rahi—na teie mau mea ato‘a i faatupu i te hoê huru taa ê ati a‘e teie taata, e ere te hoê huru eita e nehenehe ia haafatata’tu ia’na, te hoê râ huru mahanahana taa ê. E here haati to’na; aita e taata e feruri e, aita oia i herehia. Ua nehenehe ta te mau Hui mana faatere rahi taato‘a e parau e, o oia ta te peresideni Kimball taata au roa a‘e, i te mea e, ua here roa oia ia matou tata‘i tahi ! Nahea e nehenehe ai i te hoê taata ia feruri i te tahi atu huru feruriraa ? »35

Ua parau te peresideni Kimball i te mau melo o te Ekalesia e, « Te hinaaro nei au ia itehia vau ei taata tei here i to’na mau taea‘e e to’na mau tuahine ».36 Ua here e ua faaite te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te here ia’na, e ua mauruuru oia i te reira.Ua parau oia e: « Ia parau te taata e ua here ratou ia‘u, e parau vau ia ratou i te mau taime ato‘a e, ‘Oia, e mea nehenehe roa te reira, no te mea, o te reira ta‘u e ora nei.’ E parau mau te reira ».37

Na roto i te here e te papû maitai, ua a‘o te peresideni Kimball i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia rave i te ohipa hau atu i ta ratou i rave na mua’tu i roto i te ohipa a te Fatu, ma te tinai ê i te aau tau‘a ore, te hara, e aore râ, te tahi atu mau fifi o te tape‘a ia ratou ia haere i mua. I roto i to’na iho oraraa, ua faaite oia i te hi‘oraa no te haereraa i mua i roto i te taviniraa a te Fatu, noa’tu te mau fifi.

Teie ta Elder Robert D. Hales, melo no te Pŭpŭ Matamua no te Hitu Ahuru, i parau no ni‘a i te peresideni Kimball: « E taata ohipa teie, e ua itehia te reira na roto i te tapa‘o ohie roa i ni‘a i ta’na iri ohiparaa te na ô ra e, ‘A rave’. Na roto i to’na hi‘oraa e to’na here, ua riro te reira ei faaitoitoraa i te feia tei pee i to’na hi‘oraa no te faaoti i te mau opuaraa teitei atu, e no te faaroroa i to ratou taahiraa avae e tae atu ai i te mata‘i roa ra ».38

I roto i te hoê a‘oraa tei horo‘ahia i roto i te amuiraa rahi no atopa 1979, ua faati‘a mai te peresideni Kimball i te aamu no Kaleba i roto i te Faufaa Tahito, inaha, i mua i te mau titauraa no ni‘a i te tomoraa i roto i te fenua i parauhia ra, na ô a‘era oia e, « ho mai i teie nei mou‘a no‘u » (Iosua 14:12). Teie te parau a te peresideni Kimball no ni‘a i teie mau parau:

« Teie to‘u mana‘o no te ohipa i teie taime. Te vai nei te mau titauraa rahi i mua ia tatou, e mau rave‘a rahi e ti‘a ia fariihia. Te farii poupou nei au i teie huru, e te hinaaro nei au e parau i te Fatu, ma te haehaa e, ‘ho mai i teie nei mou‘a no‘u,’ horo‘a mai i teie mau titauraa.

« Ma te haehaa, te faatae nei au i teie aniraa i te Fatu e ia outou, e au mau taea‘e e e au mau tuahine here, outou te mau hoa ohipa i roto i teie ohipa mo‘a na te Mesia: E haere au i mua, ma te faaroo i te Atua o Iseraela, ma te ite e, e arata‘i e e faatere Oia ia tatou, e tae roa’tu i te otiraa o ta’na mau opuaraa, e i to tatou fenua i fafauhia, e i to tatou mau haamaitairaa i fafauhia mai…

« Ma te itoito e ma te aau tae mau, te faaitoito nei au ia outou tata‘i tahi ia faatae ato‘a outou i teie aniraa e ia rave ato‘a i teie tautooraa—te mau ti‘a faatere ato‘a no te autahu‘araa, te mau vahine ato‘a i Iseraela, te feia apî tamaroa, te feia apî tamahine, te mau tamaroa e te mau tamahine ato‘a ».39

I te 5 no novema 1985, fatata 12 matahiti i te taviniraa ei peresideni no te Ekalesia, ua pohe o Spencer W. Kimball. I to’na poheraa, ua parau te tauturu o te peresideni Kimball, oia ho‘i, te peresideni Gordon B. Hinckley e: « E ua riro to‘u raveraa i te ohipa i piha‘i iho i te peresideni Kimball i roto i te ohipa na te Fatu, ei haamaitairaa rahi no‘u. I te hoê taime, ua tamata vau i te tamărû rii ia’na i roto i te ohipa, ua parau maira oia e, ‘Gordon, e au to‘u oraraa mai to‘u tiaa—oia ho‘i, ia pau te reira i roto i te ohipa.’ Ua ora oia mai te reira te huru. Ua pohe oia mai te reira. Ua reva oia i piha‘i iho i te Taata ta’na i tavini, oia te Fatu o Iesu Mesia, o ta’na i faaite papû ».40

Te mau nota

  1. A hi‘o Edward L. Kimball e Andrew E. Kimball Jr., Spencer W. Kimball (1977), 196

  2. Boyd K. Packer, « President Spencer W. Kimball: No Ordinary Man », Ensign, mati 1974, 3

  3. Spencer W. Kimball, 12

  4. « The False Gods We Worship », Ensign, tiunu 1976, 3

  5. « Friend to Friend », Friend, tenuare 1971, 34.

  6. « He Did It with All His Heart, and Prospered », Ensign, mati 1981, 4

  7. I roto i te Conference Report, eperera 1979, 140; e aore râ, Ensign, me 1979, 99.

  8. I roto i te Spencer W. Kimball, 23.

  9. I roto i te Conference Report, eperera 1979, 140; e aore râ, Ensign, me 1979, 99

  10. I roto i te Spencer W. Kimball, 46.

  11. I roto i te Spencer W. Kimball, 57.

  12. Edward L. Kimball e o Andrew E. Kimball Jr., The Story of Spencer W. Kimball: A Short Man, a Long Stride (1985), 16–17.

  13. Spencer W. Kimball, 56.

  14. I roto i te Spencer W. Kimball, 376.

  15. Spencer W. Kimball, 79–80.

  16. Edward L. Kimball, i roto i te Gerry Avant, « As Father, Prophet Made Time Count », Church News, 11 no tiunu 1977, 5.

  17. Spencer W. Kimball, 171.

  18. I roto i te Spencer W. Kimball, 189.

  19. I roto i te Spencer W. Kimball, 195.

  20. Ensign, mati 1974, 4.

  21. Ensign, mati 1974, 4.

  22. « Spencer W. Kimball: Man of Faith », Ensign, titema 1985, 40.

  23. « When the World Will Be Converted », Ensign, atopa 1974, 3.

  24. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 38; e aore râ, Ensign, novema 1977, 26–27.

  25. Ensign, atopa 1974, 5, 13, 14; haapapûraa apitihia’tu

  26. I roto i te Conference Report, Buenos Aires Argentina Area Conference 1975, 43–44.

  27. I roto i te Conference Report, atopa 1985, 71; e aore râ, Ensign, novema 1985, 54.

  28. A‘oraa horo‘ahia i roto i te Tamaaraa a te Rururaa a te Autahu‘araa no ni‘a i te Tuapaparaa, 4 no atete 1977, Parau haaputu na te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, 4–5.

  29. I roto i te Conference Report, atopa 1976, 10; e aore râ, Ensign, novema 1976, 9.

  30. I roto i te Conference Report, atopa 1982, 75; e aore râ, Ensign, novema 1982, 53.

  31. « Living the Gospel in the Home », Ensign, me 1978, 101.

  32. « Priesthood Restoration », Ensign, atopa 1988, 70.

  33. Ensign, atopa 1988, 70.

  34. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa Edward L. Kimball (1982), 451.

  35. « Spencer, the Beloved: Leader-Servant », Ensign, titema 1985, 12–13.

  36. I roto i te Conference Report, atopa 1980, 111; e aore râ, Ensign, novema 1980, 77.

  37. I roto i te « ‘News’ Interviews Prophet », Church News, 6 no tenuare 1979, 19.

  38. I roto i te Conference Report, atopa 1981, 27–28; e aore râ, Ensign, novema 1981, 20.

  39. I roto i te Conference Report, atopa 1979, 115–16; e aore râ, Ensign, novema 1979, 79.

  40. « He Is at Peace », Ensign, titema 1985, 41.

Hōho’a
Kimball family

O Andrew raua o Olive Kimball i te matahiti 1897 e ta raua mau tamarii (mai te aui e tae atu i te atau): Ruth, Gordon, Alice, Clare, Spencer (i ni‘a i te turi o Andrew), e o Delbert.

Hōho’a
young Spencer W. Kimball

O Spencer W. Kimball teie i to’na apîraa(aui) e to’na hoa i te apîraa, o Clarence Naylor.

Hōho’a
Camilla and Spencer W. Kimball

Camilla Eyring raua o Spencer W. Kimball fatata i te faaipoipohia.

Hōho’a
Quorum of the Twelve

Te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te matahiti 1958. Tei ti‘a, mai te aui e tae atu i te atau: Delbert L. Stapley, Marion G. Romney, LeGrand Richards, Richard L. Evans, George Q.Morris, e o Hugh B. Brown. Tei parahi, mai te aui e tae atu i te atau: Joseph Fielding Smith, Harold B. Lee, Spencer W. Kimball, Ezra Taft Benson, Mark E. Petersen, e o Henry D. Moyle.

Hōho’a
First Presidency

Te peresideni Spencer W. Kimball, i ropu, e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua mai te matahiti 1973 e tae atu i te matahiti 1981: peresideni N. Eldon Tanner (aui) e o Marion G. Romney (atau).

Hōho’a
President Kimball

Ua parau te peresideni Kimball e, « Te hinaaro nei au ia itehia vau ei taata tei here i to’na mau taea‘e e to’na mau tuahine ».