Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16: Te Sabati—Te hoê oaoaraa


Pene 16

Te Sabati—Te hoê oaoaraa

E mahana te Sabati no te haamoriraa na roto i te oaoa e te ohiparaa.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I roto i to’na mau tere farerei i te mau vahi ato‘a o te Ekalesia, ua oaoa te peresideni Spencer W. Kimball i te iteraa i te Feia Mo‘a i te faaturaraa i te mahana Sabati. Ua parau oia no ni‘a i to’na farereiraa i na taata e piti tei haamaitaihia i roto i ta raua mau tautooraa i te haamo‘a i te mahana Sabati.

Ua uiui iho nei au i te hoê taata i roto i te hoê tĭtĭ no te hoê ti‘araa faufaa rahi i roto i te faaapîraahia te tĭtĭ. E ua parau atu vau ia’na, ‘Eaha ta oe ohipa ?’ Ua na ô maira oia e, Te faatere nei au i te hoê tîtoraa mori pereoo uira.’ E ua ani atu vau ia’na e, ‘Te rave anei oe i te ohipa i te mahana Sabati ?’ Teie ta’na pahonoraa, ‘Aita, Aita vau e na reira nei.’ ‘Eaha ia te huru o te tereraa o te ohipa ? E au ra e te mana‘o nei te rahiraa o te mau fatu fare hooraa mori pereoo uiraa e e ti‘a ia ratou ia tatara i te Sabati.’ Ua na ô maira oia e, ‘E mea tere roa. E mea maitai roa te Fatu ia‘u nei.’ Aita anei te tata‘uraa i te mea u‘ana ?’ ani ihora vau. ‘E, oia mau’ ta’na ïa pahonoraa. I tera’tu pae o te poromu, te vai nei te hoê taata e iriti nei ta’na fare tîtoraa mori i te taato‘araa o te Sabati.’ Ua ani atu vau e, ‘Aita roa’tu oe e iriti ?’ ‘Aita roa, ta’na ïa pahonoraa. Te mauruuru nei au, e ua maitai te Fatu ia‘u, e ua nava‘i noa te moni no to‘u mau hinaaro.’

Tei roto vau i te tahi ê atu tĭtĭ, i roto ato‘a i te hoê faaapîraa, e ua mana‘ohia te tahi taea‘e no te hoê o te mau ti‘araa teitei roa‘e; e a ani ai matou ia’na eaha ta’na ohipa, ua pahono mai oia e e taata hoo tao‘a oia. ‘Oia mau, te matara nei te rahiraa o te mau fare toa i te Sabati. E oe ?’ ‘Te tapiri nei matou i ta matou fare toa i te Sabati’ ua pahono mai oia. ‘Nahea ïa e nehenehe ai ia oe e tata‘u atu i teie nei mau taata te vai matara noa ra e hitu mahana i te hebedoma ?’. Te tata‘u nei matou. E e mea manuia roa te tereraa faufaa.’ ta’na ïa pahonoraa. ‘E ere anei te Sabati te mahana apî roa‘e no oe ?’ ‘Oia ïa,’ ua pahono mai oia, ‘e tapiti paha ta matou nei hoo i te Sabati ia faaauhia’tu i te tahi atu mahana, area râ e mea tere roa te ohipa noa’tu aita matou e iriti i te Sabati, e ua maitai te Fatu; ua tauturu oia ia matou; ua haamaitai oia ia matou’… E aita i nehenehe ia‘u ia tape‘a i te parau e, ‘Ia haamaitai mai te Atua ia oe, e to‘u taea‘e haaapa‘o maitai. Eita te Fatu e haamo‘e i teie nei mau faatusiaraa. E mea mâ ta oe mau tara. Eita roa ratou e haafifi ia oe i te ite i to oe e‘a e tae atu i te basileia o te Atua.» 1

Ua ite te peresideni Kimball i te Sabati mai te hoê mahana no te haamoriraa na roto i te oaoa e te ohiparaa.–te hoê taime no te vaiiho i muri te mau mea o te ao nei e no te faaî i te reira mahana i te mau ohiparaa parau-ti‘a. Na roto i te faahitiraa i te mau papa‘iraa mo‘a, ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a ia faariro i te Sabati ei « hoê oaoaraa » e ia haamata i te mahana « ma te aau anaanatae e te mata oaoa ho‘i » (Isaia 58: 13; PH&PF 59: 15).2

Te mau Haapiraa a Spencer W. Kimball

Ua faaue noa te Fatu i To’na nunaa ia faatura i te mahana Sabati.

Ua pou mai ra Mose i raro mai te mou‘a aueue e te auahi no Sinai e ua afai atu i te mau tamarii ori no Iseraela i na Ture Ahuru, te mau ture faufaa rahi no te faatereraa i te oraraa. E ere râ teie nei mau faaueraa i te mea apî. Ua faaitehia teie mau ture ia Adamu e i to’na huaai, tei faauehia ia ora i te reira mai te haamataraa ra e ua faahiti faahou-hia’tu e te Fatu ia Mose. Ua haamata teie nei mau ture na mua’tu i te oraraa i ni‘a i te fenua e ua riro ei tuhaa no te tamataraa i te mau taata tei haamauhia i roto i te apooraa i te ra‘i ra.

E titau nei te ture matamua no te Ture Ahuru i te mau taata ia haamori i te Fatu; ua faaite mai te maha o te ture i te mahana Sabati no taua ihoa ra haamoriraa ra:

« Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia‘u nei [..].

« E haamana‘o i te mahana sabati ia haamo‘ahia ïa.

E tia ia oe ia haa, e ia rave i ta oe mau ohipa ato‘a i na mahana e ono ra;

Area te mahana hitu ra, o te sabati ïa no to Atua ra no Iehova; eiaha roa oe e rave i te ohipa i te reira mahana, o oe, e to tamaiti ato‘a, e to tamahine, e to tavini tane, e to tavini vahine, e to mau puaa ato‘a ra, e te taata ê ato‘a i μ oe ra ».

« E ono ho‘i o Iehova mahana i te hamaniraa i te ra‘i e te fenua, e te tai, e te mau mea ato‘a i roto ra; area te mahana hitu ra, faaea ihora oia i te reira: i haamaitai ai Iehova i te mahana sabati, e ua haamo‘a ihora ho‘i i te reira.(Exodo 20: 3, 8–11).

Te ofatiraa i te mahana Sabati, no te mau taata e rave rahi, e ohipa riirii noa ia, area no to tatou Metua i te Ao ra e ofatiraa ïa i te hoê o te mau ture tumu. E tapa‘o faaite te reira no te manuia ore o te taata i mua i te tamataraa no te taata tata‘i tahi tei tuuhia mai i mua ia tatou hou te ao nei i hamanihia’i, « ia ite e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea ato‘a ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra » (Aberahama 3: 25)..

Te faaueraa hanahana tei afa‘i-hia mai i raro na roto i te patiri mai te mou‘a Sinai mai o teie ïa: « E haamana‘o i te mahana sabati ia haamo‘ahia ïa ». Aita roa’tu a‘e taua faaueraa i iritihia aore râ i tauihia. Ua haapuaihia râ i teie mau tau api nei:

« A haamana‘o râ i teie, te mahana o te Fatu ra, e pûpû atu ai oe i ta oe ra mau tusia e ta oe ra mau oro‘a i tei Teitei Roa ra, mai te fa‘iraa’tu i ta oe ra mau hara i to oe mau taea‘e, e i mua ho‘i i te Fatu.

« E i teie mahana eiaha oe e rave i te hoe mea ê atu, maori râ ia faaineinehia ta oe maa mai te aau hoe ra…ia î roa to oe oaoaoraa » (PH&PF 59: 12–13).3

E ere te Sabati e hoê mahana no te imiraa moni aore râ no te faaoaoaraa.

Te… ti‘aoro atu nei au i te Feia Mo‘a ato‘a i te mau vahi ato‘a ia haapa‘o etaeta’tu â i te mahana Sabati. Te ere vitiviti nei te mahana mo‘a o te Fatu i to’na auraa mo‘a na te ao taato‘a nei… Te rahi noa’tu ra to te taata haamouraa i te mau opuaraa mo‘a no te Sabati no te imiraa i te moni, te faaoaoaraa, te ha‘utiraa, e te haamoriraa i te mau atua haavare e te mau atua materia. Te tamau nei matou i te ti‘aoro i te Feia Mo‘a ato‘a e te mau taata ato‘a e măta‘u nei i te Atua i te mau vahi ato‘a ia haapa‘o e ia haamo‘a i te mahana Sabati. Eita te mau vahi raveraa ohipa e vai matara mai te mea eita e haerehia’tu i reira i taua mahana mo‘a ra. E parau mau ato‘a no te mau vahi faaarearearaa, te mau ohipa tuaro, e te mau vahi huru rau ato‘a no te faaoaoaraa. E au ra e, te upooti‘a nei te imiraa i te tao‘a rahi i ni‘a’tu i te faaueraa a te Fatu e ‘E haapa‘o outou i tau mau sabati, e e faahanahana i tau vahi mo‘a ra » (Levitiko 19: 30).4

Te ite nei matou e i roto i to tatou nei ao Kerisetiano i te mau vahi e rave rahi te vai matara noa ra te mau fare toa i te Sabati mo‘a. Ua ite papû matou e te raau rapaau no te reira tei roto ïa ia tatou iho, te feia e hoo. E mea papû eita te mau fare toa e te mau vahi ohiparaa e vai matara noa mai te mea eita tatou, te feia hoo, e haere e hoo mai i te mau tauihaa io ratou. E nehenehe anei ta outou e hi‘opo‘a faahou i te reira. A faahaere atu te reira i roto i ta outou mau pureraa pô utuafare e a aparau atu i ta outou mau tamarii no ni‘a i taua tumu parau ra. E mea faahiahia ahani e faaoti te mau utuafare ato‘a e mai teie atu taime aore roa e hoo-faahou-raa i te Sabati.5

Ua riro tatou ei hoê ao no te feia ofati i te Sabati. I te Sabati ua î roa te mau roto i te mau poti, ua apiapi roa te mau tahatai i te taata, ua rahi roa’tu te mau taata i te mau fare teata, e ua î te mau tahua huiraa popo i te feia ha‘uti. Ua riro te Sabati te mahana auhia no te mau faaiteiteraa e te mau tatauraa puaahorofenua, te mau rururaa, te mau ori haereraa a te utuafare; te ha‘uti-ato‘a-hia nei te mau ha‘utiraa popo i te mahana mo‘a. « E ohipa mai tei matauhia » o te parau tumu ïa a te mau taata e rave rahi, e ua riro to tatou mahana mo‘a ei mahana faaearaa ohipa. E no te mea ho‘i e te faariro nei te mau taata e rave rahi i teie mahana mai te hoê mahana faaearaa ohipa, e rave rahi ïa te mau taata e tamata nei i te haamaha i te mau hinaaro o te feia e au nei i te arearea e te feia e imi nei i te moni…

Aita te haereraa e pupuhi i te animala e te tai‘araa i te mahana o te Fatu i te haamo‘araa i te reira. Te tanuraa aore râ te faaapuraa aore râ te pafa‘iraa i te mau maa e ere ïa te haamo‘araa i te mahana o te Fatu. Te haereraa i roto i te mau faa no te tere ori haere, te haereraa e mataitai i te mau tuaro aore râ te mau faaiteiteraa na te mau puaahorofenua aore râ te mau hororaa aore râ te mau faaiteiteraa aore râ te tahi atu mau faaoaoaraa i taua mahana ra e ere ïa te haamo‘araa i te reira.

E mea maere paha teie huru ohipa, te faati‘a nei te tahi mau Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, o tei riro ho‘i e mau melo haapa‘o maitai i roto i te tahi ê atu mau tuhaa, i to ratou ma’iriraa i te tahi mau taime i ta ratou mau pureraa no te mau faaoaoaraa, ma te mana‘o e e ma‘iri ratou i te tai‘araa maitai mai te mea aita ratou i roto i te tahora i te mahana iritiraa aore râ e e poto roa te tau faafaaearaa mai te mea eita ratou e tere atu i te Sabati aore râ e ere ratou i te hoê hoho‘a ta ratou i hinaaro i te hi‘o mai te mea eita ratou e haere i te Sabati. E i ta ratou ofatiraa i te Sabati e mea pinepine ratou i te afa‘i ato‘a’tu i to ratou mau utuafare na muri ia ratou…

Aita e faahaparaa no te faaoaoaraa ti‘a–te mau tuaro, te mau tere ori haere, te mau ha‘utiraa e te mau hoho‘a teata. E maitai to ratou paato‘a no te faaitoito i te oraraa, e te paturu itoito nei te Ekalesia mai te hoê faanahonahoraa i taua mau faaoaoaraa. Te vai ra râ te hoê taime e te hoê vahi au maitai no te mau mea maitai ato‘a–te hoê taime no te ohipa, te hoê taime no te ha‘uti, te hoê taime no te haamori…

E parau mau e ti‘a i te tahi mau taata ia rave i te ohipa i te Sabati. E, oia mau, e nehenehe te tahi o te mau ohipa i hinaaromau-hia—mai te utuuturaa i te feia ma‘i—e riro ei haamo‘araa i te Sabati.

I te tahi mau taime ua faarirohia te haapa‘oraa i te Sabati ei tumu parau no te tusia e te faaereraa ia’na iho i te mau mea, e ere râ te reira. E ohipa noa ra no te faanahonaho e te ma‘iti i te mau taime. Ua nava‘i te taime, i roto ihoa ra i to tatou nei tau o te aamu o te ao nei, i roto i na mahana e ono no te hebedoma no te rave i ta tatou ohipa e no te ha‘uti. E rave rahi te ohipa e nehenehe e ravehia no te faanaho e no te faaitoito i te mau ohipa i roto i te hebedoma, ma te haapae i te Sabati i te hiti.7

Te Sabati, e mahana ïa e faufaahia tatou i te pae varua na roto i te haamoriraa e te mau ohipa maitai.

Te Sabati o te hoê ïa mahana mo‘a no te rave i te mau ohipa maitai e te mau ohipa mo‘a. E mea faufaa rahi te haapaeraa i te ohipa e te faaoaoaraa, aita ra te reira i nava‘i. Te pii nei te Sabati i te mau mana‘o e te mau ohipa e faatupu i te maitai, e mai te mea e faaea noa te taata ma te ohipa ore i te Sabati, te ofati ra ïa oia i te mahana Sabati. No te haapa‘oraa i te reira e ti‘a ïa ia’na ia tuturi e ia pure, ia faaineine i te mau haapiiraa, ia tuatapapa i te evanelia, ia feruri hohonu, ia farerei i te feia ma‘i e te feia i roto i te hepohepo, ia papa‘i i te mau rata i te mau misionare, ia taotooto rii, ia tai‘o i te mau buka maitai, e ia haere i te mau pureraa ato‘a no taua mahana ra tei ti‘a ia’na ia haere atu.8

A rave i te taime i te mahana Sabati ia faaea i roto i to outou mau utuafare no te aparau te tahi e te tahi, no te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, no te farerei i te mau hoa, te mau fetii e te feia ma‘i e te feia otare. Teie ato‘a te hoê taime maitai no te rave i te ohipa i roto i ta outou mau buka aamu utuafare e ta outou tuatapaparaa tupuna.9

Teie te auraa o te parau Sabati i roto i te reo Hebera « faafaaea ». Oia ho‘i te faaea hau noaraa, te hau i roto i te feruriraa e te varua. E mahana no te tiavaru atu i te mau mana‘o nounou e te mau ohipa e rave rahi nei i to tatou taime.

Ua horo‘ahia te mahana Sabati i te taata na roto i te mau u‘i ato‘a no te hoê faufaa vaiiho tamau [a hi‘o Exodo 31: 16]. E tapa‘o te reira i rotopu i te Fatu e ta’na mau tamarii e a muri noa’tu [a hi‘o Exodo 31: 17]. E mahana teie no te haamori e no te faaite i te Fatu to tatou mauruuru e to tatou fana‘o. E mahana teie no te vaiiho i te mau mea ato‘a no te ao nei e no te arue i te Fatu ma te haehaa, no te mea te haehaa o te haamataraa ïa no te faateiteiraa. E ere teie mahana no te ati e te fifi no te faaearaa râ e te oaoa parau-ti‘a. E ere te mahana no te tamaaraa rahi e mahana râ no te maa ohie e te tamaaraa varua… E mahana tei horo‘a-aroha-hia mai e to tatou Metua i te Ao ra. E mahana i reira te mau animala e tuuhia ai no te amu i te aihere e no te faafaaea; i reira te ope e vaiihohia’i i roto i te fare vairaa e e tupohehia ai te tahi atu mau matini, te hoê mahana e faaea ai te fatu ohipa e te taata rave ohipa, te fatu e te tavini, i te faaapu, i te heru e te haa. E mahana i reira te piha toro‘a e tapirihia ai e e faataimehia’i te ohipa e e haamo‘ehia’i te mau pe‘ape‘a; te hoê mahana i reira te taata e matara ai no te tahi taime poto i te faaueraa matamua ra, « E amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae, e ho‘i noa’tu oe i raro i te repo » [A hi‘o Genese 3:19]. E mahana i reira te mau tino e faafaaea ai, te mau feruriraa e tamărû ai, e te mau varua e tupu rahi ai. E mahana i reira te mau himene e nehenehe ai e himenehia, te mau pure e pûpûhia ai, te mau a‘oraa e a‘ohia ai, te mau iteraa papû e faaitehia ai, e i reira te taata e pouma teitei ai, ma te haamou roa i te taime, te aore, te atea i rotopu ia’na e to’na Rahu Nui.

Te Sabati o te hoê ïa mahana no te hi‘opo‘araa i to’na iho oraraa—te tuatapaparaa i to tatou mau paruparu, te fa‘iraa i ta tatou mau hara i to tatou mau hoa ohipa e i to tatou Fatu. E mahana no te haapae i te maa « ma te ahu paau e te rehu auahi ». E mahana no te tai‘oraa i te mau buka maitai, te hoê mahana no te feruri hohonu, te hoê mahana no te tai‘oraa i te mau haapiiraa no te mau pŭpŭ autahu‘araa e te mau pŭpŭ tauturu, te hoê mahana no te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te faaineineraa i te mau a‘oraa, te hoê mahana no te taotooto e no te faaea e te faafaaea, te hoê mahana no te farerei i te feia ma‘i, te hoê mahana no te poro i te evanelia, te hoê mahana no te poro, te hoê mahana no te farerei ma te hau i te utuafare e no te haamatau maitai i ta tatou mau tamarii, te hoê mahana no te haamatau maite i to tatou hoa tamahine aore râ hoa tamaroa, te hoê mahana no te rave i te maitai, te hoê mahana no te inu i te pape pihaa no te ite e te haapiiraa, te hoê mahana no te imi ia faaorehia ta tatou mau hara, te hoê mahana no te haafaufaa i to tatou varua e to tatou aau, te hoê mahana no te faaho‘i ia tatou i to tatou huru varua, te hoê mahana no te rave i te mau tapa‘o no te tusia e te taraehara o [te Fatu], te hoê mahana no te feruri i te mau hanahana o te evanelia e te mau ao mure ore, te hoê mahana no te pouma teitei atu i ni‘a i te e‘a e tae atu i to tatou Metua i te Ao ra.10

Te ti‘aturi nei matou e…na mua a‘e e aore râ na muri a‘e i ta outou mau pureraa i te mahana Sabati, tei te huru o te mau hora no ta outou mau pureraa, e rave outou i te mea ta te Faaora i ani atu i te mau pĭpĭ Nephi ia rave: I muri a‘e i to’na haapiraa’tu ia ratou, ua ani oia ia ratou ia haere i to ratou mau utuafare no te feruri e no te pure no ni‘a i te mau mea tei parauhia (a hi‘o 3 Nephi 17: 3). Ia haamana‘o noa tatou i taua hoho‘a ra.11

Tei roto i te Sabati tei î e tei faufaahia te haereraa i te mau pureraa a te Ekalesia e te raveraa i te oro‘a.

E au ra e te mana‘o o te Fatu no te hoê Sabati tei î e tei faufaahia o te haamoriraa ïa e te haapiiraa no ni‘a ia’na e te raveraa i ta’na oro‘a. Te hinaaro nei oia e ia faa î tatou i taua mahana ra i te mau ohipa faufaa e te mau ohipa no te pae varua. Te hinaaro nei oia ia rave tatou i teie nei mau mea na roto i te mana‘o haamaitai e te aau e te mata oaoa ho‘i, eiaha râ na roto i te ata faarahi. Te hinaaro nei oia ia haere ta tatou mau tane e ta tatou mau tamaroa i ta ratou mau pureraa autahu‘araa ma te faaineine i ta ratou mau haapiiraa e ma te aau oaoa. Te hinaaro nei oia e ia haere to’na nunaa i te Haapiiraa Sabati e ia haapii i reira i ta’na opuaraa no te faaoraraa. Te hinaaro nei oia ia haere to’na nunaa i te pureraa oro‘a ia himene e te Feia Mo‘a e ia pure ma te varua e te taata tei riro ei auvaha e ia rave i te mau tapa‘o no te oro‘a, ma te faaapî i te fafauraa, na roto i te auraro-maite-raa i te Fatu, ma te rave-papûraa i te ohipa, e te haamana‘o tamau noaraa ia’na.12

O vai tei ti‘a ia haere i te mau pureraa oro‘a ? Ua faataehia te faaueraa na roto i te peropheta i te feia ato‘a « e tia ra to ratou pue avae i nia i te fenua no Ziona », te melo no ta’na Ekalesia [a hi‘o PH&PF 59: 3, 9]. Aita te titauraa i faataa-noa-hia no te feia paari tei roto ato‘a râ te feia api e te feia paari ato‘a… Eaha ïa ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu maitai atu â no te haapaariraa i te utuafare maori râ ia haere amui atu te taato‘araa o te utuafare, te mea rahi e te mea na’ina’i, i te fare pureraa no te mau pureraa oro‘a ? I reira te mau tamarii e haapii ai i te peu no te haere tamau i te pureraa, e tape‘ahia ai ratou i te ofati i te Sabati, e apo mai ai ratou, noa’tu to ratou apî, i te mau haapiraa e te mau iteraa papû, e te varua i reira. E ti‘a i te feia faatere no te tĭtĭ, no te paroita e no te mau pŭpŭ ia riro ei hi‘oraa maitai no te mau taata i roto i teie tumu parau.13

I to‘u tamarii-rii-raa, ua haapiihia vau i te peu no te haere i te mau pureraa oro‘a. Ua afa‘i noa to‘u Metua vahine ia‘u na muri ia’na. I taua mau avatea ve‘ave‘a ra, ua hinaaro vau i te taoto e ua turu‘i vau i ni‘a i to’na turi no te taoto. Aita paha vau i haapii rahi mai na roto i te mau a‘oraa, ua haapii râ vau i te peu « no te haere i te pureraa ». Ua vai noa teie nei peu ia‘u nei i te taato‘araa o to‘u nei oraraa.14

Aita e tamarii rii e farii nei i te hihi mahana o te ite papû eaha te tupu i ni‘a i to’na tino; ma to’na ite ore, te afa‘i mai nei râ te hihi mahana i te puai i to’na tino na’ina’i. Aore roa e tamarii tei ite i te faufaa o te u a to’na metua vahine aore râ te maa i roto i te mau punu tei tatarahia no te faaamu ia’na. No reira mai ho‘i to’na puai e to’na mana ia tupu e ia riro mai ei taata a muri iho…

E nehenehe i te mau tamarii ato‘a e apo rahi mai i roto i te hoê pureraa oro‘a ma te taa ore i te faufaa rahi no taua pureraa ra. E momi ratou i te mau mea ato‘a i te mau taime ato‘a.15

E ere anei te hoê ereraa rahi no te taime e te tautoraa mai te mea e ti‘a ia tatou ia faaea e ia parau i te mau po‘ipo‘i Sabati ato‘a e « E haere anei au aore râ aita i te pureraa autahu‘araa ? E haere anei au aore râ aita i te pureraa oro‘a i teie mahana ? E haere anei au aore râ aita ? » Auê ïa tautooraa rahi haamau‘ahia…A rave hope roa na i te faaotiraa.16

Ua faaea noa te hoê taata ta‘u i matau i te fare i te mau Sabati ato‘a e ua faati‘a oia i ta’na faaotiraa ma te parau e e mea rahi a‘e te maitai ta’na e farii na roto i te tai‘oraa i te hoê buka maitai i te fare eiaha ra i te haereraa i te pureraa oro‘a e i te faarooraa i te hoê a‘oraa ino. E ere ho‘i te utuafare, noa’tu to’na huru mo‘a, i te fare no te pure. Aita e oro‘a e faaterehia i roto i te fare; aita e itehia te autaea‘eraa e te mau melo, aita ato‘a te fa‘iraa i te mau hara i te mau taea‘e. E topahia paha te mau mou‘a ei mau hiero no te Atua e e parauhia paha te mau uru raau e te mau tahora pape ei mau mea hamanihia e ana; i roto ana‘e râ te fare pureraa, aore râ te fare no te pure, e oti ai te taato‘araa o te mau titauraa a te Fatu. E no reira i parau mai ai oia ia tatou e « E mea tia i to te ekalesia ia tairuru pinepine mai ia amu i te pane e te uaina ei haamana‘oraa i te Fatu ra o Iesu » (PH&PF 20: 75).17

Eita tatou e haere i te mau pureraa i te Sabati ia faaanaanataehia tatou aore râ ia haapii-noa-hia tatou. Te haere nei tatou no te haamori i te Fatu. E hopoi‘a na te taata tata‘i tahi, e taa ê noa’tu i te mau parau tei parauhia na mua mai, mai te mea te hinaaro ra te hoê taata ia haamori i te Fatu ma te varua e te parau mau, e nehenehe ïa ta’na e na reira ma te haereraa’tu i ta’na mau pureraa, ma te amuraa i te oro‘a, e te feruri-hohonu-raa i te mau mea hanahana o te evanelia. Mai te mea aita te pureraa i manuia maitai i to outou feruriraa, aita ïa outou i manuia. Aita e nehenehe i te hoê taata ia haamori no outou; e ti‘a ia outou ia rave i ta outou iho ti‘aturiraa i te Fatu.18

Ua fafau mai te Fatu i te mau haamaitairaa i te feia ato‘a o te haapa‘o maite i te Sabati.

Te opuaraa no te faaueraa [ia haamo‘a i te mahana Sabati] e ere ïa i te faa-ere-raa i te taata i te tahi mea. Te mau faaueraa ato‘a ta te Atua i horo‘a i ta’na mau tavini no te maitai ïa o te feia e farii e e haapa‘o i te reira mau faaueraa. O te taata iho o te fana‘o na roto i te haapa‘o maiteraa e te etaeta; o te taata iho o te mauiui na roto i te ofatiraa i te mau ture a te Atua…

Te ite nei au i roto i to‘u mau tere i te mau taata e faa ere nei ia ratou i te mau haamaitairaa no te mahana Sabati e e rave nei i te mau mea rahuihia. Ua ite au i te mau taata faaamu animala o te haaputuputu nei i ta ratou mau animala i te Sabati; te mau hoohooraa maa hotu i te pae puromu, e te rahiraa o te taime, o te matara nei i te ao e te pô i te tau auhuneraa, e o te tapiri i te Sabati; te mau fare toa hoo raau, te mau fare tamaaraa, e te mau hoohooraa i te pae puromu tei tapiri i te mahana o te Fatu—i te mau fatu ohipa o te ora nei e o te oaoa mau nei i te haapa‘oraa i te ture. E i te mau taime ato‘a e ite au i te mau taata maitai o te haapae nei i teie mau huru imiraa moni, te oaoa nei au e te hinaaro nei au i roto i to‘u aau ia haamaitai ia ratou no to ratou faaroo e to ratou tape‘a-maite-raa.19

Ua ite au e e ore roa te mau taata e mauiui i te pae hopea no te hoê noa‘e tusia i te pae moni tei ti‘a ia ravehia, no te mea ua faaue [te Atua] ia tatou ia haapa‘o i ta’na mau ture e ua titau ato‘a oia ia tatou ia:

« … e tamataraa te reira ia‘u nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te ra‘i ra, a niinii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou » (Malaki 3:10).20

No ni‘a i teie nei faaueraa, e i rotopu i te tahi atu mau faaueraa, e pee na tatou i te peropheta Iosua: « E tena na, e măta‘u outou ia Iehova, e e haamori ho‘i ia’na ma te haavare ore, ma te parau mau:…e faataa na outou i teie nei mahana i ta outou e haamori; …area vau e to‘u ato‘a ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova » (Iosua 24: 14-15).

I reira e nehenehe ai ia tatou ia ti‘aturi i te mau haamaitairaa tei fafauhia i te mau tamarii no Iseraela: « E haapa‘o outou i tau mau sabati, e e faahanahana i tau vahi mo‘a ra: o vau o Iehova.

« Ia haapa‘o outou i ta‘u ra mau haapa‘oraa, e ia mau i ta‘u ra parau, e ia rave i te reira;

« E horo‘a’tu vau i te ûa i te tau mau ra, e e maahia to te fenua, e e faahotu mai te mau raau o te fenua ra i te huero.

« E tae ta outou papairaa sitona i te haaputuraa vine, e tae roa ho‘i te haaputuraa vine i te ueueraa huero; e amu ho‘i outou i ta outou maa ma te rahi, e e parahi i to outou fenua ma te ora;

« E na‘u e horo‘a’tu i te hau i to outou na fenua, e taoto ho‘i outou, e ore roa ho‘i te hoê e haamăta‘u mai » (Levitiko 26: 2–6).21

Mai te mea te here nei tatou i te Fatu, e haapa‘o ïa e e haamo‘a ïa tatou i te mahana Sabati.

E au ra e te tumu e mea fifi roa te mahana Sabati no te mau taata e rave rahi ia haapa‘o no te mea ïa e ua papa‘ihia te reira i ni‘a i te mau ofa‘i eiaha râ i roto i to ratou ra aau…

… I to tatou iho nei tau e au ra e ua ite [te Fatu] i te maramarama o to’na nunaa, e ua mana‘o oia e e apo mai ratou i te taato‘araa o te varua haamori e te haapa‘oraa i te Sabati a parau ai oia ia ratou e:

« E pûpû atu oe i te hoe tusia i te Fatu ra o to oe Atua na roto i te parau-ti‘a, oia ho‘i i te aau oto e i te varua haehaa ra » (PH&PF 59:8).

… Ua horo‘a mai oia ia tatou te ture matamua e te hau i te rahi:

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau ato‘a, e ma to varua ato‘a, e ma to mana‘o ato‘a » (Mataio 22: 37).

Eita e mana‘ohia e te taata o tei hinaaro i te Fatu ma to’na aau ato‘a e ma to’na varua ato‘a e ma te aau oto e te varua haehaa e tei ite i te mau horo‘a hopea ore ta te Fatu i horo‘atu ia’na eita ïa oia e faaohipa i te hoê mahana i ni‘a i te hitu na roto te haamaitai e te aau mauruuru, ma te faahaere i mua te mau ohipa maitai a te Fatu. Ua riro te haapa‘oraa i te Sabati ei hoê faaiteraa no te faito o to tatou here i to tatou Metua i te Ao ra.22

Te ani pinepine nei te mau taata i hea e huti ai te reni: eaha te mea ti‘a e eaha te mea ti‘a ore ia rave i te Sabati. Mai te mea râ e here mau te hoê taata i te Fatu ma to’na aau ato‘a, e i to’na puai ato‘a, te mana‘o e te itoito; mai te mea e nehenehe ta te hoê taata e faatea ê atu te mana‘o nounou te hinaaro haavî; mai te mea e nehenehe ta te hoê taata e faito i te mau ohipa ato‘a no te Sabati i te raau faito no te haamoriraa; mai te mea eita te hoê taata e haavare i to’na Fatu e ia’na iho, mai te mea e pûpû te hoê taata i « te aau oto e te varua haehaa », eita roa ïa e vai mai te ofatiraa i te Sabati i roto i te oraraa o taua huru taata ra.23

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A tai‘o i te mau api 201–02. A feruri i te faufaa rahi ta te Fatu e horo‘a nei i te parau no te Sabati e no teaha te Sabati i taa ê ai i te tahi atu mau mahana o te hebedoma. Eaha te mea e faariro nei i te Sabati ei « oaoaraa » ?

  • A tai‘o i te mau api 202–04, ma te imi i te mau mea eita e ti‘a ia tatou ia rave i te Sabati. No teaha teie nei mau ohipa e ere ai i te mea tano i te Sabati ? I te mau api 205–09, te horo‘a nei te peresideni Kimball i te mau hoho‘a no te mau « ohipa faufaa no te pae varua » i te Sabati. Eaha ta outou e to outou utuafare i rave no te haafaufaa i ta outou haapa‘oraa i te Sabati ?

  • Ua parau te peresideni Kimball e ua riro « te mau tumu te hoê hi‘oraa hau atu i te faufaa » no te feia tei titauhia ia rave i te ohipa i te Sabati (api 204). Eaha ta te taata e nehenehe e rave no te tape‘a i te varua no te haamoriraa i te mahana Sabati ia titau-ana‘e-hia ratou ia rave i te ohipa ?

  • Eaha te auraa ia parau ana‘e tatou e ua riro te Sabati e hoê mahana no te faafaaearaa ? (A hi‘o i te mau api 205–07, no te tahi mau hi‘oraa. No teaha e ere ai i te mea tano ia faafaaea noa, ma te rave ore i te tahi ohipa i te Sabati ?

  • A tai‘o i te mau tumu no te haere atu i te mau pureraa a te Ekalesia i te mau api 207–09. Eaha te taime i ite ai outou e te haamori mau nei outou i roto i te hoê pureraa a te Ekalesia e no teaha ? Nahea e nehenehe ta outou e faariro i to outou haereraa i te pureraa e ta outou haamoriraa ei mea hau atu i te faufaa ?

  • Ua faaite papû te peresideni Kimball no ni‘a i te mau haamaitairaa ta tatou e farii ia haamo‘a ana‘e tatou i te mahana Sabati (te mau api 210–11, a hi‘o ato‘a i te mau aamu i te mau api 199, 201). Eaha te tahi o te mau haamaitairaa ta outou i farii a haapa‘o ai outou i teie nei faaueraa ?

  • I roto i te hoê pureraa pô utuafare aore râ te apooraa utuafare, a feruri eaha ta to outou utuafare e nehenehe e rave no te tauturu te tahi e te tahi no te haamo‘a i te mahana Sabati.

Te mau papa‘iraa mo‘a: Genese 2:1–3; Mareko 2:23–28; 3:1–5; Mosia 13:16–19; PH&PF 68:29

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Atopa 1953, 55

  2. A hi‘o i « The Sabbath–A Delight », Ensign, tenuare. 1978, 4–5

  3. Faith Precedes the Miracle (1972), 267–69

  4. I roto i te Conference Report, atopa. 1978, 5; aore râ te Ensign, novema 1978, 5

  5. I roto i te Conference Report, atopa 1975, 6; aore râ te Ensign, novema 1975, 6

  6. Ensign, tenuare 1978, 2, 4, 5

  7. Ensign, tenuare 1978, 4

  8. Ensign, tenuare 1978, 4

  9. I roto i te Conference Report, eperera 1981, 62; aore râ te Ensign, me 1981, 45

  10. « The Fourth Commandment », in M Man–Gleaner Manual 1963–1964 (leader’s manual), 277–78

  11. I roto i te Conference Report, eperera 1980, 5; aore râ te Ensign, me 1980, 4

  12. « The Fourth Commandment », 279–80

  13. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 221

  14. I roto i te Conference Report, atopa 1944, 43

  15. The Teachings of Spencer W. Kimball, 517.

  16. The Teachings of Spencer W. Kimball, 517

  17. The Teachings of Spencer W. Kimball, 220.

  18. Ensign, tenuare 1978, 4–5

  19. Ensign, tenuare 1978, 4, 5.

  20. I roto i te Conference Report, atopa 1953, 56.

  21. Ensign, tenuare 1978, 5.

  22. « The Fourth Commandment », 275–76.

  23. « The Fourth Commandment », 280.

Hōho’a
Sunday School

« Ia parau oe i te sabati e mahana hinaarohia » (Isaia 58: 13).

Hōho’a
family entering Church

Te sabati o te hoê ïa « mahana no te haamori e no te haamaitai e no te faaite i to tatou mauruuru i te Fatu »

Hōho’a
family

Ua haapii te peresideni Kimball e te Sabati te hoê ïa mahana « no te farerei i te utuafare ma te hau ».