Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 20: Te mau vahine o te Ekalesia


Pene 20

Te mau vahine o te Ekalesia

Ua riro te mau vahine o te rave i te mau hopo‘ia rarahi i horo‘ahia ia ratou e te Atua ei hoê haamaitairaa rahi no to ratou mau utuafare, no te Ekalesia, e no to te ao ato‘a.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ua papa‘i te peresideni Spencer W. Kimball: « Te faahiahia nei au i te haapa‘o maitai o to tatou mau tuahine e rave rahi e to ratou paieti tuutuu ore no te tumu o te parauti‘a. E ua faati‘a oia i teie i muri nei:

« Te faaite nei te buka aamu o to‘u metua vahine faahiahia mau i te hoê oraraa o tei î i te haamauuruuru no te taime no te tavini e ua oto oia no te mea aita oia i nehenehe i te rave hau atu â. Ua ataata vau i te taime a tai‘o ai au aita i maoro a‘e nei i te hoê faahitiraa o tei papa‘ihia i te 16 no tenuare 1900. Te tavini ra oia ei tauturu matamua i roto i ta matou Sotaiete Tauturu i Thatcher, i Arizona, e ua haere atu te peresideniraa i te utuafare o te hoê tuahine e te vai ra te hoê aiû o tei ma’ihia o tei haafifi i te metua vahine i te raveraa i ta’na ohipa niraraa i te ahu. Ua afa‘i atu to‘u metua vahine i ta’na iho matini niraraa ahu, te maa amuamu, ta’na aiû, e te hoê parahiraa teitei no te aiû, e ua haamata ratou i te rave i te ohipa. Ua papa‘i oia i taua pô ra, « ua hamani matou e maha ahu tapuru, e maha piripau e ua haamata i te hoê ahu no te hoê o te mau tamaroa ». Ua ti‘a roa ia ratou ia faaea i te hora 4 i te ahiahi no te haere atu i te hoê hunaraa ma‘i, no reira aita i noaa ia matou « i te rave hau atu i tei oti ». E mea oaoa roa ia na‘u teie rahira ohipa i ravehia aita ia vau e manao e, « Aita te reira i nava‘i ».

« E piti mahana i muri mai, ua ruru te Sotaiete Tauturu i to matou fare no te hoê rururaa ohipa. Ua papa‘i to‘u metua vahine e, « mea rahi roa matou e mea rahi roa te mau mea i ravehia. I muri mai i taua rururaa ra, ua haere atu oia ma te amuamu ore i te hoê apooraa feia faatere.

« O tera te huru o te utuafare i fanauhia ai au, o tei arata‘ihia e te hoê vahine o tei horo‘a i te taviniraa i roto i ta’na mau ohipa ato‘a. O tera te huru o te utuafare o ta ta‘u vahine i patu. O tera te huru o te utuafare o ta te tauatini vahine faahiahia mau i roto i te Ekalesia ato‘a i patu.1

Ua haapii te peresideni Kimball i te faufaa o te mau vahine parau-ti‘a i roto i te opuaraa a te Metua no Ta’na mau tamarii. Ua na ô oia e: « Ia tae i te hoê mahana, ia faati‘ahia ana‘e te aamu o teie tau tuuraa evanelia e o te mau tau tuuraa na mua’tu, e î roa ïa te reira aamu i te mau aamu itoito o ta tatou mau vahine, no to ratou paari e to ratou paieti, to ratou itoito, no te mea ua ite paha outou e, e mai te mau vahine tei tae matamua atu i te menema o te Fatu ra o Iesu Mesia i muri a‘e i to’na tia-faahouraa, e itea-noa-hia te mau mea e hopea mure ore i ta tatou mau vahine parau-ti‘a.2

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Noa’tu e mea taa ê te mau hopoi‘a i horo‘ahia i te mau vahine e i te mau tane, e ti‘a râ ia ratou ia rave amui i te ohipa ma te aifaito e te faatura.

Ua haapii maramarama mai te mau papa‘iraa mo‘a e te mau peropheta ia tatou e te Atua, o oia tei maitai roa i to’na huru parau-ti‘a, « e ore e haapa‘o i te huru o te taata » (Te Ohipa 10:34)… Te vai ra to tatou aifaitoraa hope roa ei mau tamarii varua na’na. Te vai ra to tatou aifaitoraa i roto i te fariiraa i te here maitai roa o te Atua no tatou tata‘i tahi. Ua papa‘i o Elder John A. Widtsoe o tei faaru‘e mai e:

« Te ti‘araa o te vahine i roto i te Ekalesia o te haereraa ïa i piha‘iho i te tane, eiaha i mua ia’na eiaha ato‘a i muri ia’na. I roto i te Ekalesia te vai ra te aifaitoraa hope roa i rotopu i te tane e te vahine. Ua faataa te Fatu i te evanelia na te mau tane e na te mau vahine ato‘a » (Improvement Era, mati 1942, api 161).

I roto râ i taua mau iteraa mau ra, e mea taa ê râ to tatou mau ti‘araa e ta tatou mau hopoi‘a. E mea mure ore teie mau taa-ê-raa—ua horo‘ahia i te mau vahine e rave rahi mau hopoi‘a rarahi a te metua vahine e te tuahine e ua horo‘ahia i te mau tane te mau hopoi‘a rarahi a te metua tane e te autahuaraa—aita râ te tane i taa ê i te vahine, aita ato‘a te vahine i taa ê i te tane i te Fatu nei (a hi‘o ia Korinetia 11:11). E riro raua e piti ato‘a ra, te hoê tane parau-ti‘a e te hoê vahine parau-ti‘a ei haamaitairaa no te feia ato‘a ta ratou e haaputapû nei te aau na roto i to ratou mau oraraa.

A haamana‘o e, i roto i te ao na mua tatou i haere mai i ô nei, ua horo‘ahia te tahi mau hopoi‘a i te mau vahine haapa‘o maitai e ua faataahia te mau tane haapa‘o maitai no te tahi mau ohipa a te autahuaraa. Noa’tu aita tatou e haamana‘o nei i te mau tuhaa no te reira, eita te reira e taui i te huru hanahana mau o ta tatou i farii a‘e na.3

I te tahi mau taime te faaroo nei matou i te tahi mau parau faaite pe‘ape‘a no ni‘a i te huru e ravehia nei i ni‘a i te mau tuahine. Penei a‘e paha te tupu nei te reira, ei hopea no te tau‘a oreraa e te haapa‘o oreraa, e ere râ te reira i te mea ti‘a, e te mau taea‘e. Te vai nei te ohipa ta te mau vahine o teie Ekalesia e ti‘a ia rave, noa’tu te taa-ê-raa, e aifaito râ te faufaa i te ohipa ta tatou e rave. Oia mau, hoê â ta ratou ohipa e te ohipa i anihia ia tatou ia rave—noa’tu e mea taa ê to tatou mau ti‘araa e ta tatou mau hopoi‘a…

Aita to tatou mau tuahine e hinaaro ia haamaha-noa-hia to ratou mau hinaaro aore râ ia haafaufaaorehia ratou, te hinaaro nei ratou ia faaturahia ratou ei tuahine e ei mau aifaito no tatou. Te faahiti nei au i teie mau mea ato‘a, e to‘u mau taea‘e, eiaha no te mea te papû ore nei te mau parau tumu e te mau haapiiraa a te Ekalesia no ni‘a i te mau vahine, no te mea râ i roto i te tahi mau tiaraa e mea papû ore te huru o ta tatou peu.4

Te Sotaiete Tauturu e faanahonahoraa ïa na te Fatu no te mau vahine. E faahope oia i te haapiiraa i horo‘ahia i te mau taea‘e. Te vai ra te hoê puai i roto i teie faanahonahoraa o tei ore â i faaohipa-hope-hia no te haapuai i te mau utuafare no Ziona e no te patu i te Basileia o te Atua…

… I roto i to’na paari e te aau mehara, ua hamani to tatou Metua i te mau tane e te mau vahine ia ti‘aturi te tahi i ni‘a i te tahi no te faarahi hope roa i to raua tupuraa. No te mea e mea taa ê to raua mau naturaraa, e nehenehe ta raua e faahope te tahi i te tahi, no te mea hoê â raua i roto i te tahi mau huru e rave rahi, e nehenehe ta raua e taa i te huru o te tahi e te tahi. Eiaha roa te tahi e faahinaaro i te mau taa-ê-raa o te tahi; ia ite raua e piti ato‘a ra eaha te mea faufaa ore e eaha te mea au maite i roto i taua mau taa-ê-raa râ; e ia ora mai te reira te huru. E ia riro te autae‘aeraa o te autahuaraa e te autuahineraa o te Sotaiete Tauturu ei haamaitairaa i roto i te mau oraraa o te mau melo ato‘a o teie Ekalesia rahi, a tauturu ai tatou te tahi e te tahi i ni‘a i te e‘a o te maitai roaraa.5

Ua pii te Atua i te mau vahine no te tauturu i te haafaufaa, i te paruru e te tia‘i i te utuafare e te utuafare fetii.

Te riroraa ei vahine parau-ti‘a e ohipa hanahana ïa i te mau faito matahiti ato‘a. Te riroraa ei vahine parau-ti‘a i roto i te mau tau hopea i ni‘a i teie fenua, na mua a‘e i te ho‘i-piti-raa mai o to tatou Faaora, e piiraa faahiahia taa ê mau ïa. E nehenehe te puai e te hi‘oraa o te vahine parau-ti‘a i teie mahana e tata‘i ahuru atu ia faaauhia i te mau tau hau i ma‘iri. Ua tuuhia mai oia i ô nei ia tauturu i te haamaitai, i te paruru, e i te tia‘i i te utuafare—te niu e te faanahonahoraa faahiahia roa‘e ïa o te Totaiete. E aueue e e mou paha te tahi atu mau faanahonahoraa i roto i te Totaiete, tera râ e nehenehe ta te vahine parau-ti‘a e tauturu i te faaora i te utuafare, o tera noa paha e te hopea o te vahi haapuraa o ta te tahi mau taata e ite i rotopu i te mau fifi rahi o te oraraa.6

Ia tai‘o outou i te mau ve‘a, ia mata‘ita‘i outou i te afata teata, ia faaroo outou i te ratio, ia tai‘o outou i te mau buka e te mau ve‘a, e te rahiraa o te mau mea e tae mai nei i to tatou feruriraa e arata‘i ê atu ia tatou… Te tahi mau mea o ta ratou e parau nei ia outou i teie mau mahana o teie ia: aita e faufaa ia faaipoipo; aita e titauhia ia faaipoipo ia noaa mai te tamarii, aita e faufaa te tamarii, e noaa te mau oaoa ato‘a o teie ao ia outou mai te mea e aita teie mau titauraa e teie mau hopoi‘a… Te vai ra e rave rahi mau rave‘a no te horo‘a’tu ia outou i teie mea horo‘a-noa-hia tei piihia te ti‘amâraa. Te parau nei ratou ia outou e ua taamuhia outou [e te mau fifi] i to outou fare, i ta outou tane faaipoipo, i ta outou mau tamarii, i ta outou ohipa i te fare. Te parau nei e te papa‘i nei ratou ia outou no ni‘a i te hoê ti‘amâraa aita roa’tu ho‘i ratou i ite i te auraa…

E au ra ua maramarama o Eva, no faaru‘e noa iho nei ho‘i oia i te kerono mure ore, i te e‘a o te oraraa, no te mea ua oaoa oia— ua oaoa ! ua amu raua i te maa hotu i rahuihia… Ua haamata to tatou metua vahine o Eva i te nunaa taata ma te oaoa, ma te hinaaro i te mau tamarii, te mauruuru no te oaoa o ta ratou e hopoi mai ia’na, ua ineine oia i te farii i te mau fifi o te hoê utuafare, te mau oaoa ato‘a râ…

E ohipa mo‘a ta te mau metua vahine. E mau hoa tauturu ratou no te Atua, e no ta ratou ato‘a mau tane faaipoipo, na mua roa i te fanauraa i te mau tamarii varua a te Fatu e i muri iho i te atuaturaa i taua mau tamarii ia tavini ratou i te Fatu e ia haapa‘o ratou i ta’na mau faaue… Te ti‘araa metua vahine te hoê ïa piiraa mo‘a, te hoê titauraa mo‘a no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua, te hoê haamo‘araa e te haapa‘oraa i te atuaturaa e te aupururaa, te faaamuraa i te tino, te feruriraa e te varua o te feia tei tape‘a i to ratou ai‘a matamua e tei haere mai i ni‘a i teie fenua no to ratou ai‘a piti no te haapii e ia tamatahia e no te haaraa ia riro ei atua.7

Ua rahi roa te mau vahine e haamau‘a nei i to ratou taime i roto i te oraraa sotiare, i roto i te ohipa politita, i roto i te mau ohipa i piha‘i iho i te huiraatira, e aita ho‘i ratou i faaea i te utuafare mai tei titauhi‘a ia ratou no te haapii e no te arata‘i e no te farii e no te here i ta ratou mau tamarii i roto i te hoê vahi paruruhia.8

Aita’tu e hanahana rahi roa‘e tei horo‘ahia i te hoê vahine maori râ i te tautururaa i roto i te opuraa hanahana [a te Atua]. Te hinaaro nei au ia parau papû atu e eita te hoê vahine e ite i te mauruuru e te oaoa e te hau rahi roa’tu, e ia rave i te hoê ohipa rahi roa’tu no te taata maori râ i te riroraa ei hoê vahine paari e te parau-ti‘a e te haapiiraa i te mau tamarii maitai.9

Ua fafau te Fatu i te mau haamaitairaa no te utuafare mure ore i te mau vahine haapa‘o maitai ato‘a.

Ua ere te tahi o outou i ta outou tane faaipoipo na roto anei i te pohe, e te tahi na roto i te faataaraa. Aita â te tahi o outou i farii atura i te haamaitairaa rahi no te faaipoiporaa. Tera râ, ia faaau-ana‘e-hia i te parau no te oraraa e a muri noa’tu « e vai poto noa mai » ïa to outou ereraa i teie nei mau haamaitairaa (a hi‘o PH&PF 121: 7)…

A haamana‘o ato‘a e, a faatumu ai tatou i ni‘a i te mau hanahana e te faufaa rahi no te oraraa utuafare i ô nei, e melo paato‘a tatou no te utuafare mure ore no to tatou Metua i te ao ra.

Ia papû ato‘a ia outou e, o outou te mau tuahine haapa‘o maitai ato‘a tei ore i farii i te haamaitairaa i roto i to outou ai‘a piti ia taatihia i te hoê tane parau-ti‘a, e ere ho‘i no outou te hape, e farii ïa outou i taua haamaitairaa ra i roto i te oraraa a muri atu. I te mau taime a mihi ai outou i taua fariiraa ra e taua here ra no roto i te oraraa utuafare i ni‘a i te fenua, a haamana‘o e, e ua ite to tatou Metua i te Ao ra i to outou hepohepo, e e haamaitai oia ia outou i te hoê mahana i te hoê faito eita e noaa ia outou ia faaite.

I te tahi mau taime ua titauhia e ia faaerehia tatou no te tahi taime poto noa i roto i te tamataraa e te faaiteraa i to tatou haapa‘o maitai—e farii râ te mau vahine e te mau tane parau-ti‘a i te hoê mahana i te mau mea ato‘a—a feruri na i te reira, e te mau tuahine e—te taato‘araa o te mau mea ato‘a a to tatou Metua ! E hoonahia te taime no te tia‘iraa e no te haapa‘oraa ato‘a !

A tia‘i noa’tu ai i te reira, aita te hoê vahine i titauhia ia faaipoipo aore râ ia riro mai oia e metua vahine no te haapa‘o i na ture rahi matamua e piti—te hinaaroraa i te Atua e i to tatou taata tupu—mai ta Iesu i parau, tei ni‘a i na pue ture, te ture ato‘a e te mau peropheta.10

O outou tei ore i ite atura i te ohipa matauhia e te hoê vahine, e ere na roto i te maitairaa, no te mau tumu râ e ore e noaa ia outou ia haavî, e rave rahi atu â te ohipa ta outou e nehenehe e rave no te tauturu i te tahi atu mau taata.11

E ti‘a i te vahine tata‘i tahi ia imi i te mau rave‘a ia faatupu i to’na huru hanahana.

Te oaoa nei e te faahiahia nei matou i te tupuraa au e te mau faaiteiteraa no te mau taleni e rave rahi a to tatou mau tuahine.12

Te faaitoito nei matou i to tatou mau tuahine ato‘a ia faaohipa i ta ratou mau rave‘a no te farii i te maramarama e te ite i te fare haapiiraa, i roto i ta ratou iho tuatapaparaa e i roto i te Sotaiete Tauturu.13

E te feia apî tamahine e, e nehenehe ta outou e haamau i ta outou mau fâ, ia tapae outou e ia faaetaetahia outou. A tamau noa i te tutava i te reira mau fâ. A pure e a faahaehaa ia outou i roto i te imiraa i te paari e te ite. Tei roto outou i te taime no to outou oraraa no te tuatapapa e no te faaineine. A haapii mai i te mau mea ato‘a e nehenehe ia outou ia haapii. E tupu outou i te rahi na roto i te faateiteiraa i ta outou mau fâ e te titauraa i te mau feti‘a.14

E ti‘a i te tamahine tata‘i tahi, e te parau nei au te tamahine tata‘i tahi, ia faaineine ia’na no te faaipoiporaa e no te mau hopoi‘a i roto i te utuafare. Eita outou e tai‘o i te reira i roto i te mau ve‘a no teie nei mahana, e e parau mau râ te reira. E ti‘a ia’na ia faaitoitohia e ia haapeu oia i te faaineine ia tavini mai te hoê vahine mau. E ti‘a ia’na ia aravihi i roto i te mau mea faufaa o te haamaitai i to’na oraraa utuafare. E ti‘a ia’na ia faarahi i ta’na mau taleni, ia haapaari i to’na iteraa e to’na iteraa papû no te evanelia, e ia anaanatae i te taviniraa ia vetahi ê. E nehenehe te tahi mau tamahine ia piihia i te mau misioni rave tamau, e e farii paato‘a ratou i te rave‘a ia riro ei mau taata faaohipa-rahi-hia i roto i te basileia o te Atua mai te mea e faaineine ratou ia ratou iho… Te hinaaro nei matou e ia haapii-maitai-hia ta tatou mau vahine, no te mea eita te mau tamarii e ora mai na roto i te pouri o to ratou mau metua vahine.15

Te hinaaro nei matou e ia tutava outou e ia noaa ia outou taua haapiiraa ra…o te faaineine ia outou no te oraraa a muri atu e no te tavini-maite-raa i roto ato‘a i te oraraa tahuti nei. Taa ê noa’tu i taua mau ite tumu e te faufaa rahi no te atuaturaa i te utuafare, te vai nei te tahi atu mau aravihi e nehenehe e faatupuhia e o te faarahi i to outou maitai i roto i te utuafare, i roto i te Ekalesia e i roto i te vahi ta outou e faaea ra.

Faahou â, e ti‘a ia outou ia feruri paari i te mau ma‘itiraa ta outou e rave, aita râ matou e hinaaro nei ia ore te mau vahine o te Ekalesia ia vai ite ore noa aore râ ia ore ratou e manuia. E riro outou e mau metua vahine e e mau vahine faaoipoipo maitai a‘e, i roto i teie nei oraraa e a muri atu, mai te mea e haamaitai outou i te mau aravihi tei horo‘ahia’tu ia outou na e e faaohipa outou i te mau taleni ta te Atua i haamaitai atu ia outou.16

Te hinaaro mau nei matou e ia farii to tatou mau tuahine i te mau mea maitai ato‘a. Te ti‘aturi nei matou i te fariiraa i te taato‘araa o teie nei mau haamaitairaa—te taere, te peu maitai, te haapiiraa, te ite, te maitai-roa-raa–ia nehenehe i te mau metua vahine no ta tatou mau tamarii ia aupuru e ia haapii ia ratou na roto i te parau-ti‘a.17

Te haapapû faahou nei au i te hinaaro hohonu ia tai‘o te mau tuahine ato‘a i te mau papa‘iraa mo‘a. Te hinaaro nei matou e ia haamaitaihia to tatou mau utuafare na roto i te mau tuahine o te ite i te mau papa‘iraa mo‘a–e mau vahine otahi anei outou aore râ e mau vahine faaipoipohia, e mau vahine apî anei aore râ e mau vahine paari, e mau vahine ivi anei aore râ e mau vahine e parahi nei i roto i te hoê utuafare.

Taa ê noa’tu i to tatou mau huru oraraa tata‘i tahi, ia matau ana‘e outou i te mau parau mau no te mau papa‘iraa mo‘a, e rahi roa’tu â ïa to outou maitai i te haapa‘oraa i te piti o te ture rahi, oia ho‘i, e aroha’tu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na. Ia riro outou ei feia aivanaa no te mau papa‘iraa mo‘a–eiaha no te haafaufaa ore ia vetahi ê, no te faateitei râ ia ratou ! O vai ho‘i te vahine e hinaaro rahi nei i te « tape‘a maite » i te mau parau mau no te evanelia (o ta ratou ho‘i e nehenehe e h’io atu i te mau taime hinaarohia) maori râ te mau vahine e te mau metua vahine o te aupuru e te haapii rahi nei ?

A maimi i te maitai roa ra i roto i ta outou ato‘a mau tautooraa parau-ti‘a, e i roto i te mau huru ato‘a no to outou mau oraraa.

A haamana‘o, e au mau tuahine here e, te mau haamaitairaa ta outou i farii na roto i te riroraa ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e mea hau atu ïa i te rahi i te tahi atu mau haamaitairaa e nehenehe ia outou e farii. Aita’tu e iteraa rahi atu â e nehenehe e tae mai i ni‘a ia outou i roto i teie nei ao maori râ to outou ite-raa-hia ei vahine no te Atua. Aita’tu e ti‘araa teitei atu e nehenehe e horo‘ahia’tu i ni‘a ia outou maori râ te riroraa ei tamahine na te Atua o tei ite i te autuahineraa mau, te ti‘araa vahine faaipoipo e te ti‘araa metua vahine, aore râ te tahi atu mau ohipa o te haamaitai i te mau oraraa…

… Te mea ana‘e ta outou e rave o te inu hohonuraa ïa i te mau parau mau o te evanelia no ni‘a i te natura mure ore o to outou iho huru e te taa-ê-raa o to outou huru taata. E ti‘a ia outou ia ite i te here hope roa o to tatou Metua i te Ao ra no outou e ia ite i te faufaa o ta’na e tuu i ni‘a ia outou ei taata tata‘i tahi. A feruri hohonu i teie nei mau parau mau faahiahia, i roto ihoa râ i taua mau taime (i ropu i taua pe‘ape‘a ra o ta outou e nehenehe e ite ei taata tata‘i tahi) e uiui ai e e pe‘ape‘a ai outou…

Aita’tu e mau fafauraa rahi a‘e e te hanahana a‘e tei horo‘ahia i te mau vahine maori râ taua mau fafauraa ra o te noaa mai na roto i te evanelia e te Ekalesia a Iesu Mesia. I hea atu ho‘i outou e nehenehe ai e haapii e o vai mau ra outou ? I hea atu ho‘i outou e farii ai i te mau haamaramaramaraa i titauhia e te haapapûraa no ni‘a i te natura no te oraraa ? I hea ho‘i outou e nehenehe ai e haapii no ni‘a i to outou iho huru taata mau ? I piha‘i iho ho‘i ia vai outou e nehenehe ai e haapii no ni‘a i te rave‘a rahi oaoa e te hanahana a to tatou Metua i te Ao ra ? 18

E nehenehe te mau vahine parau-ti‘a e riro ei tauturu rahi i to te ao e i te basileia o te Atua.

Aita’tu e tau i roto i te ao nei i reira te ohipa a te vahine i ore ai i taa-faahou-hia. Aita’tu e taime i roto i te Ekalesia a nehenehe ai i te mau vahine ia rave rahi atu â no te faaite eaha mau ra ta ratou ohipa i roto i te ao nei. Ua hau atu â i te faufaa te puai e te mana o te mau vahine e te mau metua vahine i roto i to tatou nei oraraa. Te parau e « te rima o te taueue i te roi tamarii o te rima ïa e faatere i te ao » e parau mau roa ïa i teie nei mahana hau atu i te mau tau i ma‘iri.19

Auê ïa te taa-ê-raa no te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei farii i te mau ohipa faufaa o ta to tatou Metua i te Ao ra i horo‘a ia ratou, o outou ihoa râ o tei farii i te haamaitairaa ia fanauhia i roto i teie tuhaa no te tau tuuraa hopea no te evanelia. Ia tamau noa te tahi mau vahine ê atu… i te imiraa i te maitai no ratou iho ma te feruri ore. E nehenehe ta outou e riro ei puai tei hinaarohia no te aroha, te parau mau e te parau-ti‘a i nia i teie nei palaneta…

… E to‘u mau tuahine here e, te hinaaro nei au e parau atu ia outou i te hoê mea tei ore roa i parauhia na mua’tu aore râ mai teie te huru. Te rahiraa o te tupuraa o te Ekalesia i te mau mahana hopea e tae mai ïa no te mea e rave rahi te mau vahine maitai o te ao nei (te vai mau nei te hoê varuaraa i roto ia ratou) e tomo rahi mai i roto i te Ekalesia. E tupu te reira mai te au i to te mau vahine o te Ekalesia faaiteraa i te parau-ti‘a e te aravihi i te faaite i to ratou mau mana‘o i roto i to ratou mau oraraa e mai te au i to te mau vahine o te Ekalesia iteraahia ei mau vahine taaê atu—na roto i te mau rave‘a oaoa–i te mau vahine o te ao nei… No reira e riro ïa te hi‘oraa maitai o te mau vahine o te Ekalesia ei puai rahi no te tupuraa o te Ekalesia i te mau mahana hopea i te pae numera e te pae varua atoa…

Te here nei matou ia outou e te mau tuahine. Te vai nei to matou ti‘aturi rahi ia outou. Te oaoa nei matou no to outou haapa‘o maitai. Ua faaitoitohia matou na roto i to outou taeraa mai… i roto i teie nei tuhaa no teie nei tau tuuraa evanelia i reira ta outou mau taleni e to outou puai varua i hinaaro-rahi-roa-hia ai.20

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A tai‘o i te aamu i te api 259 e te paratarafa matamua i te api 260. Eaha te mau aamu o te faatupu i te aau ta outou e mana‘o ra no te mau vahine i roto i to outou iho utuafare e i roto i te Ekalesia ?

  • A tuatapapa i te taato‘araa o te paratarafa toru i te api 263. Mai te au i to ratou mau natura e ta ratou mau hopoi‘a taa ê, nahea te mau tane e te mau vahine e nehenehe ai e tauturu te tahi e te tahi ? Nahea e ti‘a ai ia ratou ia rave amui i roto i te utuafare ? I roto i te Ekalesia ?

  • No teaha te riroraa e vahine parau-ti‘a i teie nei mahana i riro ai ei hoê « piiraa hanahana » e te faufaa rahi ihoa ra ?

  • Ia tai‘o ana‘e outou i te api 265 e na paratarafa matamua e toru i te api 266, a feruri hohonu eaha ta teie nei mau haapiiraa e parau nei no ni‘a i te here o te Metua i te Ao ra no te taato‘araa o Ta’na mau tamarii.

  • Eaha te tahi mau rave‘a e nehenehe ai i te mau vahine o te Ekalesia e rave faaoti i to ratou puai hanahana ? (A hi‘o i te mau api 266–68). Nahea te mau tane o te Ekalesia e turu ai i te mau tautooraa o te mau vahine o te Ekalesia ? (A hi‘o i te mau api 260–62).

  • A feruri hohonu i te paratarafa e haamata i raro i te api 269. Eaha tei haaputapû ia outou i roto i teie nei faahitiraa parau ? Nahea teie nei tohuraa no ni‘a i te tupuraa o te Ekalesia i faati‘ahia’i i teie nei mahana ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Maseli 31:10–31; Ephesia 5:22–29; Alama 56:41–48; PH&PF 25:1, 5–10; Mose 3:18, 21–25

Te mau nota

  1. « Relief Society—Its Promise and Potential », Ensign, mati 1976, 2, 4

  2. I roto i te Conference Report, eperera 1978, 6; aore râ te Ensign, me 1978, 5.

  3. « The Role of Righteous Women », Ensign, novema 1979, 102

  4. I roto i te Conference Report, atopa 1979, 71–72; aore râ te Ensign, novema 1979, 49

  5. « Relief Society—Its Promise and Potential », Ensign, mati 1976, 4, 5

  6. « Privileges and Responsibilities of Sisters », Ensign, novema 1978, 103

  7. « The Blessings and Responsibilities of Womanhood », Ensign, mati 1976, 71, 72–73.

  8. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 319

  9. « Sisters, Seek Everything That Is Good », Ensign, mati 1979, 4.

  10. Ensign, novema 1979, 102–3.

  11. My Beloved Sisters (1979), 11

  12. In Conference Report, eperera 1978, 6; aore râ te Ensign, me 1978, 6

  13. « Relief Society—Its Promise and Potential », Ensign, mati 1976, 4.

  14. Ensign, novema 1978, 103.

  15. Men of Example (Buka iti, 1975), 9, 10.

  16. Ensign, novema 1979, 103.

  17. Ensign, mati 1979, 4.

  18. Ensign, novema 1979, 102, 103.

  19. Introduction to Woman (1979), 1.

  20. Ensign, novema 1979, 103–4.

Hōho’a
President and Sister Kimball

Te peresideni Spencer W. Kimball e ta’na vahine o Camilla

Hōho’a
mother teaching children

« Te ti‘araa Metua Vahine o te hoê ïa piiraa mo‘a, te hoê titauraa mo‘a no te faahaere i te ohipa a te Fatu ».

Hōho’a
woman praying

« Aita’tu e mau fafaura hau atu i te faahiahia e te hanahana maori râ te mau fafauraa o te tae mai na roto i te evanelia e te Ekalesia a Iesu Mesia.