’Āmuira’a rahi
Mau tōtaiete tau roa
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2020


Mau tōtaiete tau roa

Mai te mea e nava’i nō tātou ’e e nava’i nō tō tātou feiā tāpiri mai e tītau ’ia arata’i i tō tātou orara’a nā roto i te parau mau a te Atua, e ’ahune te maita’i morare e hina’arohia i roto i te tōtaiete ato’a.

’Auē ïa pupu hīmene nehenehe tei hīmene te nehenehe o te Fa’aora.

I te matahiti 2015, ’ua ha’amana te mau Hau ’Āmui i te mea tei parauhia « Te tārena nō te matahiti 2030 nō te fa’ahotura’a tau roa ». ’Ua fa’ata’ahia te reira mai te « hō’ē fa’anahora’a ’āmui nō te hau ’e te ruperupe nō te ta’ata ’e nō te paraneta, i teienei ’e a muri a’e ». I roto i te tārena nō te fa’ahotura’a tau roa, tē vai ra 17 fā e fa’aoti mai teienei e tae atu i te matahiti 2030, mai te, ’aita e veve, ’aore e ta’ata po’ia, ha’api’ira’a maita’i, ’aifāitora’a i te pae ’āpeni, te pape mā ’e te tāmāra’a, ’e te ’ohipa maita’i. 1

E mea maita’i roa ’e te faufa’a te parau nō te fa’ahotura’a tau roa. Terā rā, te mea rū roa atu, ’o te uira’a ’ā’ano a’e o te mau tōtaiete tau roa. E aha te mau parau tumu faufa’a e pa’epa’e nei i te hō’ē tōtaiete ruperupe, hō’ē tōtaiete e ha’afaufa’a nei i te ’oa’oa, i te haerera’a i mua, i te hau ’e te ora maita’i i rotopū i tōna mau melo. Tē vai nei tā tātou mau pāpa’ira’a mo’a nō e piti a’e o te reira mau tōtaiete ruperupe. E aha tā tātou e nehenehe e ’apo mai nā roto mai ia rātou ?

I mūta’a ihora, ’ua poro te patereareha ’e te peropheta rahi ’o Enoha i te parauti’a ’e « ’ua patu a’era i te hō’ē ’oire tei parauhia te ’oire nō te mo’ara’a, ’o Ziona ». 2 ’Ua pāpa’ihia ē, « e ma’iri ihora te Fatu i te i’oa o tōna ra feiā ’o Ziona, nō te mea hō’ē ā tō rātou ’ā’au ’e hō’ē ā tō rātou mana’o, ’e ’ua pārahi ho’i rātou ma te parauti’a ; ’e ’aore e ta’ata veve i rotopū ia rātou ». 3

« ’E ’ua ha’amaita’i te Fatu i te fenua, ’e ’ua ha’amaita’ihia rātou i ni’a i te mau mou’a, ’e i ni’a i te mau vāhi teitei, ’e ruperupe ihora ». 4

Te mau ta’ata nō te tenetere mātāmua ’e te piti i te pae tō’o’a o te rā tei parauhia te ’āti Nephi ’e te ’āti Lamana, ’ua hōro’a mai i te tahi atu hi’ora’a fa’ahiahia nō te hō’ē tōtaiete ruperupe. I muri a’e i te tāvinira’a fa’ahiahia a te Fa’aora tei ti’afa’ahou i rotopū ia rātou, « te pe’e atura rā rātou i te mau fa’aue tā rātou i roa’a i tō rātou Fatu ra i tō rātou Atua, ’e tē tāmau ā ra rātou i te ha’apae i te mā’a, ’e i te pure, ’e i te putuputu-pinepine-ra’a rātou ’ia pure ’e ’ia fa’aro’o i te parau a te Fatu…

« ’E ’aita ato’a atura te fe’i’i, te mārō, te ti’arepu, te fa’aturi, te ha’avare, te taparahi ta’ata, ’e te mau huru ’ino ato’a ra ; ’e ’aita ho’i e feiā i roto i te mau ta’ata i hāmanihia e te rima o te Atua ra tei hau ia rātou i te ’oa’oa ». 5

’Ua pāturuhia te mau tōtaiete i roto i teie nā hi’ora’a e piti nā te mau ha’amaita’ira’a o te ra’i nā roto i tō rātou ha’apa’ora’a fa’ahiahia i nā ture rahi e piti : « Hina’aro ’oe i tō Atua ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a, e ma tō vārua ato’a, ’e ma tō mana’o ato’a », ’e « e aroha atu ’oe i tō ta’ata tupu, mai tō aroha ia ’oe iho na ». 6 ’Ua fa’aro’o rātou i te Atua i roto i tō rātou orara’a, ’e ’ua ha’apa’o rātou i te ora maita’i pae tino ’e pae vārua o te tahi ’e te tahi. I roto i te mau parau a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, e mau tōtaiete teie i reira « te ta’ata ato’a i te ’imira’a i te maita’i nō tōna ra ta’ata tupu, ’e i te ravera’a ho’i i te mau mea ato’a ra ma te mata rōtahi i te hanahana o te Atua ra ». 7

Te vāhi pe’ape’a rā, mai tā Elder Quentin L. Cook i fa’a’ite mai i teie po’ipo’i, te tōtaiete mau tei fa’ata’ahia i roto i te 4 Nephi o te Buka a Moromona, ’aita te reira i vai maoro nō te piti o te tenetere. ’Aita e vaira’a pāpū tō te tau roa, ’e e nehenehe te hō’ē tōtaiete ruperupe e topa i te tau mai te mea e fa’aru’e ’oia i te mau maita’i ’o tē pa’epa’e i tōna hau ’e tōna ruperupe. I taua taime ra, ma te pe’e i te mau umera’a a te diabolo, ’ua ha’amata te ta’ata i « te ta’a ’ē ra rātou i terā huru pupu i terā huru pupu, ’e tē patu ra rātou i te tahi mau ’ēkalesia nō rātou iho, ’ia roa’a te tao’a, ’e tē fa’aru’e ra rātou i te ’ēkalesia mau a te Mesia ». 8

« ’E ’ia ma’iri nā matahiti e toru hānere ra, ’ua riro te ’āti Nephi ’e te ’āti Lamana ato’a ho’i ’ei feiā parau ’ino rahi, e au tā te tahi i tā te tahi ». 9

I te hope’a o te tahi atu tenetere, e rave rahi mirioni tei pohe i roto i te tama’i, ’e riro mai nei tō rātou nūna’a nehenehe i te hō’ē tau ra, ’ei mau pupu ta’ata tama’i.

’A feruri ai au i teie ’e i te tahi atu mau hi’ora’a o te mau tōtaiete ruperupe i te hō’ē tau ra, tei topa i muri a’e ra, tē mana’o nei au ē, e mea pāpū ’ia parau ē, ’ia huritua ana’e te ta’ata i te Atua ’e i te mana’o ti’a’au i mua iāna, ’e ’ia ha’amata i te ti’aturi i « tā te tino nei », e tāpuni te ’ati. Te ti’aturira’a i te rima o te tino ’o te tau’a-’ore-ra’a ïa i te Ta’ata hanahana mau o te ti’ara’a ta’ata ’e te ti’amāra’a o te ta’ata ’e te hōro’ara’a i te ti’ara’a mātāmua i te tao’a, te mana, ’e te ’āruera’a a te ao (ma te fa’ainaina pinepine ’e te hāmani ’ino i te feiā e ture ta’a ’ē tā rātou). I te reira taime, te feiā e ora ra i roto i te mau tōtaiete tau roa tē ’imi nei, mai tā te ari’i Beniamina i parau, ’ia « tupu tō ’outou ’ite i te hanahana nōna nō tei hāmani ia [rātou], ’oia ho’i, i te ’ite i tā te mea ti’a ’e te parau mau ». 10

’Ua riro te mau fa’anahora’a ’utuāfare ’e te ha’apa’ora’a fa’aro’o ’ei faufa’a rahi nō te hōro’ara’a i te ta’ata ’e i te huira’atira i te mau maita’i ’o tē pa’epa’e i te tōtaiete tau roa. Teie mau maita’i, tei a’ahia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’oia ato’a te ha’avare ’ore, te hōpoi’a ’e te ti’a’aura’a, te aroha, te fa’aipoipora’a ’e te ha’apa’ora’a i roto i te fa’aipoipora’a, te fa’atura ia vetahi ’ē ’e i te faufa’a a vetahi ’ē, te tāvinira’a, ’e te faufa’a ’e te hanahana o te ’ohipa, ’e tē vai atu ra.

’Ua pāpa’i te ta’ata pāpa’i ve’a fa’atere ’o Gerard Baker i te hō’ē parau rahi i te ’ōmuara’a o teie matahiti i roto i Te ve’a nō Wall Street ma te fa’ahanahana i tōna metua tāne, ’o Frederick Baker, nō te 100ra’a o te mahana fānaura’a o tōna metua tāne. ’Ua fa’a’ite o Baker i te mau tumu nō te orara’a roa o tōna metua tāne, ’e i muri iho fa’a’ite atu ra i teie mau mana’o :

« Noa atu ē, e hina’aro tātou pā’āto’a ’ia ’ite i te rāve’a huna nō te hō’ē orara’a roa, pinepine au i te feruri ē, e mea maita’i a’e paha ’ia hōro’a tātou i te taime rahi a’e nō te ’imi e aha te mea o tē hōro’a mai i te hō’ē orara’a nehenehe, noa atu te roara’a o te tau tei hōro’ahia mai ia tātou. I’ō nei, ’ua pāpū iā’u ē, ’ua ’ite au i te rāve’a huna a tō’u pāpā.

« Nō roto mai ’oia i te hō’ē pu’e tau nā te ’ohipa e fa’ata’a i te huru o te orara’a, e ’ere nā te ti’ara’a ; nā te mau hōpoi’a tōtiare, e ’ere nā te mau ha’amaita’ira’a o te ta’ata iho. Te parau tumu rahi tei ’atutu i te roara’a o tōna tenetere ’o te mana’o hōpoi’a ïa—i te ’utuāfare, i te Atua, i te fenua.

« I te hō’ē ’anotau niuhia i ni’a i te mau hu’ahu’a o te mau ’utuāfare pararī, ’ua riro tō’u metua tāne ’ei tāne fa’aipoipo ha’apa’o i tāna vahine e 46 matahiti, e metua tāne ha’apa’o i nā tamari’i e ono. Hau roa atu tōna ha’apa’ora’a i te taime ’a tupu ai te hō’ē ’ati rahi nā roto i te mo’era’a te hō’ē tamari’i.

« ’E i te hō’ē ’anotau ’a riro ai te ha’apa’ora’a fa’aro’o ’ei ’ohipa ui māere, ’ua ora tō’u metua tāne ’ei katorika ha’apa’o maita’i, ma te ti’aturira’a ’āueue ’ore i te mau parau fafau a te Mesia. ’Oia mau, ’ia feruri au i te tahi taime, ’ua ora maoro ’oia nō te mea, ’ua ineine maita’i ’oia nō te pohe, hau atu i te mau huru ta’ata ato’a.

« ’Ua riro vau ’ei ta’ata fāna’o—ha’amaita’ihia i te hō’ē ’ite ha’api’ira’a maita’i, tō’u iho ’utuāfare nehenehe, te tahi mau manuiara’a nō te ao nei tē ’ore e au ’ia fāri’i au. Noa atu rā tō’u ’oa’oa ’e te māuruuru rahi, e’ita te reira e tai’ohia i pīha’i iho i tō’u ’oa’oa ’e te māuruuru nō te ta’ata tei fa’aoti, ma te fa’aahaaha ’ore, ma te tīa’i ’ore i te ha’amāuruurura’a—hō’ē tenetere te roara’a i teienei—i te mau ’ohipa ’ōhie, te mau tītaura’a, ’e i te hope’a, te mau ’oa’oara’a ’ia ora i te hō’ē orara’a maita’i ». 11

’Ua topatopa ri’i te faufa’a o te ha’apa’ora’a fa’aro’o ’e te fa’aro’o o te ha’apa’ora’a fa’aro’o i roto e rave rahi nūna’a i te mau matahiti i ma’iri a’e nei. Te rahi noa ra ta’ata e mana’o nei ē, te ti’aturira’a ’e te aurarora’a i te Atua, ’aita ïa e tītauhia nō te parauti’a mōrare o te ta’ata ’aore rā, o te mau tōtaiete i roto i te ao i teie mahana. 12 Tē mana’o nei au e fāri’i tātou pā’āto’a nō te parau ē, o rātou ’o te ’ore e poro nei i te hō’ē ha’apa’ora’a fa’aro’o, e nehenehe rātou, ’e e mea pinepine rātou i te riro ’ei mau ta’ata peu mōrare maita’i. E’ita rā tātou e fāri’i ē, e tupu te reira ma te fa’aurura’a ’ore nō te ra’i mai. Tē parau nei au nō te māramarama o te Mesia. ’Ua parau te Fa’aora : « ’O vau nei ïa te māramarama mau o te ha’amāramarama mai i te ta’ata ato’a ’o tē tae mai i roto i te ao nei ». 13 ’Ua ’ite ānei tātou ’aore rā, ’aita, ’ua ’ī te mau tāne ato’a, te mau vahine, ’e te mau tamari’i o te mau huru fa’aro’o ato’a, te mau huru vāhi ’e o te mau huru tau ato’a, i te māramarama o te Mesia, ’e nō reira, tei roto ia rātou te ’itera’a o te maita’i ’e te ’ino tā tātou e parau pinepine nei te mana’o ha’avā. 14

Noa atu rā i te reira, ’ia fa’ata’a ’ē ana’e te ao i te maita’i nō te orara’a tīvira i te mana’o ti’a’au i mua i te Atua, e tāpū te reira i te mau a’a o te rā’au tanu. E’ita e nava’i te ti’aturi noa i ni’a i te tā’ere ’e te peu tumu nō te pāturu i te maita’i i roto i te tōtaiete. ’Ia ’ore tō te hō’ē ta’ata e atua i ni’a a’e iāna iho, ’e ’ia ’ore ’oia e ’imi i te maita’i rahi a’e i te ha’amaha noa i tōna iho mau hia’ai ’e te mau mea auhia e āna, e ’itehia te mau hope’ara’a i te taime i fa’ata’ahia.

’Ei hi’ora’a, i roto i te hō’ē tōtaiete te mana’o ana’e o te hō’ē ta’ata tē tītauhia i roto i te ’ohipa ’āpenira’a, e tōtaiete pohe ïa. Te fa’aturi, te tai’ata, te ha’amaruara’a tamari’i, 15 ’e te mau fānaura’a i rāpae i te fa’aipoipora’a, te tahi te reira o te mau hotu maramara nō roto mai i te peu mōrare faufau, ha’amanahia e te tauira’a rahi o te peu ’āpenira’a. Teie ïa te mau hope’ara’a e fa’a’ino i te vai pāpūra’a o te hō’ē tōtaiete tau roa, ’oia ho’i : te tupura’a i te rahi te mau tamari’i e pa’ari mai i roto i te orara’a veve, ma te ’ore te fa’aurura’a maita’i a te mau metua tāne, ’e i te tahi taime, i te roara’a e rave rahi u’i, nā te mau vahine ana’e e amo i te mau hōpoi’a tei fa’ata’ahia ho’i ē, e mea ’ōpere, ’e te fifi rahi i te pae nō te ’ite ha’api’ira’a, tei tītauhia i te mau fare ha’api’ira’a ’e i te tahi atu mau pū ’ia ha’amaita’i i taua fifi ra i te fare. 16 Ta’a ’ē atu teie mau ’ati tōtiare, tē vai ra te rahira’a fāito ’ore o te mau hi’ora’a nō te ta’ata ’ā’au ’oto ’e te hepohepo—te ha’amoura’a i te pae ferurira’a ’e te mānava o te feiā hapa ’e te feiā hapa ’ore.

Tē poro nei ’o Nephi ē :

« ’Atae ho’i ’oia tei fa’aro’o ra i te parau a te ta’ata, ’e tē fa’aru’e ra i te mana o te Atua, ’e te hōro’a o te Vārua Maita’i ! …

« …’Oia ïa, ’atae ho’i rātou te rūrūta’ina ’e te riri nō te parau mau a te Atua ra ! ». 17

’Āre’a tā tātou parau poro’i ’oa’oa i tā tātou mau tamari’i ’e i te mau ta’ata ato’a, teie ïa, tē fa’a’ite nei ē « te parau mau a te Atua » i te hō’ē ’ē’a maita’i a’e, ’aore rā, mai tā Paulo i parau ra, « i te ’ē’a maita’i rahi roa ra », 18 te ’ē’a e tae ai i te ’oa’oa o te ta’ata iho ’e i te ora maita’i o te autahi i teienei, ’e i te hau ’e te ’oa’oa mure ’ore a muri a’e.

Te parau mau a te Atua e fa’ahoro i te mau parau mau tumu ïa e pa’epa’e ra i tāna fa’anahora’a nō te ’oa’oa nō tāna mau tamari’i. Teie ïa taua mau parau mau ra, ’oia ho’i, tē ora nei te Atua ; ’o ’oia te Metua i te ao ra nō tō tātou vārua ; ’ei fa’a’itera’a nō tōna here, ’ua hōro’a mai ’oia i te mau fa’auera’a o tē arata’i atu i te hō’ē ’īra’a o te ’oa’oa i pīha’i iho iāna ; ’o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua ’e tō tātou tāra’ehara ; ’ua māuiui ’oia ’e ’ua pohe nō te mau hara, ma te tītaura’a ’ia tātarahapa tātou ; ’ua ti’afa’ahou mai ’oia mai te pohe mai, ’e ’ua fa’atupu i te ti’afa’ahoura’a o te ta’ata ato’a ; ’e e hope pā’āto’a tātou i te ti’a i mua iāna ’ia ha’avāhia, ’oia ho’i, nō te fa’a’ite i te huru o tō tātou orara’a. 19

E iva matahiti i roto i te mea i parauhia ra « te fa’aterera’a a te mau ha’avā », ’ua fa’aru’e te peropheta Alama i tōna pārahira’a ha’avā rahi nō te hōro’a hope i tōna taime i roto i tāna ’ohipa fa’aterera’a i te ’Ēkālesia. Tāna fā o te ’arora’a ïa i te te’ote’o, te hāmani-’ino-ra’a, ’e te nounou e tupu noa ra i te rahi i roto i te ta’ata, i rotopū iho ā rā i te mau melo o te ’Ēkālesia. 20 Mai tā Elder Stephen D. Nadaud i parau i te hō’ē taime, « te fa’aotira’a fa’auruhia a [Alama] e ’ere te hōro’ara’a rahi atu ā i te taime nō te tāmata i te ha’amau ’e i te fa’ahepo i te tahi atu ā mau ture nō te fa’a’āfaro i te huru o tōna mau ta’ata, nō te paraparau rā ia rātou i te parau nā te Atua, ’ia ha’api’i i te parau tumu, ’e ’ia māramarama rātou i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a nō te taui i tō rātou huru ». 21

’Ua rau te ’ohipa tā tātou e nehenehe e rave ’ei mau ta’ata tupu ’e ’ei mau tino huira’atira nō te tauturu i te vai-māite’ra’a ’e te manuiara’a o te tōtaiete i reira tātou e ora ai, ’e e mea pāpū ē, tā tātou tāvinira’a faufa’a roa ’e te vai tāmau, nō te ha’api’i ïa ’e nō te ora i te mau parau mau i roto i te fa’anahora’a rahi nō te fa’aorara’a a te Atua. Mai tei fa’ahitihia i roto i te mau parau o te hīmene :

E here tātou i te fa’aro’o o tō tātou mau huimetua

’Ei hoa ’e ’ei ’enemi i roto i tā tātou mau ’arora’a ato’a,

’E e ha’api’i ato’a ’oe, mai tā te here i ’ite,

Nā roto i te mau parau marū ’e te orara’a maita’i. 22

Mai te mea e nava’i nō tātou ’e e nava’i nō tō tātou feiā tāpiri mai e tītau ’ia arata’i i tō tātou orara’a nā roto i te parau mau a te Atua, e ’ahune te maita’i morare e hina’arohia i roto i te tōtaiete ato’a.

Nō tōna here, ’ua hōro’a mai ’oia i tāna Tamaiti Fānau tahi ’ia roa’a ho’i ia tātou te ora mure ore. 23

« ’Āore ho’i [tā Iesu Mesia] e ’ohipa e rave ra, maori rā e roa’a tō te ao nei e maita’i i te reira ; e aroha ho’i tōna i tō te ao nei, ’e ’ia tae atu ho’i i tōna hōro’ara’a i tōna iho ora, ’ia ’ume ’oia i te ta’ata ato’a iāna ra. I ’ore ai ’oia i fa’aue ai i te ta’ata nei ’eiaha rātou e fāri’i i tōna ra ora.

« Inaha, tē pi’i nei ānei ’oia i te hō’ē ta’ata, i te nā-’ō-ra’a atu ē, ’a haere ’ē na iā’u nei ? Inaha, e parau atu vau ia ’outou nā, ’aore ïa, tē parau mai nei rā ’oia ē : E haere mai tō te mau hope’a mai o te fenua i te ao iā’u nei, ’a ho’o mai ai i te ū ’e te meli ma te moni ’ore ’e ma te taui ’ore ». 24

Tē fa’a’ite nei mātou i te reira « nā roto i te ’ā’au ferurira’a hōhonu, nā roto ho’i i te vārua ha’eha’a » 25 ’e i te i’oa ’o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o « The 17 Goals », United Nations Department of Economic and Social Affairs website, sdgs.un.org/goals.

  2. Mose 7:19.

  3. Mose 7:18.

  4. Mose 7:17.

  5. 4 Nephi 1:12, 16.

  6. Mataio 22:37–39

  7. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 82:19

  8. 4 Nephi 1:26.

  9. 4 Nephi 1:45.

  10. Mosia 2:41

  11. Gerard Baker, « A Man for All Seasons at 100 », The Wall Street Journal,Feb. 21, 2020, www.wsj.com/articles/a-man-for-all-seasons-at-100–11582308922.

  12. Hi’o Ronald F. Inglehart, « Giving Up on God: The Global Decline of Religion », Foreign Affairs,Sept./’Ātopa 2020, foreignaffairs.com ; hi’o ato’a Christine Tamir, Aidan Connaughton, ’e Ariana Monique Salazar, « The Global God Divide », Pew Research Center, 20 nō Tiurai 2020, especially infographic « Majorities in Emerging Economies Connect Belief in God and Morality », pewresearch.org.

  13. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:2 ; hi’o ato’a Moroni 7:16, 19

  14. Hi’o Boyd K. Packer, « Te māramarama o te Mesia », Liahona, ’Ēperēra 2005, 10 ; hi’o ato’a D. Todd Christofferson, « Truth Endures », Religious Educator,vol. 19, no. 3 (2018), 6.

  15. Nā roto i te hōro’ara’a i teie hi’ora’a, tē parau nei au nō te mau hope’ara’a tano ’ore o te pūai nō te tamari’i mai te « hotu maramara » ’e ’eiaha ra nō te mau tamari’i iho. E mea faufa’a te tamari’i tāta’irahi na te Atua ’e e ho’o fāito ’ore tō te ora tāta’itahi noa atu te mau huru o te fānaura’a.

  16. Hi’o, ’ei hi’ora’a, Pew Research Center, « The Changing Profile of Unmarried Parents », 25 nō ’Ēperēra 2018, pewsocialtrends.org; Mindy E. Scott and others, « 5 Ways Fathers Matter », 15 nō Tiunu 2016, childtrends.org; ’e Robert Crosnoe ’e Elizabeth Wildsmith, « Nonmarital Fertility, Family Structure, and the Early School Achievement of Young Children from Different Race/Ethnic and Immigration Groups », Applied Developmental Science, vol. 15, no. 3 (Tiurai–Tetepa. 2011), 156–70.

  17. 2 Nephi 28:26, 28

  18. 1 Korinetia 12:31

  19. Hi’o Alama 33:22

  20. Hi’o Alama 4:6–19

  21. Stephen D. Nadauld, Principles of Priesthood Leadership1999), 13 ; hi’o ato’a Alqma 31:5

  22. « Faith of Our Fathers », Hymns,no. 84.

  23. Hi’o Ioane 3:16

  24. 2 Nephi 26:24–25hi’o ato’a 2 Nephi 26:33

  25. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 100:7