’Āmuira’a rahi
Te mau nūna’a ato’a, te mau ’ōpū ato’a ’e te mau reo ato’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2020


Te mau nūna’a ato’a, te mau ’ōpū ato’a ’e te mau reo ato’a

I tā tātou iho ravera’a, e nehenehe tātou e riro ’ei tuha’a nō te fa’atupura’a i te mau parau tohu ’e te mau parau fafau a te Fatu—e tuha’a nō te ha’amaita’ira’a ’evanelia i tō te ao nei.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, ’aita i maoro a’enei, ’ua fa’atere au i te hō’ē tā’atira’a hiero, ma te mau parau arata’i nō te COVID-19. Tē vai ra te vahine ’e te tāne fa’aipoipo, e nā misiōnare to’opiti tei fa’aoti i tā rāua misiōni, tō rāua nā metua ’e te mau taea’e ’e te mau tuahine. E ’ere i te mea ’ōhie. Te vahine fa’aipoipo, ’o te iva ïa i roto i nā ’ahuru tamari’i ’Ua pārahi tōna mau taea’e ’e tuahine, mai te matahiapo e tae atu i te teina, e mea fa’aāteatea iho ā ïa te ta’ata.

’Ua tāmata teie ’utuāfare i te riro ’ei ta’ata tupu maita’i, i te mau vāhi ato’a tā rātou i ora mai. I te hō’ē rā vāhi, ’aita te ta’ata i fāri’i maita’i ia rātou—nō te mea, tē parau ra te metua vahine o te vahine fa’aipoipo, e mau melo rātou nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.

’Ua fa’aitoito te ’utuāfare i te fa’ahoa i te ta’ata i te fare ha’api’ira’a, i te tauturu i roto i te mau ’ohipa ’e ’ia fāri’ihia mai rātou, ’aita rā i manuia. ’Ua pure ’e ’ua pure te ’utuāfare ’ia tāmarūhia te mau ’ā’au.

I te hō’ē pō, ’ua ’ite te ’utuāfare i te pāhonora’ahia tā rātou mau pure, e ’ohipa tīa’i-’ore-hia rā. ’Ua pa’apa’a tō rātou fare ’e ’ua pau roa. E ’ohipa fa’ahou rā tei tupu. ’Ua tāmarū te auahi i te ’ā’au o te mau ta’ata i reira.

’Ua ha’aputu te mau ta’ata ’e te fare ha’api’ira’a i reira i te ’ahu, te tia’a ’e te tahi ato’a mau tauiha’a nō te ’utuāfare, ’ua pa’apa’a pauroa ho’i. ’Ua tātara te hāmani maita’i i te hāro’aro’ara’a. E ’ere mai te reira tā te ’utuāfare i ti’aturi ’e i tīa’i ’ia pāhonohia tā rātou mau pure. Terā rā, ’ua parau rātou i tō rātou māuruuru nō te mau mea tā rātou i ha’api’i mai nā roto i te mau ’ohipa fifi ’e te mau pāhonora’a tīa’i-’ore-hia o te mau pure ’ā’au.

’Oia mau, nō te ta’ata ’ā’au fa’aro’o rahi ’e te mata nō te ’ite, e ’itehia te aroha marū o te Fatu i roto i te mau fifi o te orara’a. E tae mai te mau ha’amaita’ira’a o te ra’i, ’ia fa’aruru-ana’e-hia te mau tāmatara’a ’e te fa’atusiara’a ma te ha’apa’o maita’i. I roto i te tāhuti nei, e nehenehe tātou e ’ere ’aore rā e tīa’i i te tahi mau mea nō te hō’ē tau, i te hope’a rā, e ’itehia mai ia tātou te mea faufa’a roa a’e. 1 ’O terā tāna parau fafau. 2

Tē ha’amata nei tā tātou poro’i nō 2020 nō te piti-hānere-ra’a, ma te parau fafau hōhonu i roto ē : « ’Ua here te Atua i tāna mau tamari’i i roto i te mau nūna’a ato’a o te ao nei ». 3 Ia tātou tāta’itahi i roto i te mau nūna’a ato’a, te mau ’ōpū ato’a, te mau reo ato’a ’e te mau ta’ata ato’a, 4 tē parau fafau nei te Atua ’e tē fafau nei ’e tē tītau manihini nei ia tātou ’ia haere mai e rave i tōna ’oa’oa ’auhune ’e tōna maita’i.

’Ua ha’apāpūhia te here o te Atua nō te mau ta’ata ato’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. 5 E pū’ohu te reira here i te mau fafaura’a a Aberahama, te ha’aputuputura’a o tāna mau tamari’i i purara, 6 ’e tāna fa’anahora’a nō te ’oa’oa, i roto i tō tātou orara’a.

I roto i te ’utuāfare o te fa’aro’o, ’aita e ta’ata ’e’ē ’e te purutia, 7 ’aita e feiā veve ’e te feiā tao’a rahi, 8 ’aita « vetahi » nā rāpae. ’Ei ta’ata « hō’ē ato’a… ’oire ’e te feiā mo’a », 9 tē anihia nei tātou ’ia taui i teie nei ao ’ei ao maita’i a’e, mai roto atu i rāpae, hō’ē ta’ata, hō’ē ’utuāfare ’e hō’ē veutupura’a i te taime hō’ē.

E tupu te reira ’ia ora ’e ’ia fa’a’ite tātou i te ’evanelia. I te ’ōmuara’a o teie tau tu’ura’a, ’ua fāri’i te peropheta Iosepha i te hō’ē parau tohu fa’ahiahia ē, ’ua hina’aro te Metua i te Ao ra i te mau ta’ata ato’a i te mau vāhi ato’a ’ia ’ite i te here o te Atua ’e ’ia rave i tōna mana, nō te tupu i te rahi ’e ’ia taui.

Hōho’a
te fare o Semita mā

’Ua fāri’ihia taua parau tohu ra i’ō nei, i te fare fa’a’apu a Semita mā i Palmyra, i New York. 10

Hōho’a
Elder Gong ’e te tuahine Gong i te fare o Semita mā

’Ua patu-fa’ahou-hia te fare o Semita mā i ni’a i tōna niu mau, ’ua oti i te matahiti 1998. Te piha i te piti o te tahua, hō’ē ā ’ā’ano, e 18 ’e 30 ’e 10 ’āvae (5.5 ’e 9 ’e 3m), i reira Moroni, ’ei ve’a hanahana nā te Atua, i te haerera’a mai i te taure’are’a ra Iosepha i te pō nō te 21 nō Tetepa 1823. 11

Tē ha’amana’o ra ’outou i tā te peropheta Iosepha i fa’ati’a :

« ’Ua fa’ahiti [Moroni] i tō’u i’oa, ’e nā ’ō mai ra… e ’ohipa tā te Atua e hōro’a mai iā’u ’ia rave ; e ha’amaita’ihia ’e e fa’a’inohia tō’u i’oa i rotopū i te mau nūna’a ato’a, te mau ’ōpū ato’a ’e te mau reo ato’a ho’i…

« ’Ua parau mai ra [’o Moroni] ē, tē vai ra te hō’ē buka… tei roto i taua buka ra te ’īra’a o te ’Evanelia mure ’ore ». 12

E fa’aea ri’i tātou i’ō nei. Tē ha’amori nei tātou i te Atua te Metua Mure ’Ore ’e Tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, e ’ere i te peropheta Iosepha ’aore rā i te tahi noa atu tāne ’e vahine tāhuti nei.

Teie rā, ’a feruri na nāhea te mau parau tohu tā te Atua i hōro’a i tāna mau tāvini i te tupura’a. 13 Tē vai ra tei tupu ’oi’oi, tē vai ra tei tupu i muri ri’i mai, ’ua tupu pauroa rā. 14 ’A fa’aro’o ai tātou i te vārua tohu o te Fatu, e nehenehe tātou e riro nā roto i tā tātou ravera’a ’ei tuha’a nō te fa’atupura’a i te mau parau tohu ’e te mau parau fafau a te Fatu—e tuha’a nō te ha’amaita’ira’a te ’evanelia i tō te ao nei.

I te matahiti 1823, e tamāroa 17 matahiti mātau-’ore-hia ’o Iosepha, tei ora na i roto i te hō’ē ’oire iti mo’emo’e nō te hō’ē fenua tei ti’amā ’āpī. ’Āhani e ’ere i te parau mau, nāhea pa’i ’oia e feruri ai i te parau ē e riro mai ’oia ’ei mauiha’a i roto i te ’ohipa a te Atua ’e e ’īriti ’oia nā roto i te hōro’a ’e te mana o te Atua i te mau pāpa’ira’a mo’a e ’itehia i te mau vāhi ato’a ?

Teie rā, nō te mea e parau mau, ’ua ti’a ia ’outou ’e iā’u nei ’ia ’ite i terā parau tohu i te tupura’a, i te taime ato’a tātou e anihia ai ’ia tauturu i te fa’atupu i te reira.

E te mau taea’e ’e te mau tuahine ’ati a’e i te ao nei, tātou tāta’itahi tei ’āmui mai i roto i teie ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2020, tei roto tātou i te mau nūna’a, te mau ’ōpū ’e te mau reo tei fa’ahitihia i roto i te parau tohu.

I teie mahana, tē ora nei te mau melo o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i roto e 196 nūna’a ’e mau tuha’a fenua, ’e e 3 446 titi tā te ’Ēkālesia, i roto e 90 o rātou. 15 ’O tātou te pārarera’a i ni’a i te fenua ’e te mau pū nō te pūai.

I te matahiti 1823, ’o vai te nehenehe e parau ē, i te matahiti 2020, tē vai ra i roto e toru fenua tāta’itahi hau i te hō’ē mirioni melo o teie ’Ēkālesia—te fenua Marite, Mehiko ’e Beresiria ?

’Aore rā e 23 fenua, tāta’itahi ’ua hau i te 100 000 melo nō te ’Ēkālesia—3 i Amerika apato’erau, 14 i Amerika rōpū ’e Amerika apato’a, 1 i Europa, 4 i Asia ’e 1 i Afirika ? 16

Tē pi’i nei te peresideni Russell M. Nelson i te Buka a Moromona, e « temeio e temeio mau ». 17 Tē parau nei tō te reira mau ’ite : « ’Ia ’ite tō te mau fenua ato’a, ’e te mau nūna’a ato’a ’e te mau reo ato’a ’e te mau ’ōpu ato’a ». 18 I teie mahana, e roa’a te ’āmuira’a rahi nā roto e 100 reo. ’Ua fa’a’ite pāpū te peresideni Nelson nō Iesu Mesia ’e nō tāna ’evanelia i fa’aho’ihia mai i roto e 138 fenua, ’e ’aita i oti.

Ha’amata ’e te 5 000 buka nō te nene’ira’a mātāmua i te matahiti 1830 nō te Buka a Moromona, e 192 mirioni nene’ira’a o te tā’āto’ara’a ’aore rā o te tahi mau tuha’a o te Buka a Moromona tei ha’apararehia i roto e 112 reo. ’Ua matara rahi ato’a te mau ’īritira’a nō te Buka a Moromona nā roto i te roro uira. Te mau ’īritira’a nō te Buka a Moromona e vai nei, tei roto ïa te rahira’a o nā 23 reo e paraparauhia nei e nā 50 mirioni ta’ata ’aore rā hau atu, ’e ’ia ’āmuihia e reo tumu nō e 4,1 miria ta’ata. 19

Nā roro i te mau mea iti ’e te ’ōhie—tei anihia ia tātou tāta’itahi ’ia ’āmui atu—e mau mea rarahi tē fa’atupuhia.

’Ei hi’ora’a, i te ’āmuira’a titi nō Monroe, i Utaha, e 2 200 ta’ata e ora ra, ’ua ui atu vau e fea tei tāvini i te hō’ē misiōni. Fātata pauroa te rima tei mara’a i ni’a. I te mau matahiti i ma’iri a’enei, nā roto i terā hō’ē titi, e 564 misiōnare tei tāvini i nā tuha’a fenua e 50 nō te fenua Marite ’e i roto e 53 atu ā fenua—i ni’a i te mau fenua ra’ituāta’a ato’a maori rā Antarctica.

Nō ni’a ia Antarctica, i Ushuaia i te ’ōutu apato’a nō Rāparata, ’ua ’ite ato’a vau i te tupura’a te parau tohu ’a fa’a’ite ai tā tātou mau misiōnare i te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’ihia mai, i te hō’ē vāhi tei parauhia « te hope’a o te fenua ». 20

Hōho’a
Te hōho’a i ni’a i te papa’i tei hāmanihia i te mau nene’ira’a nō te mau buka Saints [Feiā mo’a]

Te hōho’a tei hāmanihia i nā tāpo’i buka e maha o te Saints [Feiā mo’a] 21 tē fa’ahōho’a nei te reira i te hōho’a ha’une nō te ao nei nō te mau hotu o te orara’a ’evanelia tei tae i te feiā mo’a ha’apa’o maita’i i te mau vāhi ato’a. Tei ni’a te ’ā’amu o te ’Ēkālesia i te ’itera’a pāpū i orahia, ’e te tere i te pae ’evanelia o te melo tāta’itahi, mai ia Mary Whitmer, te tuahine ha’apa’o maita’i tā Moroni i fa’a’ite i te mau ’api nō te Buka a Moromona. 22

Hōho’a
Te mau ve’a pāpa’i ’āpī a te ’Ēkālesia

Matara i te ’āva’e Tēnuare 2021, e riro te mau ve’a pāpa’i ’āpī a te ’Ēkālesia nā te ao ato’a nei—te Hoa, te Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, ’e te Liahona—i te tītau manihini i te tā’āto’ara’a ’ia ’ite i te vāhi tā’amura’a ’e ’ia fa’a’ite i te ’ohipa e tupu ’e te ’itera’a pāpū i rotopū i tō tātou mau ’āmuira’a fa’aro’o ’ati a’e i te ao nei. 23

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’a fa’arahi ai tātou i tō tātou fa’aro’o i te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia, ’a fāri’i ai i te mau ha’amaita’ira’a i te orara’a i te mau parau mau o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai ’e te mau fafaura’a mo’a, ’e ’a tuatāpapa ai tātou ’e ’a feruri ai ’e ’a fa’a’ite ai i te parau nō ni’a i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a e tupu noa nei, tē ’āmui ra tātou i te fa’atupura’a i te parau tohu.

Tē taui nei tātou ia tātou iho ’e tae noa atu te ao nei maoti te hō’ē fa’anahora’a ’evanelia ’o tē ha’amaita’i i te mau orara’a i te mau vāhi ato’a.

Tē parau ra te hō’ē tuahine nō Afirika : « E mea fa’a’oroma’i a’e ’e te maita’i a’e ta’u tāne ’ia rave ana’e ’oia i tāna tāvinira’a autahu’ara’a. ’E ’ua riro mai au ’ei vahine ’e ’ei metua vahine maita’i a’e ».

E ta’ata fa’aa’o ’ohipa tapiho’ora’a nō Amerika rōpū tei fa’aturahia nā te ara ’o tē parau nei ē, hou ’oia a ’ite ai i te ’evanelia a te Atua tei fa’aho’ihia mai, ’ua ora noa ana ’oia i ni’a i te purūmu, ’aita e fā. I teienei, ’ua ’itehia mai iāna ’e tōna ’utuāfare te hīro’a, te fā ’e te pūai.

Tē fa’a’amu nei te hō’ē tamaiti nō Amerika apato’a i te moa, ’e e ho’o ’oia i te huero moa nō te tauturu i te ho’o mai i te ha’amāramarama nō te fare tā tōna ’utuāfare e patu ra. E ’aufau nā mua ’oia i tāna tuha’a ’ahuru. E ’ite mau ’oia i te mau ha’amāramarama o te ra’i ’ia ’īriti.

I Four Corners, te hō’ē huira’atira i te mau pae ’apato’a tō’o’a o te rā, tē fa’atupu nei te ’utuāfare Inidia i te hō’ē urupā roti nehenehe e te ’ua’a i roto i te medebara, e tāpa’o nō te fa’aro’o i te ’evanelia ’e te fa’arava’ira’a iāna iho.

’Ua ora mai te hō’ē taea’e i te tama’i tīvira i Asia apato’a hitia’a o te rā, ’e tē ’oto ra ē e ’aita e aura’a te orara’a. ’Ua ’itehia mai iāna te tīa’ira’a i roto i te hō’ē moemoeā, nō te hō’ē hoa ha’api’ira’a tahito e tāpe’a ra i te ’āu’a ’ōro’a mo’a ’e ’ua fa’a’ite pāpū nō ni’a i te mau ’ōro’a fa’aora ’e nō te tāra’ehara a Iesu Mesia.

Tē tītau manihini nei te Metua i te Ao ra ia tātou nā te mau vāhi ato’a ’ia putapū i tōna here, ’ia ha’api’i mai ’e ’ia tupu nā roto i te ha’api’ira’a, te ’ohipa tura, te tāvinira’a fa’arava’i iāna iho ’e te mau hōho’a nō te maita’i ’e te ’oa’oa tei ’itehia ia tātou i roto i tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai.

’A ti’aturi ai tātou i te Atua, i te tahi taime nā roto i te tāparura’a i roto i tō tātou mau taime pōiri roa a’e ’e te mo’emo’e ’e te mau taime pāpū ’ore, e ha’api’i mai tātou ē, ’ua ’ite maita’i a’e ’oia ’e ’ua here rahi a’e ho’i, hau atu i tā tātou i ’ite ’e tā tātou e here nei ia tātou iho.

Nō te reira e tītau tātou i te tauturu a te Atua nō te ha’amau i te parau ti’a vai maoro, te ’aifāito, te ’ohipa au ’e te hau i roto i tō tātou fare ’e te mau ’oire. E tae mai tō tātou fa’ati’ara’a mau roa a’e, ’e te hōhonu roa a’e ’e te ha’avare ’ore roa a’e, nā reira ato’a te vāhi ’e te tā’amura’a, i te taime e putapū tātou i te here fa’aora o te Atua, ’e e ’imi tātou i te aroha ’e te semeio nā roto i te tāra’ehara a tāna Tamaiti, ’e te ha’amaura’a i te mau aura’a vai maoro nā roto i te mau fafaura’a mo’a.

Tītauhia te maita’i ’e te pa’ari o te ha’apa’ora’a fa’aro’o i roto i teie nei ao huehue, te māniania ’e te vi’ivi’i. Nāhea atu ā tātou e nehenehe ai e fa’a’ana’anaea, e fa’auru ’e e fa’atupu i te maita’i i roto i te vārua ta’ata ? 24

Hōho’a
Te tanura’a tumu rā’au i Haiti
Hōho’a
Te tanura’a tumu rā’au i Haiti
Hōho’a
Te tanura’a tumu rā’au i Haiti

’Ua riro te tanura’a i te tumu rā’au i Haiti ’ei hi’ora’a i roto i nā hānere hi’ora’a nō te ta’ata e ’āmui nei nō te rave i te maita’i. ’Ua putuputu mai te huira’atira, ’e tae noa atu e 1 800 melo o te ’Ēkālesia, nā rātou i hōro’a i te mau tumu rā’au, ’e ’ua tanu rātou fātata 25 000 tumu rā’au. 25 I roto i teie ’ōpuara’a tau roa tanura’a tumu rā’au, ’ua oti a’ena i te tanuhia e 121 000 tumu rā’au. Tē mana’o ra rātou e tanu i te tahi fa’ahou ’ahurura’a tautini tumu rā’au.

I teie tauto’ora’a tāhō’ē, ’ua noa’a mai te marumaru, te ’atu’atura’a repo ’e te fa’aitira’a i te mau pape fa’a’ī nō ananahi. E fa’anehenehe te reira i te mau vāhi, e patu i te orara’a ’āmui, e auhia te mā’a ’e e fa’a’amu i te vārua. Mai te mea e ui ’outou i te ta’ata nō Haiti ’o vai tē ’ō’oti i te mā’a i ni’a i teie mau tumu rā’au, e parau mai rātou, « te ta’ata po’ia ».

E va’u ’ahuru i ni’a i te hānere o te ta’ata i roto i teie nei ao tē vai ra tā rātou ha’apa’ora’a fa’aro’o. 26 E mea pāhono ’oi’oi te mau ha’apa’ora’a fa’aro’o i te mau hina’aro rū i muri mai i te hō’ē ’ati nātura, nā reira ato’a i te hina’aro mā’a tāmau, te ha’apūra’a, te ha’api’ira’a, te tai’ora’a ’e te ha’api’ipi’ira’a ’ia noa’a te ’ohipa. ’Ati a’e i te ao nei, tē tauturu nei tō tātou mau melo, te mau hoa ’e te ’Ēkālesia i te mau pupu orara’a ’āmui e turu i te mau tītīhoria ma te hōro’a i te pape, te rāve’a tāmāra’a tino, te faura’o nō te huma ’e te rāpa’aura’a mata—hō’ē ta’ata, hō’ē ’oire iti, hō’ē tumu rā’au i te taime hō’ē. 27 I te mau vāhi ato’a, e ’imi tātou ’ia riro ’ei metua maita’i ’e ’ei tino huira’atira maita’i, nō te tauturu i tō tātou mau ta’ata tupu ’e te sōtaiete, nā roto ato’a i te LDS Charities. 28

’Ua hōro’a te Atua i te ti’amāra’a ’ia mā’iti—’e te ti’a’aura’a pae mōrare. ’Ua parau te Fatu : « E nā’u te Fatu o te Atua, i fa’ati’amā ia ’outou, nō reira ’ua ti’amā mau ā ho’i ’outou ». 29 I tōna porora’a « i te ora i te tītī », 30 ’ua parau fafau te Fatu ē e ’ōfati tāna tāra’ehara ’e te mau ’ē’a nō te ’evanelia i te mau tā’amu pae tino ’e pae vārua. 31 ’Aua’a a’e te aroha, ’ua mātara teie ti’amāra’a fa’aora i te feiā tei fa’aru’e i te tāhuti nei.

Tau matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua nā ’ō mai te hō’ē tahu’a nō Amerika rōpū ē, ’ua fa’auehia ’oia e tuatāpapa i te « peu a te momoni nō te bāpetizora’a nō te feiā pohe ». Tē parau ra te tahu’a : « E au ra ē, e pūpū te Atua i te mau ta’ata ato’a i te rāve’a nō te fāri’i i te bāpetizora’a, ’aita e paraura’a ahea ’aore rā i hea rātou i ora, nā reira ato’a e ha’amaita’i ’oia i te mau tamari’i ri’i. 32 ’Ua fa’ata’a te tahu’a ē : « ’Ua paraparau te ’āpōsetolo Paulo nō ni’a i te feiā pohe e tīa’i ra i te bāpetizora’a ’e te ti’afa’ahoura’a ». 33 Tē parau fafau nei te mau ’ōro’a mono i te hiero i « te mau nūna’a ato’a, te mau ’ōpū ato’a ’e te mau reo ato’a » e ’aita i tītauhia i te hō’ē a’e ’ia « vai ’ei tītī nō te pohe, nō hade ’aore rā nō te mēnema ». 34

’A mātau ai tātou i te Atua, i te tahi taime ’o te mau pāhonora’a tīa’i-’ore-hia i te mau pure tē rave mai ia tātou mai ni’a mai i te purūmu, e ’āfa’i ia tātou i roto i te pupu orara’a ’āmui, e tīahi i te pōiri i roto i tō tātou vārua, ’e e arata’i ia tātou ’ia ’ite i te ha’apūra’a pae vārua ’e te tā’amura’a i roto i te maita’i o tāna mau fafaura’a ’e te here tāmau.

E ha’amata pinepine te mau ’ohipa rarahi ma te ’ohipa na’ina’i, e ’itehia rā te mau temeio a te Atua i te mahana tāta’itahi. ’Auē tō tātou māuruuru nō te hōro’a rahi nui o te Vārua Maita’i, te Tāra’ehara a Iesu Mesia ’e tāna ha’api’ira’a tumu i heheuhia mai, te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a tei ’itehia i roto i tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai ’e tei pi’ihia i tōna i’oa.

’Ia fāri’i tātou ma te ’oa’oa i te anira’a a te Atua ’ia fāri’i ’e ’ia tauturu i te fa’atupu i tāna mau ha’amaita’ira’a i parauhia ’e i tohuhia i te mau nūna’a ato’a, te mau ’ōpū ato’a ’e te mau reo ato’a, ’o tā’u ïa pure i te i’oa mo’a ’e te hanahana o Iesu Mesia, ’āmene.