’Āmuira’a rahi
E tu’u atu ho’i i tā te fa’a’oroma’i tāmau ra ’ohipa ’ia ti’a roa, ’e ’ia tai’o i te reira ma te ’oa’oa !
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2020


E mata na tātou i te fa’a’oroma’i i tāna ’ohipa maita’i roa, ’e ’ia tai’o i te reira ma te ’oa’oa !

’Ia fa’a’ohipa ana’e tātou i te fa’a’oroma’i, e mara’a tō tātou fa’aro’o. ’A mara’a ai tō tātou fa’aro’o, e mara’a ato’a tō tātou ’oa’oa.

’A piti matahiti i teienei, ’ua haere tō’u teina ’o Chad nā roto i te pāruru. ’Ua vaiiho tōna tere i te tahi atu pae i te hō’ē ’āpo’o i roto i te māfatu o tō’u tao’ete ia Stephanie ; tā rāua nā tamari’i ’aru’aru e piti, ’o Brayden ’e ’o Bella ; nā reira ato’a te toe’a o te ’utuāfare. ’Ua noa’a ia mātou i te tāmāhanahanara’a i roto i te mau parau a Elder Neil L. Andersen i te taime o te ’āmuira’a rahi i te hepetoma hou Chad ’a pohe ai : « I roto i te ha’apūra’a o te mau tāmatara’a o te tāhuti nei, ’a haere i mua ma te fa’a’oroma’i ’e e hōro’a mai te mana fa’aora o te Fa’aora ia ’outou te māramarama, te ’itera’a, te hau ’e te tīa’ira’a » (« Pepe », Liahona, Novema 2018, 85).

Hōho’a
Chad Jaggi ’e ’ūtuāfare

E fa’aro’o tō mātou ia Iesu Mesia ; ’ua ’ite mātou e fārerei fa’ahou mātou ia Chad, e mea māuiui rā te ’erera’a i tōna vai tinora’a mai. E rave rahi ’o tei ’ere i te feiā tei herehia. E mea fifi ’ia fa’a’oroma’i ’e ’ia tīa’i i te taime e fārerei fa’ahou ai ia rātou.

Te matahiti i muri mai tōna pohera’a, e au ē ’ua pū’ohu te hō’ē ata ’ere’ere ia mātou. ’Ua ’imi mātou i te pārurura’a i roto i te tuatāpapara’a i tā mātou mau pāpa’ira’a mo’a, te purera’a ma te fa’aro’o ’e te haere-pinepine-hau-ra’a i te hiero. Tē fa’a’ite mai nei te mau parau o teie hīmene i tō mātou huru i terā taime : « Tē hiti mai nei te mahana, tē ara mai nei te ao nei, tē mo’e atu ra te mau ata pōiri o te pō » (« ’Ua tae i te hora », Te mau Hīmene no. 24).

’Ua fa’aoti tō mātou ’utuāfare ē, e matahiti haumārū te matahiti 2020 ! Tē tuatāpapa ra mātou i tā mātou ha’api’ira’a Mai, pe’e mai i roto i te Faufa’a ’Āpī i te buka a Iakoba i te hope’a nō Novema 2019, ’a heheuhia mai ai te hō’ē parau tumu nō mātou. Tē nā ’ō ra te Iakobo pene 1, ’īrava 2, « E au mau taea’e ra, ’ia ro’ohia ’outou e te ’ati e rave rahi te huru ra, ’a parau ’outou e, e mea ’oa’oa ana’e ïa » (Tātarara’a a Iosepha Semita, Iakobo 1:2 [i roto i te Iakobo 1:2, nota i raro nei a]). I roto i tō mātou hina’aro ’ia ’īriti i te hō’ē matahiti ’āpī, hō’ē ’ahuru matahiti ’āpī, ma te ’oa’oa, ’ua fa’aoti mātou ē, i te matahiti 2020 e tai’o mātou i te reira ma te ’oa’oa ». Nō tō mātou fāri’ira’a i te pūai nō te reira, i te noera i ma’iri a’enei, ’ua ’ōpere mātou i te mau piriaro nō tō mātou mau taea’e ’e mau tuahine ma te parau pāpa’i rarahi : « A tai’o i te reira ma te ’oa’oa ». Pāpū roa e riro te matahiti 2020 ’ei matahiti ’oa’oa ’e te poupou.

’Oia ïa, tei ’ō nei tātou—’ua hōpo’i mai 2020 i te ma’i pe’e nā te ao nei te COVID-19, te mau ’ārepurepura’a tīvira, rahi te mau tū’inora’a a te nātura ’e te mau tāmatara’a nō te pae terera’a faufa’a. Tē hōro’a mai nei paha tō tātou Metua i te Ao ra i te taime ia tātou ’ia feruri ’e ’ia māramaramara’a i ni’a i tō tātou hāro’aro’ara’a i te fa’a’oroma’i ’e i tā tātou fa’aotira’a pāpū ’ia mā’iti i te ’oa’oa.

Mai reira mai, e aura’a ’āpī tō te buka a Iakoba nō mātou. Iakobo, pene 1 ’īrava 3 ’e te 4 e fa’ahiti ra :

« ’Ua ’ite ho’i ’outou ē, nā taua tāmatara’a i tō ’outou fa’aro’o ra e fa’atupu i te fa’a’oroma’i tāmau.

« ’outou ’eiaha ’ei hapa, ’eiaha ’ei mea toe ».

I roto i tā tātou mau tauto’ora’a nō te ’ite mai i te ’oa’oa i rotopū i tō tātou mau ’ati, ’ua mo’ehia ia tātou ē ’ua riro te fa’a’oroma’i ’ei tāviri nō te vaiiho i teie mau ’ati ’ia ’ohipa nō tō tātou maita’i.

’Ua ha’api’i mai te ari’i Beniamina ’ia fa’aru’e i te ta’ata tino nei ’e ’ia riro « ’ei feiā mo’a nā roto i te tara’ehara a te Mesia te Fatu, ’e ’ia [riro] mai te hō’ē tamari’i ra i te marū, ’e i te mamahu, ’e i te ha’eha’a, ’e i te fa’a’oroma’i, ’e i te ’ī i te aroha, ’e ma te hina’aro ’ia auraro i te mau mea ato’a ».(Mosia 3:19)

Tē ha’api’i ra te pene 6 o te ’Ia poro haere i tā’u nei ’evanelia i te tāviri o te huru Mesia ’o tā tātou e nehenehe e tītau mai : « Te fa’a’oroma’i o te ’aravihi ïa ’ia fāri’i i te taere, te pe’ape’a, te pāto’ira’a, ’aore rā, te māuiuira’a ma te ’orera’a e riri, e māuruuru ’ore, ’aore rā e pe’ape’a. ’O te ’aravihi ïa i te rave i te hina’aro o te Atua ’e te fāri’ira’a i tāna tārena. ’Ia fa’a’oroma’i ana’e [’outou], e vai noa [’outou] ma te taui ’ore ’e e roa’a ia [’outou] ’ia fa’aruru i te tāmatara’a ma te hau ’e te ti’aturira’a » ( ’Ia Poro Haere i tā’u nei ’Evanelia : Hō’ē arata’i nō te ’Ohipa Misiōnare, (2019], 126).

E nehenehe ato’a te ’ohipa ti’a roa o te fa’a’oroma’i e fa’ahōho’ahia i te orara’a o te hō’ē o te mau pipi mātāmua a te Mesia, ’o Simona nō Kanaana. ’Ua riro te mau Zelote ’ei hō’ē pupu o te mau ’āti Iuda tumu ’o tei pāto’i ’ū’ana i te ture Roma. E ’aro te pupu o te mau Zelote i te mau Roma, i tō rātou mau ta’ata rave ’ohipa ’āti Iuda, ’e te mau Sadukea nā roto i te harura’a mai i tā rātou mau mā’a ’e nā roto i te ravera’a i te tahi atu mau ’ohipa nō tā rātou tumu (hi’o Encyclopedia Britannica, « Zelota », britannica.com). E Zelote ’o Simona nō Kanaana (hi’o Luka 6:15). ’A feruri na ia Simona e tāmata ra i te fa’ahema i te Fa’aora ’ia rave i te mauha’a, ’ia arata’i i te hō’ē pupu ha’avī, ’aore rā ’ia fa’ahuehue i Ierusalema ’Ua ha’api’i Iesu ē :

« E ao tō tei marū ; e riro hoʼi ia rātou te fenua …

« E ao tō tei aroha ia vetahi ’ē ra, e aroha-ato’a-hia mai rātou …

« E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra, e parauhia rātou i te tamari’i na te Atua ».(Mataio 5:5, 7, 9).

’Ua fa’a’ohipa ’e ’ua fa’a’ite paha ’o Simona i tāna philosopha ma te itoito ’e te hia’ai, terā rā, tē parau nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, nā roto i te fa’aurura’a ’e te hi’ora’a o te Fa’aora, ’ua taui tāna fa’atumura’a. ’Ua riro mai tāna aupipira’a nā te Mesia ’ei fa’atumura’a pūai nō te mau tauto’ora’a o tōna orara’a.

’A rave ai ’e ’a ha’apa’o ai tātou i te mau fafaura’a ’e te Atua, e nehenehe te Fa’aora e tauturu ia tātou « ’ia fānau fa’ahou ; ’oia, ’ia fānau i te Atua, ’ia fa’arirohia tō rātou huru tāhuti ’e te ma‘iri ra, ’ei huru parauti‘a, i te fa’aorara’ahia e te Atua, ’ia riro ’ei tamaiti ’e ’ei tamāhine nāna ra » (Mosia 27:25).

Nō tā tātou mau tauto’ora’a itoito ato’a, te pae tōtiare, te pae fa’aro’o, ’e te pae poritita o tō tātou nei ’anotau, tō tātou tā’amura’a pāpū ’e te ’ite-maita’i-hia ’o te rirora’a ïa ’ei pipi nā Iesu Mesia. « Te vāhi hoʻi i vaiihohia ai tā ’outou tao‘a ra, e riro ato’a i reira tō ’outou ’ā’au » (Mataio 6:21). ’Eiaha ato’a ’ia mo’ehia ia tātou ē, te mau pipi ha’apa’o ato’a « ’o tei ha’apa’o i te hina’aro o te Atua », ’ua « [tītauhia] ia rātou te fa’a’oroma’i » (Hebera 10:36

Mai te tāmatara’a i tō tātou fa’aro’o e fa’a’ohipa nei i te fa’a’oroma’i i roto ia tātou, ’ia fa’a’ohipa ana’e tātou i te fa’a’oroma’i e mara’a tō tātou fa’aro’o. ’A mara’a ai tō tātou fa’aro’o, e mara’a ato’a tō tātou ’oa’oa.

I te ’āva’e nō Māti i ma’iri a’e nei, ’ua ’ōpanipanihia te piti o tā māua tamāhine, ’o Emma, mai te mau misiōnare e rave rahi a te ’Ēkālesia. E rave rahi mau misiōnare ’o tei ho’i i te fare. E rave rahi mau misiōnare ’o tei tīa’i i te hō’ē tono-fa’ahou-ra’a. E rave rahi ’o tei ’ore i fāri’i i tō rātou mau ha’amaita’ira’a nō te hiero hou ’a haere ai i te ’āua misiōni. Māuruuru, e te mau taea’e ’e te mau tuahine. Tē here nei mātou ia ʼoutou.

I te mau hepetoma mātāmua, ’ua tāmatahia ’o Emma ’e tōna hoa i te fenua Holane—e mea pinepine ma te fa’atahe i te roimata. Ma te taime poto noa nō te paraparau i te ta’ata ’e te tā’ōti’ara’a nō te mau taime haerera’a nā rāpae, ’ua mara’a te ti’aturira’a ’o Emma i ni’a i te Atua. ’Ua pure mātou ’e ’ōna nā te itenati ’e ’ua ani e nāhea mātou e nehenehe ai e tauturu. ’Ua ani mai ’oia ia mātou ’ia tū’ati atu i te mau hoa tāna e ha’api’i ra i ni’a i te itenati !

’Ua ha’amata tō mātou ’utuāfare i te tū’ati atu nā ni’a i te itenati, hō’ē i muri mai i te tahi, ’e te mau hoa ’o Emma i te fenua Holane. ’Ua ani mātou ia rātou ’ia ’āmui mai ia mātou i ni’a i te itenati, ’ei ’utuāfare ’ā’ano, nō tā mātou tuatāpapara’a hepetoma o te Mai pe’e mai. ’Ua riro mai ’o Floor, Laura, Renske, Freek, Benjamin, Stal, ’e Muhammad ’ei mau hoa nō mātou. Te tahi o rātou ’ua tomo « nā roto i te ’ūputa piriha’o » (3 Nephi 14:13). Te tahi o tei fa’a’itehia « te titi’aifarora’a o te ’ē’a ’e te piriha’ora’a o te ’ūputa e tomo ai rātou ra ».(2 Nephi 31:9). E mau taea’e ’e e mau tuahine rātou nō mātou i roto i te Mesia. Te mau hepetoma ato’a e « tai’o mātou i te reira ma te ’oa’oa » ’a ’ohipa ’āmui ai mātou nō tō mātou haerera’a i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a.

E tu’u atu ho’i [mātou] i tā te fa’a’oroma’i tāmau ra ’ohipa ’ia ti’a roa », (Iakobo 1:4).i roto i tō mātou orera’a e ’āmui tino ’ei ’utuāfare pāroita nō te hō’ē tau. Tē tai’o nei rā mātou ’ei ’oa’oara’a te mara’ara’a te fa’aro’o o tō mātou ’utuāfare māoti te mau tū’atira’a a te rāve’a ’āpī ’e māoti te tuatāpapara’a Mai, pe’e mai o te Buka a Moromona.

’Ua fafau mai te peresideni Russell M. Nelson, « tā ’outou mau tauto’ora’a itoito i roto i teie ’ohipa—noa atu i roto i te mau taime tē mana’o ra ’outou ē, ’aita ’outou e manuia ra—e taui te reira i tō ’outou orara’a, i tō tō ’outou ’utuāfare, ’e i tō te ao nei.(« Haere i mua i roto i te fa’aro’o », Liahona, Mē 2020, 114).

I te vāhi e rave tātou i te mau fafaura’a mo’a ’e te Atua—te hiero—’ua ’ōpani ïa nō te hō’ē tau poto. I te vāhi e ha’apa’o tātou i te mau fafaura’a ’e te Atua—te fare—’ua matara ïa. E rāve’a tā tātou i te fare nō te tuatāpapa ’e nō te feruri i ni’a i te nehenehe fāito ’ore o te mau fafaura’a o te hiero. Noa atu ’aita tātou e tomo atu i roto i terā vāhi mo’a, « e ’oa’oa te mau ’ā’au … nō te mau ha’amaita’ira’a o te ni’ini’ihia atu ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110:9).

E rave rahi tei ’ere i tā rātou ’ohipa; vetahi tei ’ere i te mau rāve’a. Tē ’oa’oa nei rā tātou, i te pae o te peresideni Nelson ’o tei fa’ahiti iho nei ē : « ’Ua rahi atu ā te mau ō nō te ha’apaera’a mā’a nō roto mai i te mau melo, e tae noa atu i te mau pūpūra’a ō nō te fa’aorara’a ta’ata. E upo’oti’a ’āmui tātou i teie tau fifi. E ha’amaita’i mai te Fatu ia ’outou ’a tāmau ai ’outou i te ha’amaita’i ia vetahi ’ē » (’Api Facebook a Russell M. Nelson, 16 nō ’Ātete 2020, facebook.com/russell.m.nelson).

« A fa’aitoito », ’o te fa’auera’a ïa a te Fatu, ’eiaha rā e mata’u (Mataio 14:27).

I te tahi taime e mea fa’a’oroma’i ’ore tātou ’ia mana’o ana’e tātou ē, « tē rave maita’i nei tātou i te mau mea ato’a » ’e ’aita rā tātou e fāri’i nei i te mau ha’amaita’ira’a i hina’arohia e tātou. ’Ua haere Enoha ’e te Atua e 365 matahiti hou ’ōna ’e tōna mau ta’ata i ravehia ai i ni’a i te ra’i. I muri e toru hānere ’e ono ’ahuru ma pae matahiti ravera’a i te mau mea i tītauhia, ’e ’ua tupu te reira ! (Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 107:49.)

’Ua pohe tō’u teina ’o Chad tau ’āva’e noa māua i te ha’amāuruurura’ahia i roto i te peresidenira’a nō te misiōni nō Ogden i Utaha. E ’ohipa māere i te orara’a māua i Califonia apato’erau, nō nā misiōni e 417, ’ua ti’a roa ia māua ’ia pi’ihia i te matahiti 2015, ’ua pi’ihia i Utaha apato’a. E toru ’ahuru noa minuti nā ni’a i te pere’o mai te fare misiōni nō te haere i te fare ’o Chad. ’Ua ’itehia te ma’i māriri ’aita’ata ’o Chad i muri a’e i tō māua fāri’ira’a i tā māua pi’ira’a. Noa atu i te hō’ē taime māuiui roa, ’ua ’ite mātou ē tē ara maita’i nei tō tātou Metua i te Ao ra i ni’a ia mātou ’e ’ua tauturu mai ia mātou ’ia ’ite mai i te ’oa’oa.

Tē fa’a’ite pāpū nei au nō te mana fa’aora, te mo’ara’a, te ha’eha’a ’e te ’oa’oa o te Fa’aora ’o Iesu Mesia Tē fa’a’ite pāpū nei au ē ’ia pure ana’e tātou i tō tātou Metua i te Ao ra nā roto i te i’oa ’o Iesu Mesia, e pāhono mai ’oia ia tātou. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, mai te mea e fa’aro’o, e ha’afātafata ’e e hāro’aro’a tātou i te reo o te Fatu ’e tāna peropheta ora, te peresideni Russell M. Nelson, e nehenehe tātou « e tu’u atu ho’i i tā te fa’a’oroma’i tāmau rā ’ohipa ’ia ti’a roa » ’e « ’ia tai’o i te reira ma te ’oa’oa ». I te i’oa ’o Iesu Mesia, ’āmene.