’Āmuira’a rahi
’A fa’aea, ’a mania
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2020


’A fa’aea, ’a mania

Tē ha’api’i nei te Fa’aora ia tātou nāhea ’ia fāri’i i te hau ’e te marū noa atu ē, tē pupuhi ra te mata’i ma te pūai ’ati a’e ia tātou, ’e tē tāmata ra te mau ’are pūai i te ha’aparemo i tō tātou mau ti’aturira’a.

I te ’āpīra’a tā māua mau tamari’i, ’ua haere tō mātou ’utuāfare i te hō’ē roto nehenehe roa nō te tahi tau mahana. I te hō’ē avatea, ’ua ’ō’omo te tahi mau tamari’i i tō rātou ’ahu poito hou ’a ou’a ai i roto i te pape nā ni’a i te hō’ē pa’epa’e. ’Ua hi’o ri’i tā māua tamāhine ’āpī roa a’e ma te ’ōti’ati’a, ’ua hi’o maita’i ’oia i tōna mau tua’ana. Ma te itoito hope, ’ua tāpe’a ’oia i tōna ihu ’e ’ua ou’a. ’Aita i maoro, ’ua puhā mai ’oia, ’e ma te huru ri’ari’a ri’i i roto i tōna reo, ’ua tuō a’era, « ’a tauturu mai iā’u ! ’A tauturu mai iā‘u ! »

I teienei, ’aita roa atu ’oia e fifi ra i te ’ati pohe ; tē vai ra tōna ’ahu poito ’e tē pāinu ra ’oia ma te ataata ’ore. E nehenehe tā mātou e haere atu e huti mai iāna i ni’a i te pa’epa’e ma te ’ohipa ’ore. Nōna rā, i roto i tāna hi’ora’a, e hina’aro ’oia i te tauturu. Nō te to’eto’e paha o te pape, ’aore rā, nō te mea a tahi ra ’oia ’a rave ai i te reira. Noa atu rā i te reira, ’ua tā’uma mai ’oia i ni’a i te pa’epa’e, ’e ’ua pū’ohu atura mātou iāna i roto i te hō’ē tauera mārō ’e ’ua ha’apoupou iāna nō tōna itoito.

E mea pa’ari ānei tātou ’aore rā, e mea ’āpī, e rave rahi o tātou, i roto i te mau taime hepohepo, e fa’ahiti tātou i te mau parau rū mai te « ’A tauturu mai iā’u ! » « ’A fa’aora mai iā’u ! » ’aore rā, « ’A pāhono mai nā i tā’u pure ! »

’Ua tupu te reira huru ’ohipa i ni’a ia Iesu i roto i tōna tau misiōni i te tāhuti nei. I roto i te Mareko te tai’o nei tātou ē, « e ha’api’i fa’ahou atura ’oia i te hiti i taua roto ra : ’e e rave rahi o te ta’ata i ta’iruru mai iāna i reira ra ». 1 Nō te rahi o te ta’ata, « haere atura ’oia i ni’a i te poti » 2 ’e paraparau mai ra nā reira. ’Ua ha’api’i parabole atura ’oia i te ta’ata i te mahana tā’āto’a ’a pārahi noa ai rātou i tahatai.

« ’E ahiahi atura taua mahana ra », nā ’ō atu ra ’oia i tāna mau pipi, « e fano tātou i terā pae ’au. ’E ’ia tu’u ’ē atu rātou i taua feiā rahi ra », 3 fa’aru’e atura rātou i te pae tahatai ’e ’ua tere atu ra nā ni’a i te moana nō Galilea. ’Imi a’era Iesu i te hō’ē vāhi i muri i te poti, tārava atu ra i reira ’e ta’oto a’era. ’Aita i maoro, « ’ua tupu mai ra te hō’ē mā’a maita’i rahi, fati mai ra te ’are i ni’a i te poti, ’e ’ua fātata roa i te ’ī » 4

E rave rahi mau pipi nā Iesu e mau feiā tāi’a ’aravihi, ’e ’ua ’ite rātou e aha te ’ohipa e rave i roto i te hō’ē vero. E mau pipi ti’aturihia teie nāna—’e mau pipi here—nāna. ’Ua fa’aru’e rātou i tā rātou mau ’ohipa, tō rātou mau hina’aro, ’e te ’utuāfare nō te pe’e ia Iesu. E fa’aro’o pāpū tō rātou i roto iāna, i tae mai ai rātou i roto i te poti. I teienei, tei roto tō rātou poti i te vero rahi ’e tē fātata ra i te tomo.

’Aita tātou i ’ite e aha te maorora’a tō rātou ’arora’a nō te pāruru ’eiaha te poti ’ia tomo i roto i te vero, terā rā, ’ua fa’aara atu rātou ia Iesu ma te reo ri’ari’a ri’i, i te nā-’ō-ra’a ē :

« E te ’Orometua, e’ita ’oe e ha’apa’o mai i tō mātou nei pohe ? » 5

« E te Fatu, fa’aora ia tātou : ’ua pohe tātou ». 6

’Ua pi’i rātou iāna « e te ’Orometua », te reira mau tōna ti’ara’a. ’O ’oia ato’a « ’o Iesu Mesia, te tamaiti a te Atua, te Metua o te ra’i ’e te fenua, te Rahu nui nō te mau mea ato’a mai te ’ōmuara’a mai ». 7

Hōho’a
’A fa’aea, ’a mania

Mai roto mai i tōna vaira’a i roto i te poti, ’ua ti’a mai ra Iesu i ni’a ’e ’ua ’avau atu ra i te mata’i ’e ’ua parau atu ra i te moana ’ārepurepu, « ’A fa’aea, ’a mania. ’E pohe ihora te mata’i, mania roa atu ra ». 8 E ’Orometua ha’api’i i te mau taime ato’a, ha’api’i atu ra Iesu i tāna mau pipi nā roto e piti uira’a ’ōhie roa ’e te here ato’a. ’Ua ui ’oia :

« E aha ’outou i mata’u hua ai ? » 9

« Tei hea tō ’outou fa’aro’o ? » 10

Tē vai ra hō’ē huru tāhuti nei tō tātou, hō’ē ato’a fa’ahemara’a, ’ia topa ana’e tātou i roto i te mau ’ati, te mau fifi, ’aore rā, te mau pe’ape’a, e pi’i tātou ē, « e te ’Orometua, e’ita ’oe e ha’apa’o mai i tō’u nei pohe ? ’A fa’aora mai iā’u ». ’Ua tāparu ato’a ’o Iosepha Semita i roto i te hō’ē fare tāpe’ara’a fifi, « e te Atua tei hea ra ’oe ? » ’E tei hea ra te ti’ahapa o tē tāpo’i nei i tō ’oe nā vāhi tāpunira’a ? » 11

E mea pāpū roa, tē ta’a nei i te Fa’aora i tō tātou mau fifi, i te mea ē, tē ha’api’i mai nei ’oia ia tātou nāhea ’ia ’ite i te hau ’e te marū noa atu ē, te pupuhi ra te mata’i ma te pūai ’ati a’e ia tātou, ’e tē tāmata ra te mau ’are pūai i te ha’aparemo i tō tātou mau ti’aturira’a.

Nō te feiā tei tāmatahia te fa’aro’o, e fa’aro’o mai tō te tamari’i, ’aore rā, te hō’ē fa’aro’o iti ha’iha’i, 12 tē ani mai nei Iesu, ma te parau « e haere mai ’outou iā’u nei ». 13 « ’A fa’aro’o i tō’u i’oa » 14 « ’A ha’api’i mai i te mau mea nō’u nei, ’e ’a fa’aro’o mai na i tā’u mau parau ». 15 Tē fa’aue mai nei ’oia ma te here, « e tātarahapa ’e e bāpetizohia ho’i i tō’u ra i’oa », 16 « e aroha ’outou ia ’outou iho mai iā’u i aroha ia ’outou nā », 17 ’e « ’ia ha’amana’o tāmau noa iā’u ». 18 ’Ua tāmarū mai ’oia ’e ’ua fa’ata’a mai ē : « I parau atu vau ia ’outou i teie nei mau parau, ’ia hauhia tō ’outou iā’u nei ». E pohe tō ’outou i teie nei ao : E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ». 19

E nehenehe tā’u e feruri ē, hō’ē noa mana’o rahi tō te mau pipi a Iesu i roto i tō rātou poti, ’oia ho’i, te hi’ora’a ïa i te mau ’are ’ia tupa’i mai i ni’a i tō rātou poti. E nehenehe au e feruri ia rātou i te fa’a’āfarora’a i tō rātou ’ie ma te tāmata i te fa’a’āfaro i tō rātou poti iti na’ina’i. Tei ni’a tō rātou mana’o i te ’imira’a i te ora i taua taime ra, ’e e mea rū ’e te pāpū tā rātou tāparu i te tauturu.

E rave rahi o tātou ’aita i ta’a ’ē atu i te reira E rave rahi mau ’ohipa i teie tau ’ati a’e i te ao nei ’e i roto i tō tātou mau fenua, tō tātou mau ’oire ’e tō tātou mau ’utuāfare, tei fa’a’ārepurepu ia tātou nā roto i te mau ’ati mana’o-’ore-hia. I roto i te mau taime ’ārepurepura’a, e nehenehe tō tātou fa’aro’o e ha’avīhia hau atu i te ti’a ia tātou ’ia fa’a’oroma’i ’e ’ia ’ite. E nehenehe te mau ’are nō te mata’u e fa’anevaneva ia tātou, ’a ha’amo’e ia tātou te maita’i o te Atua, ’e e ha’amohimohi atu i tō tātou mau hi’ora’a ātea. Nō reira, tei roto i taua mau taime fifi ra o tō tātou tere, e tāmatahia ai ’e e ha’apūaihia ai tō tātou fa’aro’o.

Noa atu te huru o tō tātou orara’a, e nehenehe noa tātou e rave i te mau tauto’ora’a nō te patu ’e nō te fa’arahi i tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia. E ha’apūaihia te reira ’ia ha’amana’o ana’e tātou ē, e mau tamari’i tātou nā te Atua ’e tē here nei ’oia ia tātou. E tupu tō tātou fa’aro’o i te rahi ’ia fa’a’ohipa ana’e tātou i te parau a te Atua ma te ti’aturi ’e te itoito, te tāmatara’a ma te maita’i roa ’ia pe’e i te mau ha’api’ira’a a te Mesia. E tupu tō tātou fa’aro’o i te rahi ’ia mā’iti ana’e tātou e ti’aturi ’eiaha rā e tapitapi, e fa’a’ore i te hapa, ’eiaha rā e ha’avā, e tātarahapa ’eiaha rā e mārō. E ha’amaita’ihia tō tātou fa’aro’o ’ia turu’i ana’e tātou ma te fa’a’oroma’i i ni’a i te mau fana’o ’e i te aroha ’e i te maita’i o te Mesia mo’a. 20

’Ua parau ’o Elder Neal A. Maxwell, « e ’ere te fa’aro’o i te hō’ē ’ite hope, e hōro’a mai te reira i te hō’ē ti’aturi hōhonu i te Atua, tei hope roa te ’ite ». 21 Noa atu i roto i te mau taime ’ārepurepu, e vai pāpū ’e te ’āueue ’ore te fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia. E tauturu te reira ia tātou ’ia tere nā roto i te mau fa’anevanevara’a faufa’a ’ore. E fa’aitoito te reira ia tātou ’ia tāmau noa i te haere i mua i ni’a i te ’ē’a o te fafaura’a. E tura’i te fa’aro’o ia tātou i roto i te mana’o paruparu ’e e tauturu ho’i ia tātou ’ia hi’o i te ananahi ma te mana’o pāpū ’e te tino itoito. E muhumuhu mai te reira ia tātou ’ia ani i te fa’aorara’a ’e te tāmarūra’a ’ia pure ana’e tātou i te Metua nā roto i te i’oa o tāna Tamaiti. ’E ’aita ana’e te mau pure tāparu e pāhonohia mai ra, nā tō tātou fa’aro’o tāmau ia Iesu Mesia e fa’atupu i te fa’a’oroma’i, te ha’eha’a, ’e te ’aravihi ’ia fa’ahiti ma te tura i te mau parau « ’Ia ha’apa’ohia tō ’oe hina’aro ». 22

ʼUa haʼapiʼi mai te peresideni Russell M. Nelson :

« ’Aita rā e tītauhia ia tātou ’ia vaiiho i tō tātou mata’u ’ia fa’anu’u i tō tātou fa’aro’o. E nehenehe tātou e ’aro i te reira mau mata’u nā roto i te ha’apūaira’a i tō tātou fa’aro’o.

« ’A ha’amata nā ni’a i tā ’outou mau tamari’i… ’A vaiiho ia rātou ’ia ’ite i tō ’outou fa’aro’o, noa atu ē, e tupu mai te mau tāmatara’a māuiui i ni’a ia ’outou. ’A fa’atumu i tō ’outou fa’aro’o i ni’a i tō tātou Metua here i te ao ra ’e i ni’a i tāna Tamaiti here, te Fatu ’o Iesu Mesia. ’A ha’api’i i te tamaiti ’aore rā, i te tamāhine faufa’a rahi ē, e tamari’i ’oia nā te Atua, tei hāmanihia i tōna ra hōho’a, ma te ’ōpuara’a ’e te pūai mo’a. ’Ua fānauhia rātou tāta’itahi ma te mau tāmatara’a e ha’avī ’e te fa’aro’o ’ia fa’ahotu ». 23

’Aita i maoro a’e nei, ’ua fa’aro’o vau e piti nā tamari’i e maha matahiti i te fa’a’itera’a i tō rāua fa’aro’o ia Iesu Mesia ’a pāhono ai rāua i te uira’a, « Nāhea Iesu Mesia i te tauturu ia ’oe ? » ’Ua parau te tamari’i mātāmua, « ’Ua ’ite au ē, tē here nei Iesu iā’u nō te mea ’ua pohe ’oia nō’u. Tē here ato’a nei ’oia i te feiā pa’ari ». ’Ua parau te piti o te tamari’i, « tē tauturu nei ’oia iā’u ’ia ’oto vau ’aore rā, ’ia ta’ita’i au. Tē tauturu ato’a nei ’oia iā’u ’ia paremo vau ».

’Ua parau Iesu, « nō reira, ’o tē tātarahapa ’e tē haere mai iā’u mai te tamari’i ’aru’aru ra, ’o tā’u ïa e ’ite, mai ia rātou ho’i tō te bāsileia o te Atua ». 24

« I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi, ’ia ’ore ’ia pohe tē fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore ». 25

’Aita i maoro a’e nei, ’ua parau fafau mai te peresideni Nelson ē, « e topa te mata’u ’e e rahi te fa’aro’o » ’ia « ha’amata fa’ahou ana’e tātou i te fa’aro’o mau ’ia ha’apa’o, ’e ’ia fa’aro’o i te mau parau a te Fa’aora ». 26

Hōho’a
’Ua tāmarū Iesu i te miti

E te mau tuahine ’e te mau taea’e, tō tātou orara’a fifi i teie taime, e ’ere te reira tō tātou hope’ara’a mure ’ore. ’Ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope’a Nei, ’ua rave tātou i te i’oa ’o Iesu Mesia i ni’a ia tātou nā roto i te fafaura’a. E fa’aro’o tō tātou i roto i tōna mana fa’aorara’a ’e te ti’aturi i tāna mau parau fafau rahi ’e te faufa’a. E nehenehe tātou e ’oa’oa, i te mea ē, ’ua ’ite pāpū tō tātou Fatu ’e Fa’aora i tō tātou mau pe’ape’a, mau hepohepo ’e te ’oto. Mai ia Iesu i vai i rotopū i tāna mau pipi i tahito ra, tei roto ’oia i tō tātou poti ! Tē fa’a’ite pāpū nei au, ’ua hōro’a ’oia i tōna ora ’ia ’ore ’outou ’e ’o vau nei ’ia pohe. E mata nā tātou i te ti’aturi iāna, e ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a ’e ma te fa’aro’o, e fa’aro’o iāna ’ia parau ē, « ’A fa’aea, ’a mania ». 27 I te i’oa mo’a ’e te hanahana ’o Iesu Mesia, ’āmene.