’Āmuira’a rahi
Te hōro’a maita’i roa a te Tamaiti
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2020


Te hōro’a maita’i roa a te Tamaiti

Nā roto ia Iesu Mesia, e nehenehe tātou e ’ape i te mau mamae au o tā tātou mau manuia ’ore morare ’e ’ia fa’a’oroma’i i te mau mamae au ’ore o tō tātou ’ati tāhuti nei.

’A tai’o ai au i te Buka a Moromona nō te hō’ē ha’api’ira’a o te Mai, pe’e mai i te pu’e tau mahanana i ma’iri a’e nei, ’ua putapū roa vau i te parau fa’a’ite a Alama, ’oia ho’i, i tōna ’ite-hope-ra’a i te tā’āto’ara’a o tāna mau hara, « ’aore roa te mea e hau i te mamae ri’ari’a i [tōna] ra mamae ». 1 Tē parau nei au ē, nō ni’a i te mamae hau, ’ua putapū ta’a ’ē roa vau i te mea ē, i taua hepetoma ra, ’ua ’aro vau i te ma’i ’ōmaha ’ōfa’i e hitu mirimetera. ’Aitā hō’ē ta’ata i fa’aruru a’enei i te « mau ’ohipa rarahi » mai teie, « ’a tupu ai ho’i », te mau « mea iti ’e te pāpū ». 2

Mea ta’a ’ē ato’a te reo o Alama nō te ta’o hau i roto i te tātarara’a a te Buka a Moromona i roto i te reo Peretāne, e fa’a’itera’a ïa nō te mau mea o te hau atu i te nehenehe ’aore rā i te ’una’una fāito ’ore. ’Ei hi’ora’a, ’ua ha’amana’o o Iosepha Semita ē, ’ua ’ō’omo te melahi Moroni i te mau ’ahu « ’uo’uo roa », tē parau ra ’oia ē, e ’uo’uo « hau atu i te hō’ē mea i te tino nei » ’aita ’oia i ’ite a’e nei. 3 E fa’a’ite ato’a rā ho’i te ta’o hau i te fāito teitei, i roto ato’a i te mau ’ohipa ’ino mau. Nō reira, ’ua fa’atū’ati Alama ’e te mau fa’atoro parau i te māuiui hau i te « ha’amāuiui », « ahoaho », « ’āehuehu », i te « fāito rahi roa a’e ». 4

Tē ha’aferuri nei te fa’ahōho’ara’a a Alama i te hō’ē taime e ti’a i te hapa rahi o te hara tā tātou e rave ’ia ’itehia. E tītau te parauti’a i te reira, ’e e’ita te Atua e nehenehe e taui. 5 I tō Alama ha’amana’ora’a i « tā’āto’ara’a » o tāna mau hara—te hara iho ā rā tei tu’ino i te fa’aro’o o vetahi ’ē—e māui maratiri tōna, ’ua fa’atupu te mana’o ’ia ti’a i mua i te Atua i te « ahoaho » rahi. ’Ua hina’aro ’oia ’ia fāri’i i te pohe o te tino ’e te vārua. 6

’Ua ha’amata te mau mea ato’a i te taui nō Alama i te taime iho, mai tāna e parau ra, « tē tāpe’a ra tō’u ’ā’au » i « te taera’a mai o te hō’ē… Iesu Mesia… ’ei tāra’ehara nō tō te ao nei », ’e « ’ua pi’i ihora [’oia] i roto [iāna] iho : E Iesu ē, te tamaiti a te Atua ra, aroha mai ’oe iā’u nei ». Nō taua mana’o ’ōtahi ’e taua tāparura’a, ’ua ’ī roa o Alama i te ’oa’oa « fāito ’ore » « tei tū i tōna māuiui ». 7

’Eiaha tātou e ha’amo’e ē, te tumu nō te tātarahapa, o te ravera’a ïa i te ahoaho ’e e taui i te reira ’ei ’ohipa ’una’una. Maoti tōna « maita’i rahi », 8 i te taime mau e fāriu atu tātou i ni’a i te Fa’aora ma te fa’aro’o ’e te tātarahapa mau, e ha’amata te teimaha o tā tātou mau hara i te taui, mai ni’a atu i tō tātou tua haere atu i ni’a i tōna. E tupu noa te reira mai te mea, o ’oia, tei ’ore i hara, ’ua māuiui ïa i te maratiri nō te hara tāta’itahi o te ao nei tāna iho i hāmani—e māuiui ’ū’ana, ’e ’ua pua mai te toto nō roto mai i te mau poa ato’a o tōna tino. 9 ’Ua ’ite iho ā vau, e fa’aara mai te Fa’aora ia tātou i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’āpī ē, e’ita tātou e ’ite i te « hau » o tō tātou « māuiui » ’ia ’ore tātou e tātarahapa. Nā roto rā i tōna here fāito ’ore, tē fa’a’ite ato’a nei ’oia ē, ’ua « fa’a’oroma’i au, ’o te Atua, i teie nei mau mea nō te ta’ata ato’a, ’ia ’ore rātou ’ia ro’ohia i te mamae mai te mea ē e tātarahapa rātou ». 10 —hō’ē tātarahapa ’o tē fa’ati’a ia tātou ’ia « tāmata » i te « ’oa’oa rahi » tā Alama i fāri’i. 11 Nō teie noa ha’api’ira’a tumu, « tē māere nei au ». 12 Terā rā, ma te māere, e rave rahi atu tā te Mesia e hōro’a nei.

I te tahi taime, e tupu mai te mamae hau ’eiaha nā roto mai i te hara, nā roto mai rā i te mau hape ti’a, i te mau ’ohipa a vetahi ’ē, ’aore rā, i te mau pūai ’aita e roa’a ia tātou ’ia arai. I taua mau taime ra, e parau paha ’outou mai te pāpa’i Salamo ē :

« ’Ua horuhoru ta’u ’ā’au i roto iā’u nei ; ’e ’ua ro’ohia vau i te ri’ari’a pohe ra.

« … ’E ’ua ha’a’atihia vau e te hōriri.

« … ’Āhiri ē e pererau tō’u mai tō te ’ū’upa ! e ma’ue au i te vāhi fa’aeara’a ». 13

E nehenehe te mau ihi rāpa’aura’a, te parau a’o a te feiā ’aravihi, ’aore rā, te fa’atītī’aifarora’a mana, e tauturu i te tāmarū i tō tātou mamae. Terā rā, te mau hōro’a maita’i ato’a—’oia ato’a—nō roto mai i te Fa’aora. 14 Noa atu te huru o te mau tumu o tō tātou mau pēpē ’ino ’e tō tātou māuiui ’ā’au, hō’ē ā huru te rāve’a hō’ē roa nō te tāmarūra’a : o Iesu Mesia. E nehenehe ’oia ana’e iho e fa’atītī’aifaro i te hape, e fa’a’āfaro i te hape, e fa’atano i te hapehape, e tātā’i i te pēpē, ’e e hōro’a i te mau ha’amaita’ira’a ato’a tei tāere. Mai te mau ’ite i mūta’a ihora, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, « e ’ere ho’i tō tātou i te tahu’a rahi e ’ore e ti’a ia aroha mai ia tātou i tō tātou mau paruparu nei », 15 e Fa’aora here rā tei pou mai ni’a mai i tōna ra terōno, ’e haere atura « ma te fa’a’oroma’i i te māuiui, ’e te ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a ra… ’ia ’ite ’oia… i te rāve’a e fa’aora ai i tōna mau ta’ata ». 16

Nō te mau ta’ata ato’a i teie mahana, e mamae pūai tō rātou, ’aore rā e mea ta’a ’ē mau, i mana’o ai ’outou ē e ’aita e ta’ata e nehenehe e ’ite hope roa i te reira, ’ua tano paha ’outou. ’Aita paha e melo ’utuāfare, e hoa, ’aore rā, e fa’atere autahu’ara’a—noa atu tō rātou ’ite ’e te mana’o maita’i—’o tē ’ite pāpū i tō ’outou mana’o ’aore rā, e parau pāpū tā rātou nō te tauturu ia ’outou ’ia ora. ’Ia ’ite mai rā ’outou i teie : Tē vai ra hō’ē ta’ata tei ’ite pāpū roa i te mea tā ’outou e fa’aruru nei, « ’ua hau tōna mana i tō te ao ato’a nei » 17 ’e « te hau ’ē roa atu tāna ’ia rave, i te mau mea ato’a tā tātou e ani nei ’e tā tātou e mana’o nei ». 18 E tupu te fa’anahora’a mai tāna e hina’aro ’e ’ia au i tōna taime, ’ua ineine noa rā te Mesia nō te fa’aora i te tarama tāta’itahi ’e te huru o tō ’outou māuiui.

’Ia fa’ati’a ana’e ’outou iāna ’ia nā reira, e ’ite ’outou ē, ’aita i faufa’a ’ore tō ’outou māuiui. Nō ni’a i te mau ’aito rarahi a’e o te Bibilia ’e tō rātou mau pe’ape’a, ’ua parau te ’āpōsetolo Paulo ē, « ’ua hōro’a te Atua i te tahi mau mea maita’i a’e nō rātou nā roto i te mau māuiui, nō te mea, ’ia ’ore te māuiui e ’ore rātou e maita’i roa ». 19 Tē ’ite ra ’outou, te nātura mau o te Atua, ’e te fā hope’a o tō tātou orara’a i te fenua nei, o te ’oa’oa ïa, 20 e’ita rā tātou e riro ’ei mau ta’ata maita’i roa i te ’oa’oa hanahana ma te fāri’i ’ore i te mea e tāmata ia tātou i roto roa i tō tātou ’ā’au. Mai tā Paulo i parau tāmau noa, ’ua fa’arirohia te Fa’aora iho ’ei « mea maita’i hope roa e a muri noa atu nā roto i te mau māuiui ». 21 Nā roto i te reira, e ara ia ’outou i te mau muhumuhu a Sātane ē, ’āhani e ta’ata maita’i a’e ’outou, e’ita ïa ’outou e fāri’i i teie mau tāmatara’a.

E ti’a ato’a ia ’outou ’ia pāto’i i te ha’avare ē, tē parau mai ra tō ’outou mau māuiui ’ia ti’a ’outou i rāpae i te pupu ta’ata mā’itihia e te Atua, tē haere mai nei te hō’ē huru ha’amaita’ihia i te tahi atu. E hi’o rā ia ’outou iho mai tā Ioane te Heheu Parau i ’ite pāpū ia ’outou i roto i tāna heheura’a hanahana o te mau mahana hope’a nei. Nō te mea, ’ua ’ite o Ioane « e feiā rahi roa, e ’ore roa e pau ’ia tai’o, nō te mau fenua ato’a ’e te mau ’ōpū ato’a, ’e te mau nūna’a ato’a, ’e te mau reo ato’a, i te ti’a-noa-ra’a i mua i te terōno ’e i mua i te Arenio, ma te ’ahu teatea i te ’ahura’a ’e ma te pi’i hua ho’i tō rātou reo i te nā ’ō-ra’a ē, tei tō tātou Atua te ora ». 22

’Ia anihia ē, « ’o vai teie nei feiā e ’ahu i te ’ahu teatea nei ? E mai hea mai ā rātou ? » ’Ua fāri’i o Ioane i te pāhonora’a « ’o te feiā i haere mai mai roto mai i te ’ati rahi, ra, ’e ’ua hōroi i tō rātou ’ahu, ’e ’ua teatea, i te toto o te Arenio ra ». 23

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’a ha’amana’o noa ē, te māuiuira’a i roto i te parauti’a, e tauturu te reira ia ’outou ’ia riro ’ei feiā mā’itihia nō te Atua, ’eiaha rā i te fa’ata’a ’ē ia ’outou. ’E e fa’ariro te reira i tā rātou mau parau fafau ’ei mau parau fafau nā ’outou. ’Ia au i te pāpa’ira’a a Ioane « e ’ore rātou e po’ia fa’ahou, e ’ore ho’i e po’ihā fa’ahou ; e ’ore ho’i rātou e ri’ari’a i te mahana ’e te ve’ave’a. « Nā te Arenio ho’i tei pārahi i rōpū i te terono ra e fa’a’amu ia rātou, ’e e arata’i ho’i ia rātou i te mau pape ora piha’a ra : ’E nā te Atua e horoi hua i tō rātou roimata ». 24

« E ’ore roa te pohe, ’e te ’oto, ’e te mihi, ’e te māuiui, e ’ore ato’a ïa ». 25

Tē fa’a’ite pāpū nei au ia ’outou ē, maoti te maita’i rahi o Iesu Mesia ’e tāna tara’ehara mure ’ore, e ti’a ia tātou ’ia ha’apae i te ahoaho o tā tātou mau hape morare tano, ’e e upo’oti’a i ni’a i taua mau māuiui ti’a ’ore o tō tātou orara’a. I raro a’e i tāna arata’ira’a, tō ’outou haere’a hanahana o te hō’ē ïa nehenehe ’ite ’ore hia ’e te hō’ē ’oa’oa fāito ore—hō’ē ’oa’oa rahi ’e te fāito ’ore nō ’outou, tō ’outou iho ā ra « rehu » ’o te riro mai ’ei mea nehenehe « ’aita e fa’aaura’a i te hō’ē mea o te tino nei ». 26 E ti’a ia ’outou ’ia tāmata i teie ’oa’oa i teienei ’e ’ia fa’a’īhia i te reira e a muri noa atu, tē ani nei au ia ’outou ’ia rave i te mea tā Alama i rave : ’A vaiiho i tō ’outou ferurira’a ’ia tāpe’a pāpū i te hōro’a hau o te Tamaiti a te Atua mai tei heheuhia nā roto i tāna ’evanelia, tāna ’Ēkālesia mau. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.