Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: Iesu Mesia : « Te E‘a, te Parau Mau, e te Ora »


Pene 1

Iesu Mesia : « Te E‘a, te Parau Mau, e te Ora »

Mai te mea e imi te hoê taata i te tumu mau no te oraraa, e ti‘a ïa ia’na ia ora no te hoê ohipa teitei atu ia’na iho. E faaroo oia i te reo o te Faaora i te parauraa e, « O vau te e‘a, e te parau mau, e te ora » (Ioane 14:6).1

Omuaraa

I te 4 no ditema 1920, ua hamata o Elder David O. McKay e to’na hoa ratere, o Hugh J. Cannon, e peretiteni tĭtĭ e e papa‘i ve-‘a faatere ho‘i na te ve‘a a te Ekalesia te Improvement Era, i te rave faaoti i te hoê faaueraa a te Peresideniraa Matamua ia hahaere e ia faaitoito i te mau melo o te Ekalesia na te ao taatoa nei. E hoê matahi te maoro to raua tere e ua tere raua fatata 100.000 kilometera i te atea, e ua hau te afaraa na ni‘a ïa i te moana. I te ahiahi o te 10 no Me 1921, a tere ti‘atu ai raua i te fenua ra tei riro i teie nei o Samoa Tooa o te râ, ua ite o Elder McKay i teie ohipa i muri nei :

« I te ahiahi, e mea una‘una mau te anaana o te hoê toparaa mahana !… A feruri noa’i au i te nehenehe o teie nei toparaa mahana, ua tarava vau i ni‘a i to‘u nei ro‘i i te hora ahuru i taua pô ra… Ua mairi ihora vau i te taoto, e ite ihora vau i roto i te hoê orama i te hoê ohipa hanahana mau. Ite ihora vau i te hoê oire uouo nehenehe roa. Noa’tu te atea, e au ra ua ite au te tupu-ruperupe-raa te mau vahi atoa o te mau tumu raau e te maa hotu monamona, te mau raau tupu e te mau rauere nehenehe mau, e te mau tiare uaa maitai. E au ra te faaho‘i mai nei te ra‘i ateatea i ni‘a mai i teie mau hoho‘a peni nehenehe mau. Ite ihora vau i muri iho i te hoê nahoa rahi taata e haere piri atu i te oire. Ua ahu tata‘itahi ratou i te hoê ahu uouo roa e te hoê taupoo uouo. Haru atura to‘u mata i taua iho taime ra i ni‘a i to ratou taata faatere, e noa’tu ua noaa noa ia‘u i te hi‘o taăoăo noa i to’na tino, ua ite ‘oi‘oi râ vau e to‘u Faaora teie ! E mea hanahana mau ia hi‘o atu i te anaana o to’na hoho‘a mata. Te vai ra te hau i ni‘a iho ia’na e hau hanahana—e hau Atua ! »

« Te oire, ite ihora vau, o to’na ïa oire. O te Oire Mure Ore ; e te feia e pee ra ia’na e noho ïa ratou i reira ma te hau e te oaoa mure ore. »

« O vai ma râ ratou ? »

Mai te mea ra ua tai‘o te Faaora i to‘u mau mana‘o, ua pahono maira oia ma te faatoro atu to’na rima i te afa o te hoê haamenemeneraa i ni‘a noa a‘e ia ratou, e tei papa‘i-auro-hia i ni‘a iho teie mau parau :

« O ratou teie tei upootia i to te Ao—

O tei fanau-faahou-mau-hia ! »2

I roto i ta’na a‘oraa matamua ei peresideni no te Ekalesia, ua haapapû faahou â te peresideni McKay i to’na iteraa papû no te Faaora e no te mau haamaitairaa e tae mai i ni‘a i te feia e pee atu Ia’na :

« Aore roa e taata e nehenehe e peresideni i teie nei Ekalesia ma te ore e tuati na mua te mana‘o e te upoo o te Ekalesia, to tatou Fatu e to tatou Faaora, o Iesu Mesia. Oia to tatou upoo. Teie ta’na Ekalesia. Ia ore ta’na arata‘iraa no te ra‘i mai e ta’na faaûruraa tamau, eita ïa tatou e manuïa. Na roto i ta’na arata‘iraa e ta’na faaûruraa, eita ïa tatou e ore e manuïa. »

« … Ua ite au e te ora mau nei oia, ua ite au i to’na hinaaro ia arata‘i e ia faatere i te feia atoa e tavini ia’na. »3

Te mau haapiiraa a David O. McKay

E maramarama te Mesia no te taata nei.

O te Mesia te maramarama o te taata. I roto i taua maramarama ra e ite papû ai te taata i to’na haere‘a ; ia faaru‘ehia taua maramarama ra, e marua ïa te aau o te taata i roto i te pouri. Aore roa e taata, e pŭpŭ taata, e nunaa e nehenehe e faatupu i te manuïa mau ma te ore e pee atu ia’na tei parau mai e :

« O vau te maramarama o teie nei ao : o te pee mai ia‘u ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to’na » (Ioane 8:12).

E ohipa oto mau ia tupohe ana‘e te taata e te mau nunaa i taua maramarama ra—Ia monohia ana‘e te Mesia e ta’na evanelia e te ture no te taata puai roa‘e e te puai no te o‘e. Te fifi ri‘ari‘a mau i roto i te ao nei i teie taime o te tiaturi-ore-raa ïa i te maitai o te Atua e te ti‘aturi-ore-raa i te mau haapiiraa e te mau parau tumu o te evanelia.4

Te ti‘aturi nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana hope‘a nei e te heheu mai nei Iesu na roto i to’na oraraa e ta’na mau haapiiraa i te hoê hoho‘a no te oraraa tata‘itahi e no te mau auraa i rotopu i te mau taata o te faaiti mai i te mau fifi e vai nei i roto i te totaiete e o te afa‘i atoa mai te oaoa e te hau i roto i te taata mai te mea e haapa‘ohia taua hoho‘a ra i roto i te oraraa tata‘itahi o te taata e i roto i te mau faanahoraa a te taata.

Mai te mea e ti‘a ia parauhia e… aita te mau nunaa tei parauhia e mau nunaa kerisetiano i manuïa i te faatupuraa i teie huru fâ, te pahano nei ïa matou e, te tumu o te mau manuïa-ore-raa atoa, no roto ïa i to ratou faaohipa-ore-raa i te mau ture arata‘i e te mau haapiiraa o te oraraa kerisetiano mau…

… Ua mauiui te utuafare taata nei no te mau faaiteraa e te mau ohipa haavî-ore-hia o te haapa‘o noa ia’na ana‘e, te tairoiro, te hinaaro, te nounou–te mau hiaai animala e arata‘i ti‘atu i te tama‘i, te pauraa, te ma‘i pohe, e te pohe. Ahiri e e ua haapa‘ohia te mau parau tumu ohie roa‘e o te mau haapiiraa a te Faaora, ua tauihia ïa te aai o te taata nei.5

Ia farii ana‘e te mau kerisetiano o te ao taatoa nei i teie faaroo [i te Mesia] ia tahe i roto i to ratou toto, ia ite ana‘e ratou i te hoê here i roto i to ratou aau no te Mesia i ti‘afaahou mai, e no te mau parau tumu i apitihia’tu, e rave ïa te taata i te taahiraa matamua no te haere atu i te hau vai tamau ta ratou e pure nei i te mau mahana atoa : Pato‘i Ia’na e î ïa te ao nei i te tairoiro, te toto na roto i te mau tama‘i e tupu noa mai nei.6

Te evanelia a Iesu Mesia o te umu ïa e ama ai te tairoiro, te hinaaro e te nounou, e e vai mai ai te mana‘o tae, te maitai, e te aroha ei hiaai hohonu e ora e e patu mau ai te taata.

Ia tapea noa te mau tane e te mau vahine no te mau vahi atoa i to ratou mata i ni‘a iho Ia’na tei anaana noa mai te Maramarama i to te ao atoa nei—no te mea o te Mesia te E‘a, te Parau Mau, te Ora, oia ana‘e te arata‘i papû i taua vahi no te hau o ta te taata no te ao taatoa e pure u‘ana nei.7

Ua haapii e ua faaite te Mesia i te e‘a no te oraraa maitai mau i rotopu i to tatou mau taata tupu.

« Eaha ho‘i matou e ite ai i te e‘a ? » ani atura o Toma, a parahi ai oia e to’na mau hoa aposetolo e to ratou Fatu i te iri amuraa maa i muri a‘e i te tamaaraa i taua aru’i mo‘e-ore-hia no te haavareraa ; e te pahonoraa hanahana a te Mesia : « O vau te e‘a, te parau mau e te ora… » (Ioane 14 ; 5-6). Oia mau ihoa ! O oia te tumu no to tatou maitai, te faaûruraa i to tatou nei oraraa, te tumu no to tatou ora mure ore. Mai te mea e hinaaro tatou i te ite i to tatou auraa e te Atua, e haere tatou ia Iesu Mesia ra. Mai te mea e hinaaro tatou i te ite i te parau mau o te oraraa tahuti ore o te aau, ua faahoho‘ahia mai ïa te reira i roto i te ti‘a-faahou-raa o te Faaora.

Mai te mea e hinaaro tatou i te haapii i te oraraa maitai mau e ti‘a ia orahia i rotopu i to tatou mau taata tupu, e nehenehe ïa ta tatou e ite i te hoho‘a maitai i roto i te oraraa o Iesu. Noa’tu te huru o to tatou mau hinaaro maitai, to tatou mau hiaai teitei, to tatou mau tutavaraa i te huru taime o te oraraa, e nehenehe ia tatou ia hi‘o atu i te Mesia e ia ite i te maitai. No reira, na roto i te maimiraa i te hoê hoho‘a no te ti‘araa morare o te taata, e ti‘a ia tatou ia haere atu i te Taata no Nazareta e i roto ia’na te faahoho‘araa o te mau viretu atoa e faatupu i te taata maitai roa.

Te mau viretu tei amuihia no te faatupu i teie huru maitai o te parau mau ïa, te parau-ti‘a, te paari, te maitai, e te haavîraa ia’na iho. Ua tuati to’na iho mau mana‘o, ta’na mau parau e ta’na mau ohipa i te ture a te atua, e no reira, e parau mau ïa. Ua vai matara tamau noa te uputa no te aparauraa i rotopu ia’na e te Metua, no reira oia i ite noa’i te parau mau i hamauhia i ni‘a i te heheuraa.8

Te farii nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ei parau mau te mau parau a Iesu : « I haere mai nei au ia noaa to ratou ora, e ia rahi atu â te ora » (Ioane 10:10). Area râ, te ti‘aturi nei matou e e rahi atu â teie ora eiaha na roto noa i te faateiteiraa varua, na roto atoa râ i te faaohiparaa i te mau parau tumu ta Iesu i haapii i roto i te oraraa o te mau mahana atoa.

E mea iti e te ohipa ore teie mau parau tumu e, mai te mea e hinaarohia, e nehenehe ia faaohipahia i te mau huru taata atoa. Te matamua o teie mau parau tumu, e te niu i patuhia’i te hoê totaiete kerisetiano mau, o teie ïa : « E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa, e ma to puai atoa » (Mareko 12:30). Te ti‘aturiraa i te hoê Taata Puai e ora nei e e here nei i ta’na mau tamarii—te ti‘aturiraa e horo‘a i te mana e te puai i te varua. Te hoê ti‘aturiraa e nehenehe e haafatata’tu ia’na no te ani i te arata‘iraa, e e faaite oia ia’na iho ia ratou o te imi ia’na.

Te tahi parau tumu o te fariiraa ïa i te parau mau e, te ora, o te hoê ïa horo‘a a te Atua e no reira e mea hanahana te reira. E titau te faaohiparaa ti‘a i teie nei horo‘a i te taata ia riro ei faatere, eiaha râ ei tĭtĭ, no te natura. E ti‘a i to’na mau hiaai tino ia haavîhia e ia faaohipahia no te maitai o to’na ea e te haamaororaa i to’na oraraa. E ti‘a i to’na mau hiaai rahi ia haavîhia e ia faaterehia no te oaoa e te haamaitairaa no te tahi atu mau taata e no te tamau-noa-raa o te taata.

Te toru o te parau tumu o te parau-ti‘a ïa o te taata iho. Oia ho‘i, te parau-ti‘a mau i te mau mahana atoa, te haapa‘o maitai, e te faaturaraa i to vetahi ê ti‘araa taata, na teie ïa mau huru taata e roaa’i te ti‘aturiraa to te taata taata tupu. E tano atoa teie iteraa i ni‘a i te mau nunaa e i te mau taata hoê. E mea hape no te hoê nunaa, ia haru i ta vetahi ê e ia haavî no te mea e mea puai oia, e mea hape atoa no te hoê taata ia eiâ e ia taparahi i to’na taata tupu.

Te maha o te parau tumu o te iteraa totiare ïa e faaara i te taata tata‘itahi e e hopoi‘a na’na ia faariro i te ao nei ei ao maitai atu na roto i to’na oraraa i roto i taua ao ra.9

Ua arata‘ihia te oraraa o te Faaora e… te Viivii ore o te taata tata‘itahi e te taviniraa. Ua paruru oia ia’na iho ia ore ia viivii i te mau hara o teie nei ao, e ua horo‘a i to’na iho ora no te haapa‘oraa i te tahi atu mau taata, no te faaoraraa i te utuafare taata. Ua atuatu noa oia i tei haavîhia, tamahanahana i tei roohia i te ma‘i, faaora i te pirio‘i e te hapepa, e ua horo‘a i to’na iho ora no to te ao nei.10

Te vai nei te hoê hinaaro u‘ana no te hoê tauiraa rahi i roto i te mau auraa a te taata te tahi e te tahi. Aitâ i tupu a‘e nei i roto i te aai o te ao nei e, ua hinaaro u‘anahia te hoê tauiraa no te maitai. E no te mea ho‘i e na roto i te pato‘iraa i te mau haapiiraa a te Mesia, ua tupu te mau ati tamau, ma te tahi tau poto noa no te faaearaa e te hau e te tereraa i mua, no te aha te taata na roto i te feruriraa paari e ore ai e hinaaro i te mono i to ratou hinaaro no te faarahi ia ratou e te parau tumu a te Mesia no te autaea‘eraa, te auraa maitai, te faufaa e te mo‘araa o te oraraa taata, te viretu no te faaoreraa hara, te faahaparaa i te hara no te haavare e te nounou, e te mana faaora o te aroha.11

Tei raro a‘e te mau melo no te Ekalesia a te Mesia i te faaheporaa ia faariro i te Tamaiti hara ore a te Taata ei hoho‘a no ratou. O oia ana‘e ra te Taata Maitai roa‘e o tei haere na ni‘a i te fenua ; te hoho‘a hope roa no te hanahana ; te natura atuaraa ; tei maitai i roto i to’na here ; to tatou Taraehara ; to tatou Faaora ; te Tamaiti viivii ore a to tatou Metua Mure Ore, te Maramarama, te Ora, te E‘a.12

Te farii nei au ia Iesu Mesia ei faahoho‘araa no te maitairaa o te taata.13

Ia faaohipahia te mau haapiiraa a te Mesia i roto i te oraraa o te mau mahana atoa.

Te ti‘aturi nei au i te mau parau atoa ta Iesu i parau, e ia‘u nei ia faaohipahia te haapiiraa i roto i to‘u nei oraraa e i roto i to outou oraraa. Ma te tapea maite i roto i te feruriraa e e tamarii tatou na to tatou Metua i te Ao ra, ia maimi tatou i te basileia o te Atua, atahi, e ite tatou i te hoê fâ apî i roto i te oraraa nei… E mea na roto ana‘e i te faarueraa i to tatou mau huru taata hohonu e nehenehe ai ia tatou ia ti‘a atu i ni‘a a‘e i te hutiraa nounou e te au ore o te natura…

No te maororaa e piti tauatini matahiti, ua fatata te taata i te faariro i [te mau haapiiraa a te Mesia] ei ohipa e ore e roaa i te rave—e mea mana‘ona‘o noa, o ta ratou ïa parauraa, mai te mea ra e ti‘aturi mau tatou i te atuaraa o te Mesia, e o oia « te e‘a, te parau mau e te ora » (a hi‘o Ioane 14:6), eita e nehenehe ia tatou ia feaa tamau noa i te faaohiparaa i ta’na mau haapiiraa i roto i te oraraa o te mau mahana atoa.

Oia mau roa, te vai nei te mau fifi teiaha ia tatarahia—te mau ino o te mau nohoraa taata reporepo, te mau aroraa e tupu noa nei i rotopu i te feia rave ohipa e te feia ona, te inuraa ava, te taiataraa, te mau tairoro o te mau nunaa, e hau atu i te hanere o te mau fifi e vai nei. Mai te mea râ e faaroohia, e riro ïa te piiraa a te Mesia no te parau-ti‘a o te taata iho, te hanahana, te auraa maitai, e te here, ei turu no te tatara ti‘araa i teie mau fifi atoa no te oraraa totiare e te tereraa faufaa.

E mea papû roa hou te ao nei e tapiri atu ai i teie mau haapiiraa, e ti‘a roa i te aau o te taata ia tauihia. Ua haere mai ho‘i te Mesia i te ao no taua iho opuaraa ra. Te tumu rahi no te pororaa i te evanelia o te tauiraa ïa i te aau e te oraraa o te taata nei… E nehenehe ta te feia i faafariuhia ia faaite papû e nahea to ratou oraraa i tauihia’i na roto i te faafariuraa… Te afai mai nei ratou na roto i teie huru faafariuraa i te hau e te mana‘o tae i to te ao eiaha râ te aroraa [e] te mauiui.14

Ei taahiraa matamua… a faaohipa mau i teie faaueraa ohipa ore i te tuu ia’na iho i te vahi e ti‘ahia ra e te tahi atu taata, te hoê ïa o te mau rave‘a papû roa‘e no te tinai i te au ore e itehia nei i roto i te taa-ore-raa.

Eita e nehenehe i te hoê taata e feruriraa to’na ia parau mai e eita te faaohiparaa i teie noa ture ohipa ore mai te mea e ravehia i rotopu i te mau taata e te mau nunaa e faatupu mai i te hoê ao maitai a‘e !

E mea faufaa e e mea tano atoa Ta’na mau haapiiraa no ni‘a i te faufaa te mo‘araa o te oraraa taata, te viretu no te faaoreraa hara, te titauraa no te auraa afaro, Ta’na faahaparaa i te hara no te haavare e te nounou, Ta’na mau haapiiraa no ni‘a i te mana faaora o te aroha, e te tahuti ore o te varua.15

E arata‘i ti‘atu te mau haapiiraa a te Mesia i te hanahana e te oaoa mau.

Aore roa e taata o te faaoti mau i te faaohipa i roto i to’na oraraa i te mau mahana atoa i te mau haapiiraa a Iesu no Nazareta o te ore e ite i te hoê tauiraa i roto i to’na natura. E auraa hohonu atu â to te parau ra « fanau-faahou-hia » o ta te taata e rave rahi e mana‘o ra. Eita paha teie nei huru tauiraa e nehenehe ia faahitihia, ua vai mau râ te reira.

Oaoa te taata o tei ite mau i te mana faateitei e te faataui e noaa mai na roto i to’na haafatataraa’tu ia’na i te Faaora, teie auraa i te Mesia ora. Ua mauruuru vau e ua ite au e o te Mesia to‘u Taraehara.16

Te fâ teitei roa‘e o te mau fâ atoa o te mau haapiiraa ïa e te oraraa ihoa râ o Iesus no Nazareta, e e riro mau taua taata ra e taata hau atu i te maitai o tei riro mai te Mesia ra te huru.

Te mea ta outou e feruri mau ra i roto i to outou aau no te Mesia, na te reira ïa e faaoti mai e o vai outou, e na te reira e faaoti eaha râ ta outou mau ohipa. Aore roa e taata e nehenehe e tuatapapa i teie huru taata hanahana, e nehenehe i te farii i ta’na mau haapiiraa ma te ore roa e ite i te hoê mana faateitei e te tamâ i roto ia’na iho.17

Na roto i te maitiraa ia’na ei hoho‘a maitai no tatou, e faatupu ai tatou i roto ia tatou iho i te hoê hinaaro ia riro mai ia’na ra te huru, ia hoa atu ia’na. Te ite nei tatou i te oraraa mai te au i to’na huru mau, e mai te huru e nehenehe ihoa te reira e noaa mai.18

Aita oia i fafau mai i te mau maitai materia, ua fafau mai râ oia i te huru taata maitai e te hanahana… « Ia maitai roa ho‘i outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra » (Mataio 5:48). E na roto i taua ti‘araa taata hanahana ra e noaa mai ai te oaoa, te oaoa mau.19

Te evanelia, te parau maitai e te oaoa rahi, o te arata‘i mau ïa no te taata ; e te tane aore ra te vahine o te ora mai te au i ta’na mau haapiiraa e riro ïa ei tane aore ra ei vahine oaoa e te mauruuru roa a‘e, inaha, e mau haapiiraa ho‘i te reira aore i au i te tairoiro, te hamani ino, te faatîtî, te haavî, te parau-ti‘a-ore—e mau mea ho‘i e reira o te faatupu i te ati, te haamouraa e te pohe i roto i te ao nei. Mai ta te mahana i roto i te ra‘i ninamu e tutava nei ia haamatara i te fenua i te rima o te tau to‘eto‘e, oia atoa ïa ta te evanelia a Iesu Mesia e rave ra i to te aau oto e imi ra i te tahi mea teitei e te maitai a‘e aitâ i itehia a‘e nei e te taata i ni‘a i te fenua nei.

Auê ïa huru hanahana to teie ao tahito ia parauhia ana‘e i te Fatu, te Taraehara o te taata, « Te maimi nei te taata atoa ia oe » (Mareko 1:37). Eita ïa te mana‘o haapa‘o ia’na iho, te nounou, te tairoiro, te haavare, te eiâ, te ohipa haavare, te haapa‘o ore, te tama‘iraa, te aroraa i rotopu i te mau nunaa e vai faahou mai !20

Te faahanahana nei tatou i to’na fanauraa e na roto i ta’na misioni i ni‘a i te fenua nei (1) ua faahanahanahia te Atua ; (2) ua fafauhia te hau i to te fenua nei ; (3) ua haapapûhia i te mau taata atoa te mana‘o maitai o te Atua no ratou !

Ahiri te mau taata atoa o tei fanauhia i roto i te ao nei e faariro i teie na fâ hanahana e toru ei lamepa no to ratou oraraa—ua rahi atu â ïa te mărû e te oaoa o te oraraa ! Na roto i te reira huru fâ, e maimi ïa te mau taata atoa i te mea mâ, te parau-ti‘a, te hanahana, te viivi ore e te parau mau-oia te mau mea atoa e arata‘i tia’tu i te maitai roa ra… E ape ïa te taata tata‘itahi i te mea viivii, te hanahana ore, aore ra te faufau. Ahiri e, e hinaaro te taata tata‘itahi i te faaite i te mana‘o maitai i to’na taata tupu e e tutava i te faaite i taua hinaaro ra na roto i na tauatini parau mărû e te mau ohipa riirii o te faaite mai i te tau‘a ore ia’na iho e te tusia ia’na iho, eaha râ ïa maitai ta’na e rave no te faatupu i te hau i te mau vahi atoa i te fenua nei e te oaoa o te taata !21

Eaha râ ïa ao nehenehe mau teie, mai te mea, e tutava u‘ana te taata i te faaohipa i te a‘o a te Mesia : « Mai te mea e hara ta oe i to taea‘e ra, a haere atu ia’na » (A hi‘o Mataio 5:23-24). Aore ra, faahou â, Ta’na a‘o : « e mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-ti‘a na’na » (a hi‘o Mataio 6:33), oia ho‘i, eiaha e haapeapea rahi no te mau mea o te ao nei, e ia faariro ia ratou e mea hau atu i te maitairaa o te varua.22

Te mana‘o nei au, e te ite nei au e, na roto ia’na e ia’na ana‘e ra, e na roto i te haapa‘oraa i te evanelia a Iesu Mesia, e nenenehe ai ia tatou ia ite i te oaoa e te ora i roto i teie nei ao e te ora mure ore i roto i te ao a muri a‘e.23

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Eaha te tahi o te mau fifi rahi e farereihia ra e te taata i teie nei mahana ? Eaha te mau parau tumu taa ê maitai i haapiihia e Iesu Mesia o te tauturu i te tatararaa i teie mau fifi ? Nahea te reira i te tauturu i te tatara i te reira mau fifi ?

  • Eaha te faaroo ia Iesu Mesia i riro ai ei mea faufaa mau no te haamaitairaa i te mau ohipa i roto i te ao i teie nei mahana ? Eaha te auraa no outou e o Iesu « te e‘a, te parau mau e te ora » ?

  • Eaha te tapea nei i te taata i teie nei mahana ia faaohipa i te mau haapiiraa a te Faaora i roto i to ratou mau oraraa ? Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai ia tatou ei Ekalesia e ei taata tata-‘itahi e faatiani i Ta’na mau ture i roto i te ao nei ?

  • Ua parau Iesu Mesia e ua haere mai Oia i te ao nei « ia noaa to tatou ora, e ia rahi atu â to [tatou] ora » (Ioane 10:10 ; a hi‘o i te api 3.) Nahea to te Faaora tautururaa ia outou ia auhune atu â to outou oraraa ?

  • Ua faaite papû te peresideni McKay e ua riro Iesu Mesia ei « faahoho‘araa no te maitairaa o te taata » (api 5). Eaha te tahi mau huru o Iesu Mesia o te faariro Ia’na ei hoho‘a no te maitairaa ? (A hi‘o i te mau api 4-6.) Eaha te faito e tae‘ahia ia tatou teie mau maitai i roto i to tatou nei oraraa ? Eaha te mea e nehenehe ia tatou ia rave no te faariro i to tatou oraraa mai to te Mesia ra te huru ?

  • Ua haapii te peresideni McKay e o ratou o te faaohipa i te mau haapiiraa a te Faaora e ite ïa ratou i te hoê tauiraa i roto ia ratou iho (a hi‘o i te api 7.) Nahea tatou e ite mau ai i te reira i roto i to tatou iho oraraa e i roto i te oraraa o te tahi atu mau taata ? Eaha te auraa no te faaohiparaa a te peresideni McKay i te mau parau ra « fanau-faahou-hia ? » (A hi‘o i te mau api 8-9.)

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Mataio 11:28-30 ; Ioane 13:15-17 ; 3 Nephi 27:21-22, 27 ; PH&PF 84:49-54

Te mau Nota

  1. I roto Conference Report, atopa 1969, 8.

  2. Cherished Experiences from the Writings of President David O. McKay, haaputuhia mai e Clare Middlemiss, nene‘iraa hi‘opo‘afaahou-hia (1976), 59-60 ; ua tauihia te paratarafa.

  3. I roto Conference Report, eperera 1951, 157, 159.

  4. Treasures of Life, haaputuhia mai e Clare Middlemiss (1962), 203-4.

  5. « What Doth It Profit ? » Improvement Era, tenuare 1970, 2.

  6. I roto Conference Report, eperera 1944, 124-25.

  7. « Walk in the Light », Improvement Era, eperera 1954, 222.

  8. I roto Conference Report, eperera 1968, 6-7.

  9. « What Doth It Profit ? » Improvement Era, tenuare 1970, 3.

  10. I roto Conference Report, eperera 1918, 81.

  11. « Walk in the Light », Improvement Era, eperera 1954, 221-22.

  12. Treasures of Life, 210.

  13. I roto Conference Report, atopa 1965, 144.

  14. I roto i te Conference Report, atopa 1953, 10-11 ; tauihia te paratarafa

  15. I roto Conference Report, atopa 1942, 69-70.

  16. I roto Conference Report, eperera 1944, 124.

  17. I roto Conference Report, eperera 1951, 93.

  18. I roto Conference Report, eperera 1951, 98.

  19. I roto Conference Report, eperera 1953, 137-38.

  20. I roto Conference Report, eperera 1968, 9.

  21. Gospel Ideals (1953), 36-37.

  22. I roto Conference Report, eperera 1944, 124.

  23. I roto Conference Report, atopa 1953, 9.

Hōho’a
Christ

« Ia tapea noa te mau tane e te mau vahine no te mau vahi atoa i to ratou mata i ni‘a Ia’na tei anaana noa mai te Maramarama i to te ao atoa nei—no te mea o te Mesia te E‘a, the Parau Mau e te Ora. »