2021
Sau ia Keriso ae Aua le Sau Na’o Oe
Novema 2021


Sau ia Keriso ae Aua le Sau Na’o Oe

O le ala sili mo oe e faaleleia atili ai le lalolagi o le saunia lea o le lalolagi mo Keriso e ala i le valaauliaina o tagata uma ia mulimuli ia te Ia.

Talu ai nei lava na ou mauaina ai se tusi mai se tamaitai talavou lototoa. Sa ia tusia: “Ua ou leiloa se mea a fai. … Ua ou le mautonu po o ai a’u, ae ou te lagona ua ou i ai iinei mo se mea maoa’e.”

Pe na i ai se taimi na e maua ai se na lagona fiailoa, taumanatunatu pe o silafia oe e le Tama Faalelagi ae pe Na Te manaomia oe? La’u autalavou pele, ma i tagata uma, ou te molimau atu o le tali o le ioe! O loo i ai se fuafuaga a le Alii mo oe. Ua Ia saunia oe mo le aso lenei, le taimi nei lava, ia avea o se malosiaga ma se ‘au mo le lelei i Lana galuega silisili. Matou te manaomia outou! O le a lē maoae e aunoa ma outou!

I lalo o tulaga paia, sa faamanatu mai ia te a’u e lo tatou perofeta pele, o Peresitene Russell M. Nelson, ni upumoni faigofie se lua o ni faavae i la outou galuega maoae ma le mamalu.

A o o’u saofai i luga o se nofoa malolo, faatasi ma lo’u toalua, sa toso mai e lo tatou perofeta lona nofoa i o ma autafa, toetoe a fepi’ita’i o matou tulivae, ma tilotilo mai ia te a’u ma ona mata lanumoana e leai se mea e gole. Sa ou le mautinoa pe sa tatavale lo’u fatu pe sa gāse atoa, a o ia valaauina a’u e avea ma Peresitene Aoao o Tamaitai Talavou. Sa ia fai maia se fesili o loo lagonaina pea siuleo i lo’u loto, “Bonnie, o le a le mea aupito taua e manaomia e [le autalavou] ona iloa?”

Sa ou mafaufau loloto mo se taimi ma faapea atu, “Latou te manaomia ona iloa pe o ai i latou.”

“IOE!” sa ia saunoa mai ai, “ma latou te manaomia ona iloa lo latou faamoemoega.”

O Lo Tatou Faasinomaga Paia

O oe o se afafine/atalii faapelepele ma alofaina o le Tama Faalelagi. E alofa tele o Ia ia te oe na Ia auina mai ai Lona Alo, o Iesu Keriso, e togiolaina oe ma au.1 O le alofa o le Faaola mo i tatou e lemafaatoilaloina—e tusa lava pe tatou te toilalo! E leai se mea e mafai ona vavaeeseina i tatou mai le alofa o le Atua.2 O le manatuaina o lenei alofa e mafai ona fesoasoani ia te oe e tulei ese ai le fenumiai o le lalolagi lea e taumafai e faavaivaia lou talitonuga i lou faasinomaga paia ma faatauaso ai oe i lou gafatia.

I se konafesi a le MMA, sa ou feiloai ai i ni tamaitai talavou se toalua o e sa tauivi. Na taufai ta’ua e tamaitai talavou le liliu atu i lona faamanuiaga faapeteriaka e toe maua ai le alofa ma le taitaiga a le Alii mo ia lava. Saili lou faamanuiaga faapeteriaka, aveese le pefu pe afai e tatau ai, ae suesue soo i ai. Afai e le’i maua, ia fai—i se taimi vave. Aua nei faatuai ona saili po o a mea o finagalo le Alii e ta‘u atu nei ia te oe e uiga po o ai oe.

O Lo Tatou Faamoemoega e Faavavau

O le upumoni lona lua a Peresitene Nelson na saunoa mai ia i tatou i lena aso o le iloa lea o lo tatou faamoemoega. O lo tatou tiutetauave maoae ma le tamalii lenei.

I le tele o tausaga ua mavae, sa pe na o le lima tausaga o lo’u atalii o Tanner i le taimi na taalo ai i lana uluai taaloga soka. Sa matua’i fiafia o ia!

Ina ua matou taunuu i le taaloga, sa matou iloa ai sa faaaoga e lana ‘au se sini soka tele masani—e le o sina sini feavea’i laitiiti ae o se neti telē tele sa foliga telē naua mo se lima tausaga le matua.

Sa lagonaina le taua tele o le taaloga a o ou vaaia Tanner i le tulaga o le puipui faatini. Sa faate’ia lava a’u. Pe o malamalama moni o ia i lona faamoemoega i le puipuia o le neti?

Sa ili le faaili, ma ua matou matuā ua’i atu i le taaloga ma ua galo atoa ai lava Tanner. Na faafuasei ona maua e se tasi o le isi ‘au le polo ma kikiki faatopetope agai atu ia te ia. Sa ou tilotilo atu i le itu a Tanner ina ia mautinoa ua saunia o ia e tu i lona tulaga ma puipuia le tini. Sa ou vaaia ai se mea ou te le’i faamoemoeina.

Ata
Tamaitiiti o loo puipuia le tini

I se taimi o le taaloga, sa tosina ese Tanner ma amata ona faasolosolo lona lima agavale i pu eseese o le neti. Ona fai foi lea o le mea lava lea i lona lima taumatau. Sosoo ai ma lona vae agavale. Ae mulimuli i lona vae taumatau. Sa lavelavea atoa Tanner i le neti. Na galo ia te ia lona faamoemoega ma le mea na tuuina atu ia te ia e fai.

Ata
Tamaitiiti o loo mau i le neti

E ui e le’i umi ona taalo soka Tanner, ae o le a le mou atu lava lana lesona ia te a’u i lena aso. E i ai taimi e tosina ese ai i tatou uma mai le faapogai ua tatou i ai iinei ma faatafa ese ai o tatou malosiaga i se isi mea. O se tasi o auupega sili ona mamana a Satani o le faalavelaveina lea o i tatou i faamoemoega lelei ma sili atu lea, i taimi o puapuaga, e mafai ona faatauasoina ma noatia ese ai i tatou mai le galuega sili—le galuega tonu lava na valaauina ai i tatou i lenei lalolagi.3

O lo tatou faamoemoega e faavavau o le o mai ia Keriso ma auai ma le mataalia ia te Ia i Lana galuega tele. E faigofie lava e pei o le faia o mea na aoao mai e Peresitene Nelson: “Soo se taimi lava tatou te faia ai soo se mea e fesoasoani ai i soo se tasi … osia ma tausia a latou feagaiga ma le Atua, ua tatou fesoasoani e faapotopoto Isaraelu.”4 Ma a tatou faia faatasi Lana galuega faatasi ma Ia, o le a tatou iloa ma alolofa atili ia te Ia.

Ona faaauau lea ona tatou saili e faalatalata atili atu i le Faaola e ala i le faatuatua, faapelepele i le salamo, ma le tausia o poloaiga. A o tatou noatia i tatou lava ia te Ia e ala i feagaiga ma sauniga, tatou te faatumuina o tatou olaga i le faateleina o le lototele,5 puipuiga,6 ma le olioli loloto ma tumau.7

A o tatou o mai ia te Ia, tatou te vaai atu i isi e ala i Ona fofoga.8 Sau ia Keriso. O mai nei, ae aua le sau na o oe!9

O le talalelei a Iesu Keriso e le na ona manaia; ae e tatau mo i tatou uma. “Ua leai se isi ala po o ni auala e mafai ona faaolaina ai o le tagata, ua nao ia, ma ala mai ia Keriso.”10 Tatou te manaomia Iesu Keriso. E manaomia e le lalolagi Iesu Keriso.11

Ia manatua, o le ala sili mo oe e faaleleia atili ai le lalolagi o le saunia lea o le lalolagi mo Keriso e ala i le valaauliaina o tagata uma ia mulimuli ia te Ia.

O loo i ai se tala mamana i le Tusi a Mamona e uiga i le Keriso toetu na faaalu Sona taimi ma sa Nifae. Mata e mafai ona outou mafaufau pe na faapefea lena mea?

Ina ua faasilasila atu e Keriso e tatau ona Ia toe foi atu i le Tama, “sa toe silasila solo faataamilo ona fofoga.”12 O le silasila atu i loimata i mata o tagata, sa Ia silafia ai sa latou mananao e faaumiumi Sona taimi ma i latou.

Ata
Na valaaulia e le Faaola le au sa Nifae ina ia faamaloloina

Sa Ia fesili atu: “E i ai ea ni isi o ia te outou ua mamai? Ia aumai i latou iinei. E i ai ea ni isi o outou ua pipili, pe ua tauaso, … pe ua tutuli, pe ua puapuagatia i soo se ala? Ia aumai i latou iinei ma o le a ou faamaloloina i latou.”13

I le agaalofa tele, sa Ia lē faatuina ai ni tapulaa ae valaau atu mo tagata uma “o e ua puapuagatia i soo se ala.” Ou te fiafia ona e leai se mea e telē tele pe laititi tele foi mo Iesu Keriso e faamalolo.

Na Te silafia o tatou mafatiaga ma valaau mai, E aumai i luma ē atuatuvale ma lotopopole, o ē ua vaivai, o ē faamaualuluga ma lē mautonu, o ē le malamalama, o ē ua tuulafoaiina, po o i latou o ē “puapuagatia i soo se ala.”

Ata
Ua faamaloloina e le Faaola

Ma “sa o atu faatasi uma le motu o tagata … ; ma sa ia faamaloloina i latou uma taitoatasi.”

“… I latou uma o e na faamaloloina ma i latou o e na malolosi, sa latou punonou i lalo i ona vae, ma tapuai atu ia te ia.”14

O taimi uma lava ou te faitauina ai lenei tala, ou te fesili ifo ia te au lava: O ai o le a ou aumaia ia Keriso? O ai se o le a e aumaia?

Pe mafai ona tatou toe tilotilo atu, e faapei ona sa faia e Iesu, ia mautinoa e leai se tasi o misi ma valaaulia taitoatasi e o mai ia iloa o Ia?

Sei ou faasoa atu se faataitaiga i le faigofie e mafai ona faia ai. O la’u uo talavou 15 tausaga le matua o Peyton, sa i ai sana sini e faitau fuaiupu e lima o tusitusiga paia i le taimi o le ti i le taeao i aso taitasi, ae sa le’i faia na o ia. O le toe tilotilo i ai, sa valaaulia ai e Peyton ona matua ma ona tei, e oo lava i lona tuagane e lima tausaga. O sia faatinoga iitiiti naua, o le mea lea sa aoao mai e Keriso ina ua Ia valaaulia, “Aumai i latou iinei.”

O loo tuuina mai pea lava lea valaaulia e le Alii i aso nei. Tamaitai talavou ma alii talavou, amata nei, i lou lava fale. Pe o le a e tatalo ma fesili i le Tama Faalelagi pe mafai faapefea ona e lagolago atu i ou matua a o faaauau ona o mai ia Keriso? La te manaomia oe e faapei foi ona e manaomia i la’ua.

Ona toe tilotilo lea i nai ou tei, uo, ma tuaoi. O ai se o le a e aumaia ia Keriso?

Ua tautino mai e le Faaola, “Faauta, o a’u o le malamalama; ua ou faatuina se faataitaiga mo outou.”15 O le a tatou lagonaina le alofa ma le filemu o le Faaola pe a tatou auai faatasi ma Ia i le laveaiina o le aiga o le Atua, aua ua Ia folafola mai, “O lē mulimuli mai ia te au, e le savali o ia i le pouliuli, a e ia te ia le malamalama o le ola.”16

Se taimi ina a mamalu e auai ai i le galuega a Keriso!

Ioe, ua outou i ai iinei mo se mea maoa’e. Ou te aufaatasi ma Peresitene Nelson, o le na saunoa: “E manaomia oe e le Alii e suia le lalolagi. A o e talia ma mulimuli i Lona finagalo mo oe, o le a maua oe lava i le ausiaina o mea faigata!”17

Ou te molimau atu ma le lototoa o loo silafia e le Alii pe o ai oe, ma e alofa o Ia ia te oe! A tatou tutu faatasi, o le a tatou faalauteleina Lona faamoemoega seia oo i lena aso sili pe a toe afio mai Keriso lava Ia i lenei lalolagi ma valaau taitasi mai i tatou e o mai “iinei.” O le a tatou faapotopoto faatasi ma le fiafia, aua o i tatou ia o e o mai ia Keriso, ma tatou te le o mai na o i tatou. I le suafa o Iesu Keriso, amene.