2021
Faatuatua e Faatino ma Avea Ai
Novema 2021


Faatuatua e Faatino ma Avea Ai

E ala i le tatalo ma le su’esu’e i tusitusiga paia, e mafai ai ona tatou tatalaina ia faamanuiaga o le lagi ma avea ai ma ni soo sili atu e mulimuli i le Faaola o Iesu Keriso.

E le’i leva ona tofia a’u e avea ma se Fitugafulu o le Pulega Aoao, sa ou maua le avanoa e talanoa ai ma Peresitene Russell M. Nelson mo ni nai minute. O se feiloaiga sa le’i fuafuaina i le fale’aiga, ma sa matua’i agalelei o ia e valaaulia Elder S. Mark Palmer ma a’u matou te nonofo ma a’ai fiafia ma ia i le taumafataga o le aoauli.

“O le a se mea matou te talanoa ai ma le perofeta i le taimi o le taumafataga o le aoauli?” o le manatu lea sa oo mai i lo’u mafaufau. O lea sa tonu ai ou te fesili ia Peresitene Nelson pe o i ai sana fautuaga po o se ta’iala mo a’u ona o lea faatoa amata lo’u valaauga. Sa matua’i faigofie ma tuusa’o lana tali; sa ia tilotilo mai ia te a’u ma fai mai, “Elder Schmeil, ua valaauina oe mo le tagata e mafai ona avea ai oe.” Sa ou savali ese mai lena aafiaga ma mafaufau loloto e uiga i le mea e finagalo le Alii ia avea ai a’u. A o ou mafaufau e uiga i lenei mea, sa ou iloa ai e finagalo o Ia ia avea a’u o se tane, se tamā ma se atalii sili atu, ma se auauna sili atu. Ona ou iloaina ai lea o nei mea uma e mafai ona ausia a o ou galue ia avea o se soo sili atu o le Faaola o Iesu Keriso.

I le konafesi aoao talu ai, na saunoa Peresitene Nelson: “Ina ia faia soo se mea ia lelei e manaomia ai taumafaiga. O le avea ma se soo moni o Iesu Keriso, e leai se tuusaunoaga.”1 Ua valaaulia i tatou e Peresitene Nelson e galulue malosi ia avea o se soo sili atu o Iesu Keriso. Na ia ta’u mai ina ia avea atili e faapei o le Faaola, e manaomia ona tatou faamalolosia lo tatou faatuatua e ala i le ōle atu, faatino, ma suesue, faatasi ai ma isi mea.

1. Ōle atu

Na Ia saunoa, “Ōle atu i lou Tama Faalelagi, i le suafa o Iesu Keriso, mo se fesoasoani.”2 O le ōle atu e ala i le tatalo o se tasi o ki e iloa ai le ala e avea ai o se soo sili atu o Iesu Keriso.

I le agai atu i le faai’uga o Lana galuega ia sa Nifaē i Amerika, sa afio a’e ai Iesu Keriso i le lagi. Mulimuli ane, sa faapotopoto faatasi Ona soo, “auaufaatasi i le tatalo tele ma le anapogi. Ma sa toe faaali mai e Iesu o Ia lava ia te i latou, ona sa latou tatalo atu i le Tamā i lona suafa.”3 Aisea na toe faaali atu ai Iesu Ia lava i Ona soo? Ona sa latou tatalo; sa latou ōle atu.

Ona Ia faaauau ai lea:

“O lenei ou te alu atu i le Tamā. Ma e moni ou te fai atu ia te outou, soo se mea tou te ōle atu ai i le Tamā i lo’u igoa o le a tuuina mai ia te outou.

“O lea, ōle atu, ma o le a outou maua; tu’itu’i atu, ma o le tatala mai ia te outou; aua o ia e ōle atu, e maua e ia; ma i lē e tu’itu’i atu, e tatala mai i ai.”4

E manaomia ona tatou ōle atu i le faatuatua e iloa ai le finagalo o le Alii ma talia faapea e silafia e le Alii mea e lelei atu mo i tatou.

2. Faatino

O le faatino o le isi ki taua lea o le avea ai ma se soo sili atu o Iesu Keriso. A tatou faatino, o le a Ia ta’iala ma faatonutonu i tatou i le ala. Ou te talitonu sa sailia e Nifae se taitaiga mai le Alii ina ia iloa ai pe faapefea ona maua mai papatusi apamemea mai ia Lapana, ae sa faalua ona taumafai o ia ma ona uso ae le’i faamanuiaina. Ae sa latou faatino, ma sa faatonutonu e le Alii i latou i le aluga o le ala. Na i’u ina faamanuiaina Nifae i le taimi lona tolu. Sa ta’ua e Nifae, “Sa taitai aʼu e le Agaga, ona sa ou lē muaʼi iloa muamua mea e tatau ona ou faia.”5

O le ala lea e galue ai le Alii a o tatou tuu atu taumafaiga ma faatino, tusa lava pe leai so tatou malamalama manino i mea e manaomia ona fai. Sa ta’u atu e le Alii ia Nifae le mea e fai: alu e aumai papatusi. Ae Na Te le’i ta’u atua ia Nifae le ala e fai ai. Na Ia tuua ia Nifae e fuafua ma saili le fesoasoani a le Alii—ma o le ala foi lea e tele ina galue ai le Alii i o tatou olaga. A o tatou faatino i le faatuatua, e ta’iala ma faatonutonu i tatou e le Alii.

3. Su’esu’e

I le 3 Nifae, na ta’u atu e le au soo i le Faaola e faapea sa i ai fe’ese’esea’iga i tagata e tusa ai ma le igoa o le Ekalesia. I le tali atu i ai, sa a’oa’o atu ai e le Faaola se mataupu faavae taua ina ua Ia fesili, “Latou te le’i faitau ea i tusitusiga paia?”6 O le su’esu’e la o se isi ki taua o le avea ai ma soo sili atu o Iesu Keriso. O le tatalo ma le su’esu’e i tusitusiga paia e ō faatasi lava. E galulue faatasi mo lo tatou lelei. O le faagasologa lenei na faatuina e le Alii. “Ia taumamafa fiafia i afioga a Keriso; aua faauta, o afioga a Keriso o le a ta’u mai ai ia te outou mea uma e tatau ona outou faia.”7

Sa a’oa’o mai foi e le Faaola e faapea e ao ona le gata ina tatou suesue i tusitusiga paia ae ao foi ona tatou a’oa’o atu mai ai, e pei ona sa Ia faata’ita’ia ia sa Nifae: “Ma lenei sa oo ina uma ona faamalamalama atoatoa faatasi e Iesu tusitusiga paia uma, ia sa latou tusia, sa ia poloaiina i latou e tatau ona latou a’oa’o atu mea ia sa ia faamalamalama atoatoa mai ia te i latou.”8

O se tasi lea o mafuaaga sa taua tele ai mo Nifae ona toe foi ma aumai papatusi apamemea: sa manaomia e lona aiga ia tusitusiga paia e le gata ina fesoasoani ai i la latou malaga i le nuu folafolaina ae e fesoasoani ai foi ia i latou e a’oa’o a latou fanau. E tatau foi ia i tatou ona saili atu se ta’iala mai tusitusiga paia mo la tatou malaga, ma e tatau foi ona tatou a’oa’o atu mai [tusitusiga paia] i o tatou fale ma valaauga i le Ekalesia.

4. Faatino ina ia Avea ai

E tele taimi, o le a le vave oo mai ai tali i tatalo. Ae e tatau ona i ai lo tatou faatuatua e faaauau ai, faatino i le amiotonu, ma ia tutumau e pei o Nifae a o taumafai o ia ia maua mai papatusi apamemea. O le a faaali mai e le Alii ia i tatou si mea itiiti i lea taimi ma lea taimi; a o tatou su’esu’e i tusitusiga paia, o le a aumaia e le Alii ia i tatou tali po o le malosi e tatau ai e oo atu ai i se isi aso se tasi, se isi vaiaso, ma ia toe taumafai tasi ai lava. Na saunoa Elder Richard G. Scott: “Ia tumu lou loto i le faafetai ona o nisi taimi e faataga ai e le Atua ona e tauivi mo se taimi umi a o le’i oo mai lena tali. O iina e afua ai ona faateleina lou faatuatua ma faatupula’ia ai ou uiga tauleleia.”9

E ala i le tatalo ma le su’esu’e i tusitusiga paia, na tuuina mai ai lava e le aunoa e le Alii ia te a’u le malosi e faatino ai ma tumau ai i se isi aso se tasi, se isi vaiaso se tasi, ma toe taumafai tasi lava. E tele taimi, sa le’i vave oo mai ai tali. E i ai a’u fesili e le’i talia lava, ae ou te ōle atu pea ma su’esu’e, ma ou te fiafia ona o loo faaauau pea e le Alii ona aumai ia te a’u le malosi e faatino ai a o ou faatalitali mo tali.

Na saunoa Elder Scott, “A o e faatinoina se mea e tusa ai ma lou malamalama aupito sili i mea, ae e te le o mautinoa lava po o le a le mea e fai, o le faatinoga o le faatuatua, o le a taitai atu lava oe ia e maua ni tali semanu e te le mauaina.”10

Ina ia avea o se e sili atu e mulimuli i le Faaola o Iesu Keriso, o se malaga umi faifai pea i le olaga, ma e eseese uma tulaga ua tatou i ai, ma eseese le saoasaoa o loo minoi ai. E tatau ona tatou mafaufau pea, e le o se tauvaga lenei mea, ma ua tatou i ai iinei ia alolofa ma fesoasoani le tasi i le isi. E manaomia ona tatou faatinoina ina ia mafai ai ona tatou galulue ma le Faaola i o tatou olaga.

A o fetalai atu ia Sini Rikitone, sa ta’ua ai e le Alii mea nei : “Ua Ou vaai atu ia te oe ma au galuega. Ua Ou faalogo i au tatalo, ma saunia oe mo se galuega tele.”11 Ou te molimau atu e faafofoga ma tali mai le Alii ia tatou tatalo; Na Te silafia i tatou; ma o loo i ai Sana galuega tele mo i tatou taitoatasi. E ala i le tatalo ma le su’esu’e i tusitusiga paia, e mafai ai ona tatou tatalaina ia faamanuiaga o le lagi ma avea ai ma ni soo sili atu e mulimuli i le Faaola o Iesu Keriso.

Na a’oa’o mai Peresitene Dallin H. Oaks e faapea “o le Faamasinoga Mulimuli e le na o se iloiloga o se aofa’iga atoa o amioga lelei ma amioga leaga—o mea na tatou faia. O se faailoaga o aafiaga mulimuli o a tatou faatinoga ma mafaufauga—o tagata ua tatou avea ai.”12

Ou te faafetai lava mo perofeta, tagatavaai, ma talifaaaliga; o i latou o leoleo i luga o le ‘olo. Latou te iloa mea tatou te le o iloa. Ou te molimau atu o a latou upu, e mafai ai ona tatou avea ma ni soo sili atu o le Faaola o Iesu Keriso ma ausia ai o tatou gafatia. Ou te molimau atu o loo soifua Keriso ma e silafia i tatou taitoatasi. O Lana Ekalesia lenei. I le suafa paia o Iesu Keriso, amene.