2023
E aha tā te ihota’ata hanahana e fa’atupu mai i ni’a i te rirora’a ’e i ni’a i te huru a muri a’e
Māti 2023


« E aha tā te ti’ara’a ta’ata hanahana e fa’atupu i ni’a i te rirora’a ’e i ni’a i te huru a muri a’e », Liahona, Mati 2023.

E aha tā te ihota’ata hanahana e fa’atupu mai i ni’a i te rirora’a ’e i ni’a i te huru a muri a’e

Mai te mea ē, e tu’u tātou i tō tātou tā’amura’a ’e te Atua ’e tō tātou ti’ara’a pipi nō Iesu Mesia, i mua roa, e ’ite mai tātou i te ’oa’oa i roto i tō tātou ihota’ata hanahana, e roa’a ia tātou te mana’o vai maoro nō te rirora’a, ’e i te pae hope’a, e tae’ahia ia tātou tō tātou fāito pūai hanahana.

Hōho’a
pupu nō te mau ta’ata rau

Tē fa’ata’a nei te Ta’atira’a Marite o te ihi ferurira’a i te parau ra te rirora’a ’oia ho’i, « te mana’o ’ia fāri’ihia ’e ’ia ha’amanahia e te hō’ē pupu ».1

Te fifi rā, e’ita tātou pā’āto’a e fāri’i i te mana’o nō te rirora’a ’e i te tahi taime, tē tāmata nei tātou i te fa’atano ’o vai tātou ’ia fāri’ihia mai tātou. « E hina’aro tātou pā’āto’a e fa’aō i roto », tē fa’ata’a nei Joanna Cannon, te hō’ē taote peretāne nō te pae ferurira’a. « Nō te fa’atupu i te reira, pinepine tātou i te vauvau atu i te mau tātarara’a ta’a ’ē ri’i ’o vai ra tātou, mai te au i te heipuni ’e i te taiete tei roto tātou. E nehenehe e roa’a ia tātou e rave rahi ‘fa’a’itera’a’ nō tātou iho—nō te ’ohipa, ’aore rā i te fare, ’aore rā nā ni’a ato’a i te natirara ».2

E mea faufa’a ’ia ’ite ē, tē vai ra te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te fa’aōra’a ’e te rirora’a. Tē nā ’ō ra Brené Brown, te ta’ata mā’imi ’e e pāpa’i buka : « E ’ere te fa’aōra’a ’e te rirora’a i te hō’ē ā ’ohipa. Nō te mea, te fa’aōra’a ’o te hō’ē ïa o te mau pāto’ira’a rahi roa a’e o te rirora’a. Te fa’aōra’a ’o te tuatāpapara’a ïa i te hō’ē tupura’a ’ohipa ’e ’ia riro ’ei ta’ata ’o te ti’a ia ’outou ’ia fāri’ihia mai. I te tahi pae, ’aita te rirora’a e tītau ia tātou ’ia taui ’o vai tātou ; e tītau te reira ia tātou ’ia riro ’o vai ra tātou ».3

E mea faufa’a te ’itera’a i tō tātou ihota’ata hanahana nō te hō’ē rirora’a faufa’a rahi ; ’aita ana’e, e rave tātou i tō tātou taime ’e tā tātou mau tauto’ora’a nō te fa’atanotano ’ia ’itehia mai te fāri’ira’a i roto i te mau vāhi ’aita e fa’atura nei ’aore rā, ’aita e tū’ati nei i ni’a i tō tātou nātura mure ’ore. Hau atu, e nehenehe te vāhi tā tātou e mā’iti nō te rirora’a e fa’atupu mai i te mau tauira’a, i roto i tō tātou faufa’a ’e tā tātou mau peu, ’ia fa’atano ana’e tātou ia tātou i ni’a i te mau ture ’e te mau fa’aturera’a a te pupu. I te roara’a o te tau, i te vāhi tā tātou i mā’iti ’ia riro e fa’atupu mai ’o vai tā tātou e riro mai.

’Ei ha’apotora’a, te tauahira’a i tō tātou ihota’ata hanahana e fa’auru te reira i te vāhi tā tātou e hina’aro e riro, ’e te vāhi tā tātou i mā’itihia nō te rirora’a e arata’i atu ïa i te mea e riro mai ai tātou i te hope’a.

Ihota’ata hanahana

’Ua ora nā tātou pā’āto’a i pīha’i iho i te Atua i roto i te orara’a hou te tāhuti nei (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:29 ; 138:55–56). ’Ua hāmanihia tātou mai te au i tōna ra hōho’a—te tāne ’e te vahine (hi’o Genese 1:27). ’Ua fa’aineine ’oia i te hō’ē fa’anahora’a nō tātou nō te riro mai iāna te huru (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 132:19–20, 23–24). I roto i tāna fa’anahora’a nō te ’oa’oa, ’ua fa’ata’ahia e haere mai tātou i te fenua nei nō te fāri’i i te hō’ē tino tāhuti, ’ia noa’a te ’ite ’e i te hope’a ’ia ho’i i tō tātou fare i te ra’i ra, nō te ora i pīha’i iho iāna i roto i te ’oa’oa mure ’ore (hi’o 2 Nephi 2 ; 9 ; Aberahama 3:26). ’Ua heheu mai te Atua, « inaha ’o teie ho’i tā’u ’ohipa ’e tō’u hanahana ho’i, ’ia fa’atupu i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei » (Mose 1:39). Te mea maere, ’o tātou tāna ’ohipa ’e tōna hanahana ! Nā te reira e fa’a’ite nei i tō tātou faufa’a rahi ’e tō tātou faufa’a nōna.

Nō te mea ho’i e rahira’a miria ta’ata i ni’a i te fenua nei, e nehenehe te tahi mau ta’ata e fifi ’ia fāri’i ē, tē māna’ona’o nei te Atua ia tātou tāta’itahi. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua ’ite maita’i ’oia ia tātou tāta’itahi ’e ’ua ’ite ato’a ’oia i te ’ohipa tā tātou e rave nei, i te vāhi tei reira tātou ’e tae noa atu i « te mau mana’o ato’a ’e te mau hina’aro ho’i o tō [tātou] ’ā’au » (Alama 18:32). ’Aita tātou i « tai’o-noa-hia » e te Atua (Mose 1:35) ’ua here-ato’a-hia rā tātou e ’āna ma te maita’i roa (hi’o 1 Nephi 11:17).

Nō tōna here maita’i roa nō tātou, tē hina’aro nei te Metua i te ao ra e ’ōpere i te mau mea ato’a tāna e vai ra ia tātou (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:38). Nō reira, e mau tamāhine ’e e mau tamāroa tātou nāna. Tē hina’aro nei ’oia ’ia riro tātou mai iāna te huru, ’ia rave i te mau mea tāna e rave nei ’e ’ia ’ite i te ’oa’oa tāna e vai ra. ’Ia ’īriti ana’e tātou i tō tātou ’ā’au ’e tō tātou ferurira’a i teie parau mau, « ’o te Vārua iho ho’i ’e tō tātou ato’a nei vārua ’o tei fa’a’ite ïa ē, e tamari’i tātou nā te Atua : ’E e tamari’i ra, e feiā tufa’a ïa ; e feiā tufa’a i te Atua ra » (Roma 8:16–17).

Te mau ta’a-’ē-ra’a i te tāhuti nei

I roto i te orara’a hou te tāhuti nei, ’ua haere tātou ’e te Atua, ’ua fa’aro’o i tōna reo ’e ’ua ’ite i tōna here. Mai te reira taime, ’ua haere mai tātou nā roto i te hō’ē pāruru ha’amo’era’a i roto i te orara’a tāhuti nei. ’Aita roa e ha’amana’o maita’i fa’ahou tō tātou nō tō tātou orara’a nā mua a’e. Nā te mau huru o teie orara’a tāhuti nei e fa’ataupupu nei ia tātou ’ia ’ite i tō tātou nātura hanahana ’e tō tātou vaira’a i roto i tō tātou ’utuāfare i te ao ra.

’Ei hi’ora’a, e nehenehe te rōtahi-rahi-ra’a i ni’a i tō tātou mau ta’a-’ē-ra’a o te tenomara’a [genetique]mau tāpa’o tupuna ’e te ta’a’ēra’a i te pae heipuni, e riro ’ei ha’afifira’a nō tō tātou tū’atira’a ’e te Atua. Tē tāmata nei te ’enemi i te fa’a’ohipa i teie mau ta’a-’ē-ra’a nō te ruri ’ē ia tātou i tō tātou ti’ara’a fēti’i hanahana hō’ē roa. Tē fāri’i nei tātou i te mau tāpa’ora’a nā roto mai ia vetahi ’ē ’e i te tahi taime, tē nei tātou iho i te reira. ’Aita e mea hape i roto ia tātou iho i te fa’ahōho’ara’a i ni’a ia vetahi ’ē nō ni’a i te mau peu o te tino nei ; inaha ho’i, e rave rahi o tātou e ’ite nei i te ’oa’oa ’e te pāturura’a i pīha’i iho i te mau ta’ata e hō’ē ā hōho’a ’e hō’ē ā ’itera’a. Terā rā, ’ia mo’e-ana’e-hia ia tātou tō tātou ihota’ata ’ei mau tamari’i nā te Atua, e nehenehe tātou e ha’amata i te mata’u, i te ti’aturi ’ore ’aore rā i te feruri tei ni’a a’e tātou i te mau ta’ata tei ta’a ’ē ia tātou. E arata’i pinepine teie mau huru peu i te ’āmahamahara’a, te hi’o-’ē-ra’a ’e te ha’amou-roa-ra’a (hi’o Mose 7:32–33, 36).

’Ia ha’amana’o ana’e tātou i tā tātou fatura’a ’āi’a hanahana, e hōpo’i mai tō tātou raura’a i te nehenehe ’e te tao’a rahi i te orara’a. E fa’ariro tātou ia tātou iho ’ei mau taea’e ’e ’ei mau tuahine, noa atu tō tātou mau ta’a-’ē-ra’a. ’Ua haere mai tātou nō te fa’atura ’e nō te ha’api’i mai nā roto mai i te tahi ’e te tahi. Tē tūtava nei tātou i te hōro’a i te mau vāhi pāturura’a i reira vetahi ’ē e riro ai, i te taime iho ā rā e mea ta’a ’ē tā rātou mau peu ’e mau ’itera’a i tō tātou. E ’ite mai tātou i te māuruuru rahi i te Atua nō te raura’a o tāna mau poietera’a.4

Noa atu ē, e fa’auru tō tātou mau tenomara’a ’e te heipuni i tō tātou ’itera’a i te tāhuti nei, ’aita te reira e ha’apāpū i tō tātou huru mau. E mau tamari’i tātou nā te Atua ma te mana nō te riro mai iāna ra te huru.

Te vaira’a nā roto ia Iesu Mesia

Nō tōna ’itera’a ē, e fa’aruru tātou i te mau tāmatara’a rahi i te tahuti nei, ’ua fa’aineine ’e ’ua tono mai te Atua i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, nō te tauturu ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i teie mau fifi. Tē pūpū nei te Mesia ’ia tauturu ia tātou ’ia ha’amau i te autā’atira’a hō’ē roa, tei vai nā i roto ia tātou ’e te Atua i roto i te orara’a hou te tāhuti nei. Mai tā te Mesia i fa’ata’a mai, « ’O vau te z’ē’a, ’e te parau mau ’e te ora : ’Aore roa e ta’ata e tae i te Metua ra, maori rā ’ei iā’u » (Ioane 14:6 ; hi’o ato’a Ioane 3:16–17).

’Ua ineine noa te Mesia i te tauturu ia tātou. Nōna ho’i tātou (hi’o 1 Korinetia 6:20), ’e tē hina’aro nei ’oia ’ia haere tātou iāna ra. Nā roto i tāna iho mau parau, ’ua fafau mai te Fa’aora ē, « e haere mai ’outou iā’u nei ma te ’ā’au tae mau ’e e fāri’i au ia ’outou » (3 Nephi 12:24).

Nō reira, e nāhea tātou i te haere i te Mesia ma tō tātou ’ā’au tae mau ?

’A tahi, e fāri’i tātou iāna ’ei Fa’aora ’e ’ei Tāra’ehara nō tātou. E ’ite tātou i te rahi o te Atua, tō tātou huru mo’e ’e te hi’a ’e tō tātou turu’ira’a pāpū i ni’a ia Iesu Mesia nō te fa’aora ia tātou. E hina’aro tātou ’ia ’itehia tātou e tōna i’oa (hi’o Mosia 5:7–8) ’e e hina’aro ’ia riro ’ei mau pipi nāna « ’ia hope te toe’a o tō tātou ’anotau » (Mosia 5:5).

’A piti, e haere mai tātou i te Mesia ra ma tō tātou ’ā’au tae mau ma te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a mo’a ’e te Atua (hi’o Isaia 55:3). E ravehia te mau fafaura’a nā roto i te mau ’ōro’a fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a o te ’evanelia a Iesu Mesia, tei ravehia nā roto i te mana autahu’ara’a.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāroa e ’ōpere ra i te ’ōro’a mo’a i te mau melo

E’ita te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a e tā’amu noa ia tātou i te Atua ’e i tāna tamaiti, e nati ato’a rā te reira ia tātou i te tahi ’e te tahi. Tau matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua tere au i Costa Rica ’e tō’u ’utuāfare ’e ’ua haere i te purera’a ’ōro’a i roto i te hō’ē ’āmuira’a a te ’Ēkālesia i reira. I tō mātou tomora’a atu, ’ua fāri’i-maita’i-hia mātou e te mau melo e rave rahi. I roto i te purera’a, ’ua hīmene mātou i te hīmene ’ōro’a ’e te ’āmuira’a na’ina’i. ’Ua hi’o mātou i te mau tahu’a ’ia fa’aineine i te ’ōro’a ’e i muri iho, ’ua fa’aro’o ia rātou ’ia fa’ahiti i te mau pure nō te ’ōro’a mo’a. ’A ’ōperehia mai ai te pane ’e te pape nā mātou, ’ua putapū roa tō’u ’ā’au i te here o te Atua nō teie mau hoa ha’apa’o te fafaura’a. ’Aita vau i fārerei a’enei i te hō’ē ’o rātou nā mua a’e i taua purera’a ra, ’ua ’ite rā vau i te hō’ēra’a ’e te aura’a fēti’i ’e ’o rātou nō te mea, ’ua rave mātou pā’āto’a i te reira ’e tē tūtava nei ’ia ha’apa’o i taua ā mau fafaura’a ra a te Atua.

’Ia rave ’e e tūtava ana’e tātou i te ha’apa’o i te mau fafauraa mo’a ’e te Atua, e ha’amata tātou i te ’ite i te hō’ē mana’o nō te rirora’a hau atu ā, i te mana’ora’a ē e roa’a nā roto i te tā’atira’a atu i te hō’ē pupu nō te fenua ’aore rā nō te tino nei.5 « E ’ere atu ra ’outou i te ta’ata ’ē’ē ’e te purutia, hō’ē ato’a rā ’oire ’e te feiā mo’a, ’e nō te fēti’i o te Atua » (Ephesia 2:19).

’Ua ’ite au ē nō te tahi o tātou, nō te huru o te orara’a tāhuti nei, e’ita roa e roa’a te rāve’a nō te fāri’i i te mau ’ōro’a ’e ’ia rave i te mau fafaura’a ato’a i roto i teie orara’a tāhuti nei.6 Nō teie mau huru, tē ani nei te Atua ia tātou ’ia rave e « hope noa atu tō tātou itoito ato’a » (2 Nephi 25:23) nō te rave ’e nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a e roa’a ia tātou. I muri iho, ’ua fafau mai ’oia e hōro’a mai ’oia ia tātou i te rāve’a nō te fāri’i i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a e toe ra i roto i te orara’a a muri a’e (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 138:54, 58). E fa’ati’a ’oia ia tātou ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a ato’a tāna e vai ra nō tāna mau tamari’i (hi’o Mosia 2:41).

Hōho’a
hōho’a nō Iesu ’e te tahi mau tamari’i

Te rirora’a mai te Metua i te ao ra ’e mai ia Iesu Mesia

E ’oa’oa te Atua ’ia ’ite ana’e tātou i te here, te tāhō’ē ’e te pūai e tae mai nā roto i te hō’ē mana’o hōhonu nō te rirora’a nōna, nō tāna Tamaiti ’e nō te feiā e pe’e ia rāua. Terā rā, e mau fa’anahora’a rahi a’e tāna nō tātou ! Nō reira, tē ani mai nei ’oia ia tātou ’ia haere mai te au i tō tātou nei huru, tōna hina’aro mau ’o te rirora’a tātou mai iāna te huru.

E’ita te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a e tauturu noa ia tātou ’ia riro nō te Atua ’e nō te Mesia, e hōro’a ato’a mai rā te reira ia tātou i te mana ’ia riro mai ia rāua ra te huru (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:19–22). Mai te mea e ha’apa’o tātou i te mau fafaura’a i ’āpitihia ’e te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a o te ’evanelia, e nehenehe te mana o te Atua e māni’i mai i roto i tō tātou orara’a. E nehenehe tātou e hi’o i te ’ē’a nō te fafaura’a mai te hō’ē huru fa’anahora’a ha’api’ipi’ira’a hanahana. ’A rave ai ’e ’a ha’apa’o ai tātou i te mau fafaura’a ’e te Atua, tē ha’api’ipi’i ra tātou ’ia feruri, ’ia riro mai ’e ’ia here mai tāna i nā reira. Ma te marū noa, nā roto i tāna tauturu ’e tōna mana, e nehenehe tātou e riro mai mai iāna te huru.

Tē hina’aro nei te Atua ’ia ’āmui atu tātou iāna ’e i tāna Tamaiti nō te fa’atupu « i te tahuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei » (Mose 1:39). ’Ua hōro’a mai ’oia ia tātou tāta’itahi i te taime i ni’a i te fenua nei, te mau hōro’a pae vārua ’e te ti’amāra’a, nō te fa’a’ohipa i te reira i roto i te tāvinira’a ia vetahi ’ē E mau tamaiti ’e e mau tamāhine tātou nāna ’e e ’ohipa faufa’a rahi tāna nā tātou e rave (hi’o Mose 1:4, 6).

Nō te manuia i roto i tāna ’ohipa, tītauhia ia tātou ’ia fāriu atu i rāpae ’e ’ia ha’api’i mai i te tu’u i te Atua nā mua roa ’e ’ia tu’u pinepine i te mau hina’aro o vetahi ’ē nā mua i tō tātou. E tītau te rōtahira’a i rāpae i te fa’atusiara’a a te ta’ata iho (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 138:12–13), e hōro’a ato’a rā te reira i te aura’a rahi atu ā i roto i tō tātou orara’a ’e e hōro’a mai i te ’oa’oa rahi (hi’o Alama 36:24–26).

Mai te mea e rave tātou i te ’ohipa a te Atua, ’e’ita ïa tātou e riro noa ei melo nō te hō’ē pupu ; e riro rā tātou ’ei mau ’āpiti mau ’e te Atua ’e nō tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia. ’Aita e mana’o rahi a’e maoti rā te ’itera’a ē, ’ua nava’i tō te Atua ti’aturira’a ia tātou nō te ’ohipa nā roto ia tātou, nō te ’āfa’i i te ora mure ’ore nō vetahi ’ē.

Hōho’a
pupu nō te mau ta’ata rau e ’ohipa ’āmui ra

E toru o te anira’a manihini

’Ei ’ōpanira’a, tē hōro’a atu nei au e toru anira’a ’o tē nehenehe e tauturu ia tātou ’ia roa’a te hō’ē mana’o ’oa’oa ’e te vai maoro nō te ihota’ata ’e te rirora’a, ’o te fa’ati’a ia tātou ’ia tae’a i tō tātou fāito pūai hanahana.

1. Tē ani nei au ia tātou ’ia tu’u nā mua roa i tō tātou ihota’ata hanahana ’ei mau tamāhine ’e ’ei mau tamaiti nā te Atua. Te aura’a ra, e niu tātou i tō tātou faufa’a iho i ni’a i tō tātou ti’ara’a fēti’i hanahana. Tē ’imi nei tātou i te patu i tō tātou autā’atira’a ’e te Atua nā roto i te pure ’e te tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a mo’a, te ha’apa’ora’a i te mahana sābati ’e te ha’amorira’a i te hiero ’e te tahi atu mau ’ohipa, ’o tē fa’atae mai i te Vārua Mo’a i roto i tō tātou orara’a ’e ’o tē ha’apūai i tō tātou tū’atira’a iāna. E vaiiho tātou i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a.7

2. Tē ani nei au ia tātou ’ia fāri’i ia Iesu Mesia ’ei Fa’aora nō tātou ’e ’ia tu’u i tō tātou ti’ara’a pipi iāna nā ni’a a’e i te tahi atu mau ferurira’a. Te aura’a ra, e rave tātou i tōna i’oa i ni’a iho ia tātou ’e e hina’aro tātou ’ia ’itehia tātou ’ei feiā pe’e nōna. E ’imi tātou i te mau mahana ato’a ’ia noa’a tāna fa’a’orera’a hara ’e tōna pūai. E rave tātou i te mau fafaura’a ’e e ha’apa’o ho’i i te reira. E tūtava tātou ’ia riro mai iāna te huru.

3. Tē ani nei au ia tātou ’ia fa’aō atu i roto i te ’ohipa a te Atua, nā roto i te tauturura’a ia vetahi ē ’ia haere mai i te Mesia ra ’e ’ia roa’a te ora mure ’ore. Te aura’a ra, e tauturu tātou ia vetahi ’ē ’ia hi’o i tō rātou ihota’ata hanahana ’e ’ia ’ite i te hō’ē mana’o nō te rirora’a. E fa’a’ite hua atu tātou i te ’oa’oa tā tātou i ’ite mai i roto ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia (hi’o Alama 36:23–25). E tūtava tātou ’ia tauturu ia vetahi ’ē ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a ’e te Atua. E ’imi tātou i te arata’ira’a a te Atua nō te ’ite ’o vai tā tātou e ha’amaita’i ’e e nāhea ’ia rave i te reira.

Tē fafau atu nei au ē, mai te mea e tu’u tātou nā mua roa i tō tātou autā’atira’a ’e te Atua ’e tō tātou ti’ara’a pipi nā Iesu Mesia, e ’ite mai tātou i te ’oa’oa i roto i tō tātou ihota’ata hanahana, ’e e noa’a ia tātou te hō’ē mana’o vai maoro nō te rirora’a, ’e i te hope’a e roa’a ia tātou tō tātou fāito pūai hanahana.

Nō roto mai i te hō’ē a’ora’a, « Divine Identity, Becoming, and Belonging [Ihota’ata hanahana, te rirora’a ’e te rirora’a mai] », tei hōro’ahia i Brigham Young University–Hawaii i te 25 nō Mē 2022.

Mau fa’ata’ara’a

  1. APA Dictionary of Psychology, s.v. « te rirora’a », dictionary.apa.org.Dictionnaire de psychologie APA, s.v. « appartenance », dictionnaire.apa.org.

  2. Joanna Cannon, « We All Want to Fit In », Psychology Today (blog), 13 nō tiurai 2016, psychologytoday.com.

  3. Brené Brown, Fa’aitoito rahi : Nāhea te itoito ’ia riro ’ei mea paruparu ’ore ’ia taui i te huru ’ia ora tātou, ’ia here, ’ia riro ’ei metua ’e ’ia arata’i (2015), 231–32.

  4. Tē parau nei te Buka a Moromona nō te hō’ē tau ’ua hō’ē te mau ta’ata i te Atua, noa atu ā te raura’a (hi’o 4 Nephi 1:15–17). ’Ua ha’amana’o teie pupu ta’ata i tā rātou fatura’a ’āi’a hanahana, ’ua tu’u i tō rātou aurarora’a iāna nā ni’a a’e i te tahi atu mau mea ato’a, ’e ’ua ora rātou i roto i te hō’ēra’a ’e te here ia vetahi ’ē, noa atu ā te mau ta’a-’ē-ra’a o te tenomara’a ’e te arutaimāreva.

  5. E fa’atupu ato’a te fare mo’a o te Fatu i te hō’ē vāhi nō te aifāitora’a ’e te rirora’a i roto i te fafaura’a. ’A feruri i teie mau mea i muri nei nō ni’a i tō tātou ’itera’a i roto i te hiero : ’Ua ani-manihini-hia te tā’āto’ara’a ’ia fa’aineine ’e ’ia ti’a ’ia fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero. Tē ’ō’omo pā’āto’a nei tātou i te ’ahu ’uo’uo, e fa’a’itera’a i te vi’ivi’i ’ore ’e te ’aifāitora’a o te mau ta’ata ato’a i mua i te Atua. Tē pi’i nei tātou i te tahi ’e te tahi e taea’e ’aore rā e tuahine ma te fa’a’ohipa ’ore i te mau ti’ara’a mana o te fenua nei. Tē fana’o nei te tā’āto’ara’a i te hō’ē ā mau rāve’a ha’api’ipi’ira’a. ’Ua pūpūhia i te mau ta’ata ato’a hō’ē ā mau fafaura’a ’e mau ’ōro’a ’e e nehenehe e fāri’i i te hō’ē ā mau ha’amaita’ira’a mure ’ore.

  6. I ni’a i nā 117 miria ta’ata tei ora nā i ni’a i te fenua nei (hi’o Toshiko Kaneda e Carl Haub, « E hia ta’ata tei ora na i ni’a i te fenua nei ? », Population Reference Bureau, 18 nō Mē 2021, prb.org/articles/how-many-people-have-ever-lived-on-earth), e mea iti roa tei fāri’i i te mau ’ōro’a fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a ato’a o te ’evanelia. ’Ei hope’ara’a, e tītauhia i te rahira’a o te mau tamari’i a te Atua ’ia fāri’i i teie mau ’ōro’a i roto i te ao vārua.

  7. Hi’o Russell M. Nelson, « A vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a », Liahona, Novema 2020, 92–95.