2023
Aupuru ma te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o
Māti 2023


« Aupuru ma te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o », Liahona, Māti 2023.

Te mau parau tumu nō te aupurura’a

Aupuru ma te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o

Mai te mea e ha’apa’o tātou i tā tātou mau fafaura’a ma te fa’aro’o, e nehenehe tātou e tauturu ’ia arata’i ia vetahi ’ē i te puna nō te tīa’ira’a.

Hōho’a
e vahine e tāpe’a ra i te hiti ’ahu o Iesu

Hō’ē hi’ora’a nō te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o

I roto i te ’Evanelia a Mareko, tē tai’o nei tātou i te hō’ē ’ā’amu putapū nō ni’a i te « hō’ē vahine, hō’ē a’era ’ahuru e piti ti’ahapa i te matahiti te pohera’a i te tapahi ». Tē ha’api’i mai nei tātou ē, « e pohe rahi tōna i te mau rapa’au e rave rahi ’e ’ua pau roa tāna tao’a e ’aore e ora i noa’a, tē tupu noa ra rā tōna ma’i i te rahira’a » (Mareko 5:25–26).

’Ahuru ma piti matahiti, e taime roa nō te māuiui. E rave rahi ha’amāu’ara’a nō te mau mea ato’a. ’E ’ua ’ino roa atu ā ’oia. Mai te mea e ti’a i te hō’ē ta’ata e mana’o ē, ’aita e tīa’ira’a fa’ahou, ’o teie ïa vahine.

Terā rā, « ’ite a’era ’oia ia Iesu, ’ua nā muri mai ra i te haere, nā roto mai i te ti’a’a i nene’i noa mai iāna ra, ’ua fa’atia’ia atu ra i tōna hiti ’ahu » nō te mea ’ua ti’aturi ’oia, « ’ua fa’atia’ia ana’e au i tōna ’ahu, e ora ïa vau ».

’Ua fa’a’ite mai Mareko ē, nō tōna fa’aro’o, « mono iho ra taua tapahi nōna ra i reira ra, ’ite iho ra ’oia i roto iāna iho ē, ’ua ora ’oia i taua ma’i nōna ra » (Mareko 5:27–29).

’Ua pāhonohia te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o o te vahine ia Iesu nā roto i te hō’ē ha’amaita’ira’a. « ’Ua parau atu ra rā ’oia iāna, e tā’u tamāhine, i ora ’oe i tō fa’aro’o ; ’a haere ma te hau ’e ma te ora i tō ma’i ». (Mareko 5:34).

I roto i te mau huru tāmatara’a ato’a, noa atu te rahi,’aore rā te roara’a o te taime, tītau-pāpū-hia te tīa’ira’a. E nehenehe te mata’u ’e te hepohepo e ha’aparuparu ia tātou. ’Āre’a ra te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o ia Iesu Mesia, e tītau te reira i tōna mana ’e tāna mau ha’amaita’ira’a ’ia tae mai i roto i tō tātou orara’a.

Fa’a’ohipara’a i te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o i roto i te aupurura’a

’Ei mau taea’e ’e ’ei mau tuahine aupuru, tītauhia ia tātou ’ia fa’a’ohipa ato’a i te reira tīa’ira’a ’e te reira fa’aro’o. E nehenehe te aupurura’a e hōro’a mai i te ha’amaita’ira’a fa’ahiahia ’e te fifi ato’a. Mai te mea e’ita te hō’ē ta’ata e hina’aro i tā tātou tauturu, e mea ’ōhie roa ’ia mo’e te tīa’ira’a. Penei a’e tē fārerei nei ’outou i teie huru i teie taime i ni’a i te hō’ē melo o te ’utuāfare, te hō’ē hoa, ’aore rā te hō’ē ta’ata tei fa’auehia ia ’outou ’ia tauturu i teie taime. Penei a’e, mai te vahine tei ro’ohia i te tapahi, ’o te Fatu ana’e tei ’ite e hia rahira’a taime tō ’outou tauto’ora’a nō te tāmata i te ’imi i te hō’ē mea ’o tē tauturu ia ’outou. Terā rā, mai teie vahine, mai te mea e roa’a ia tātou te tīa’ira’a ’ia tāmau noa i te toro i te rima ma te fa’aro’o, e nehenehe te mana o te Fa’aora e fa’atupu i te hō’ē ta’a-’ē-ra’a.

I te tahi taime, te tītaura’a ’o te aupurura’a ïa i te feiā e ’aro nei rātou iho nō te fāri’i i te tīa’ira’a e nava’i nō te fa’a’ohipa i te fa’aro’o. Tē vai ra te tahi pae, mai te vahine i roto i te Mareko, e fa’aruru nei paha rātou i te mau ma’i tāmau, te mau fifi moni, ’aore rā i te tahi atu mau tāmatara’a teimaha roa. Te ’itera’a ē, e ’ere ’o rātou ana’e i roto i tā rātou mau ’arora’a, e nehenehe te reira e riro mai ’ei puna pūai nō te tīa’ira’a. E nehenehe tātou e tauturu ia rātou ’ia ’ite i teie tīa’ira’a, ’a fa’a’ite ai tātou i tō tātou hina’aro ’ia amo i tā rātou mau hōpoi’a, ’ia ’oto ’e ’o rātou, ’ia tāmāhanahana ia rātou ’e ’ia ti’a ’ei ’ite nō te Atua (hi’o Mosia 18:9–10).1

Hōho’a
e piti nā vahine e tai’o ra i te hō’ē ve’a ’e te hō’ē tamāhine

Fa’ananeara’a i te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o

Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia fa’ananea i te mau huru mai tō te Mesia nō te tīa’ira’a ’e te fa’aro’o ? Teie te tahi mau mana’o :

  1. ’Ua ha’api’i Elder Dieter F. Uchtdorf nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ē, te tīa’ira’a ’o te ti’aturira’a ïa ē, e fa’atupu Iesu Mesia i tāna mau fafaura’a ia ’outou.2 Nō te mea « te tīa’ira’a e hōro’a ïa nā te Vārua [hi’o Moroni 8:26] »,3 e ’ohipa teie tā tātou e nehenehe e pure (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 46:7–9).

  2. ’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson ē, e tītauhia te ’ohipa nō te fa’arahi i te fa’aro’o. ’Ua fa’a’ite mai ’oia nāhea tātou ’ia fa’arahi i tō tātou fa’aro’o nā roto i te tuatāpapara’a, te mā’itira’a ’ia ti’aturi, te ’ohipara’a nā roto i te fa’aro’o, te ’āmuira’a mai ma te ti’amā i roto i te mau ’ōro’a mo’a, ’e te anira’a i te tauturu i tō tātou Metua i te ao ra.4

Mau fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Jeffrey R. Holland, « Amora’a i te hōpoi’a te tahi ’e te tahi », Liahona, Tiunu 2018, 26–28.

  2. Hi’o Dieter F. Uchtdorf, « Te mana fāito ’ore o te tīa’ira’a », Liahona, Novema 2008, 22.

  3. Dieter . Uchtdorf, « Te mana fāito ’ore o te tīa’ira’a », 21.

  4. Hi’o Russell M. Nelson, « ’Ua ti’afa’ahou te Mesia ; e fa’anu’u te fa’aro’o iāna i te mau mou’a », Liahona, Mē 2021, 103.