2023
Te mana nō te fa’ati’a mai
Māti 2023


« Te mana nō te fa’ati’a mai », Liahona, Māti 2023.

Te mau temeio a Iesu

Mareko 5:22–24, 35–42

Te mana nō te fa’ati’a mai

E nehenehe tātou e tauturu i te fa’ati’a mai i te feiā e tīa’i nei i te fa’aorara’a a te Fa’aora.

Hōho’a
mau ta’ata e tāpe’a ra i te mau rima

’Ua pau. Fa’ahou ā. ’Ua marua vau i ni’a i tō’u pārahira’a ma te pi’o i te upo’o. E ta’ata hi’ohi’o noa vau, ’aita ā rā tō’u e pūai nō te ti’a mai i ni’a. ’Ua tāmata tā mātou pupu ma te pūai. ’Ua paruparu te tahi pae. ’Ua tūte’ite’i te tahi pae i rāpae i te tahua. I muri a’e i te mau ha’utira’a pau e rave rahi a tā mātou pupu tu’e popo nō te fare ha’api’ira’a tuarua, ’aita mātou i pau noa—’ua ha’amāuiuihia tō mātou ’ā’au.

I te taime iho ā ’a ha’amata ai tō’u au ’ore i te upo’oti’a i ni’a iā’u, ’ua haere mai ra te hō’ē o te mau tamāhine ’āpī roa o te pupu. ’Ua puta ’oi’oi roa i roto iā’u te fā tā’u i ’ite i ni’a i tōna hōho’a mata.

’Ua hi’o vau i te mau ta’ahira’a ’āvae ato’a, e toro ’oia i te rima i te tamāhine tāta’itahi, ’eiaha rā ’ei tāpa’o nō te paura’a. ’Aita roa, ’ua hōro’a ’oia i te ta’ata tāta’itahi i te ’āruera’a, te tāmāhanahanara’a ’e te aroha. « ’Aita vau i ’ite a’enei ia ’oe i te horora’a ma te itoito nō te haru mai i te popo. ’O terā tā ’outou ha’utira’a maita’i roa a’e ». ’E i te tahi, « ’auē, e ha’utira’a fa’ahiahia mau. ’Oia mau, tei ni’a ’outou i te reira i teie mahana ! »

I te high five [ha’apoupoura’a] tāta’itahi, e taere ri’i tōna rima i roto i tō rātou, ’āre’a ra te tahi rima, e tāpe’a ïa i te tapono ’aore rā e tūpa’ipa’i ri’i i te hō’ē ’āvae rohirohi ’e te repo ’aihere i ni’a iho. E nehenehe au e ’ite ē, tē vai ra te hō’ē mea i roto iāna, hō’ē mana tāna e hōro’a mai iāna e tae roa i roto i te melo tāta’itahi o te pupu. ’Ua ha’amata a’era te mata ’ata’ata i te fa’a’ore i te mata māuiui ’e te ’ino’ino. ’Ua ti’a marū noa mai te mau ta’ata ha’uti te tahi i muri mai i te tahi, ma te mana’o ’āpī ’ia ’ārepurepu i roto i te aore.

’O vai te ha’apa’o mai i te mau pēpē ’e te māuiui ? ’O vai te ha’apa’o i te riri ’e te ’ino’ino ? ’Aita hō’ē a’e. Nāhea rā te hō’ē rima iti noa e nehenehe ai e fa’ati’a mai i te hō’ē ta’ata mai te hō’ē vāhi māuiui i te hō’ē vāhi nō te fā ’e te pūai ?

E fa’ati’a mai nā iā’u ’ia fa’a’ite atu i te tahi mau mea ’o tā’u i ha’api’i mai nō ni’a i te mana o te Fa’aora nō te fa’ati’a mai, ’e e nāhea tātou e nehenehe ai e tauturu, mai tō’u hoa i roto i te pupu tu’e popo.

I roto i te Faufa’a ’Āpī, tē tai’o nei tātou i teie ’ā’amu nō ni’a i te tamāhine a Iaeiro.

« ’E inaha, ’ua haere mai ra te hō’ē tāvana o te sunago ra, ’o Iaeiro te i’oa ; ’e ’ite mai ra ’oia ia [Iesu] ’ua ha’ama’iri iho ra i tāna pae ’āvae,

« Tāparu hua mai ra iāna, nā ’ō mai ra, ’ua fātata roa tā’u pōti’i iti i te pohe, teie tā’u parau ia ’oe, e haere mai ’oe e tu’u i tō rima i ni’a iho iāna ’ia ora, ’e ora ïa ’oia i reira.

« Haere atu ra Iesu rāua ato’a » (Mareko 5:22–24).

« Haere atu ra Iesu rāua ato’a »

Mea au nā’u te rēni « Haere atu ra Iesu rāua ato’a » (Mareko 5:24). ’Aita ā te temeio i tupu atu ra. ’Oia mau, ’ua tupu te tahi mau fa’ataerera’a ri’ari’a, hou ’a fari’i ai te ’utuāfare i te fa’aorara’a tā rātou e tāparu ra. Tei pīha’i iho rā te Mesia ia rātou i roto i tō rātou tere.

’Ia hina’aro ana’e tātou i te hō’ē mea e’ita tā tātou e nehenehe e rave tātou iho, e nehenehe tātou e ti’aturi ē, e haere mai Iesu. ’E e nehenehe tā tātou e ti’aturi ē, mai te mea e tīa’i tātou ma te fa’aro’o i tāna mau temeio i roto i tō tātou orara’a, ’aore rā i roto i te orara’a o tei herehia e tātou, e haere mai ’oia nā muri iho ia tātou. E haere mai ’oia nā muri iho ia tātou i te roara’a o te ahoaho ’e te mata’u ’e te ’oto ’o tē tīa’i mai ia tātou i ni’a i te ’ē’a e tae atu ai i te fa’aorara’a.

« E haere mai ’oe e tu’u i tō rima i ni’a iho iāna »

E ’ere tei ia tātou te fa’aorara’a, terā rā mai ia Iaero, e nehenehe tātou e hōpoi atu ia Iesu Mesia ra, te Fatu Fa’aora, i te feiā tā tātou i here. ’Ua ’ite Iaeiro ē, e nehenehe te rima o te Fa’aora e fa’ati’a i te hō’ē ta’ata mai te hō’ē vāhi mamae i te hō’ē vāhi nō te fā ’e te pūai.

’Ua ’ite au i te reira i roto tō mātou ta’ata ha’uti tu’e pōpō ’o tei hōro’a i te māramarama. ’Ua fa’a’ite ’oia i te māramarama o te Mesia i ni’a i te hō’ē tahua tu’era’a pōpō ’e tei fa’ati’a iāna ’ia rave i tāna fa’aorara’a. Ma te fa’a’itera’a i tōna māramarama, ’ua tauturu ’oia ’ia ha’aputuputu ia ’Īsera’ela.

E hina’aro tātou tāta’itahi ’ia fa’aorahia e te tahi atu ta’ata ia tātou iho. Noa atu te paruparu e vai ra i roto ia tātou, e nehenehe tātou e ti’aturi ē, ’ua hōro’a mai te Metua i te ao ra i te hō’ē Fa’aora ’o tē nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fa’ati’a mai nā roto mai i te mana’o paruparu. ’E e nehenehe tātou e ’āmui atu iāna, mai tā tā’u ’aito tu’e pōpō i rave.

E aha rā te ’ohipa e tupu, mai te mea e ’ino roa atu te mau mea, ’a tīa’i noa ai ’outou ’ia tae mai tāna mau ha’amaita’ira’a ?

« Nō te aha ’outou e ha’ape’ape’a rahi atu ai i te Fatu ? »

’A haere ai te Mesia i te fare o Iaeiro, ’ua fa’ataerehia ’oia. ’Ua ’ī te mau aroā i te ta’ata ’e ’a tāmata ai ’oia i te haere nā roto, tē tīa’i ato’a ra te hō’ē vahine fa’aro’o rahi i tōna rima fa’aora, ’ua tāpe’a atu i tōna ’ahu.

« ’Ua nā ’ō a’era ho’i ’oia, ’ua fa’atia’ia ana’e au i tōna ’ahu, e ora ïa vau.

« Mono iho ra taua tapahi nōna ra i reira, ’ite iho ra ’oia i roto iāna iho ē, ’ua ora ’oia i taua ma’i nōna ra » (Mareko 5:28–29).

E aha te fāito ’āehuehu o Iaeiro ? E aha te fāito o te pe’ape’a nō te taerera’a ? I tōna fa’aru’era’a atu i tōna fare, ’ua tae a’ena tāna tamāhine i te taime nō te pohe. I muri iho, ’a ’imi ai te Fa’aora i te vahine tei fa’aorahia ’e ’a paraparau ai iāna, ’ua tae mai ra te hō’ē ta’ata nā te fare mai o Iaeiro ’e te parau ’āpī ’ino : « ’Ua pohe roa tō tamāhine, e aha ’oe i ha’ape’ape’a atu ai ā i te ’orometua ? » (Mareko 5:35).

’Auē ïa ha’amaita’ira’a nō te vahine tei tīa’i maoro ! Terā rā, ’auē ïa te pe’ape’a rahi nō Iaeiro ’e nō tōna ’utuāfare, ’aita i taimehia nō te tīa’ira’a ! I te tahi taime, mai te mea tei roto tātou i te tīa’ira’a, e riro ’ei mea fifi ’ia tāpe’a noa i te tīa’ira’a, ’ia haere mai ’oia. Terā rā nō Iaeiro ’e tōna ’utuāfare, e au ra ia rātou, ’ua taere roa i teienei nō te tīa’i i te hō’ē temeio i hina’arohia e rātou. ’Ua pohe tāna tamāhine. Nō te aha e ha’ape’ape’a atu ai ā i te Fatu ?

Nō te aha ? Nō te mea e mea faufa’a ’ore, te mau ’ōti’a tā tātou e tu’u nei i te tahi taime nō te mau temeio a te Fa’aora. ’Aita ’oia i natihia e tō tātou mau taime, ’e ’aita tōna mana i tā’ōti’ahia nā roto i tō tātou hāro’aro’ara’a nō te mea e nehenehe e rave.

Mai te mea e hi’o tātou ma te mata fa’aro’o ’a tīa’i noa ai tātou, e ’ite pāpū tātou ē, e tae mai tāna fa’aorara’a (hi’o Alama 58:11). E nehenehe teie mau pāpūra’a e taui i tō tātou ’ā’au ’e e ha’apāpū i tō tātou fa’aro’o iāna. Noa atu e au ra ’ua ma’iri te rāve’a, e haere mai iho ā ’oia ; ’ia tae mai tō ’outou taime.

Hōho’a
Te fa’ati’ara’a Iesu i te tamāhine a Iaeiro

Te fa’ati’ara’a i te tamāhine a Iaeiro, nā Gabriel Max/ Peter Horree / Alamy Stock Photo

« ’Eiaha e mata’u, e fa’aro’o noa mai »

I te fa’aro’ora’a te Fa’aora i te parau ’āpī ’ino, ’ua parau atu ra ’oia ia Iaeiro, « ’eiaha e mata’u, e fa’aro’o noa mai » (Mareko 5:36). Tē fa’a’ite nei te mau parau a te Fa’aora ia Iaeiro i tōna hepohepo i te ha’apāpūra’a ia tātou i roto i te tīa’ira’a. ’Aita tāna tāvinira’a e fa’aea, noa atu e fa’afa’aea tātou. ’Ua a’o ’oi’oi ’oia ia Iaeiro ’ia haere i mua nā roto i te fa’aro’o.

« ’E ’ia tomo atu ra ’oia i roto i te fare, ’ua parau atu ra ’oia ia rātou, e aha ’outou i ’auē noa ai, ’e i ’oto ai ho’i, ’aore taua pōti’i nei i pohe, ’ua ta’oto rā […]

« ’Ua rave atu ra i te rima o taua pōti’i ra, ’ua nā ’ō atu ra, e Talita kumi ; ’ia tātarahia, e teie nei pōti’i, ’a ti’a i ni’a, tē fa’aue atu nei au ia ’oe » (Mareko 5:39, 41).

’Ua tāpe’a mai ānei ’outou i terā ? « ’Ua rave atu ra ’oia i te rima o taua pōti’i ra ». Tē vai ra te mana i roto i tōna nā rima. I te hō’ē taime, ’ua parau te peresideni Howard W. Hunter (1907–95), « Te mau mea ato’a tā Iesu e tu’u i tōna rima i ni’a iho, e ora ïa ».1 E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fāri’i maita’i a’e i tōna rima fa’aora ? ’E nāhea tātou e riro ai ’ei mau rima nōna nō te fa’ati’a mai ia vetahi ’ē i roto i to rātou mau taime ’oto ’e te paruparu ?

« ’Ua ti’a mai ra taua pōti’i ra i ni’a i reira ra, hāhaere iho ra »

’Ua ho’i ’oi’oi fa’ahou mai ra te ora i roto i te tamāhine a Iaeiro : « ’Ua ti’a mai ra taua pōti’i ra i ni’a i reira ra, hāhaere iho ra » (Mareko 5:42). E hōpoi mai te tāhuti nei i te mau ro’i ’o tē ti’a ia tātou ’ia ti’a mai i ni’a. Nō tātou tāta’itahi, e mea ta’a ’ē ri’i taua mau ro’i ra—te ha’aparuparura’a i muri a’e i te paura’a i ni’a i te tahua, haere atu i te mo’era’a te hō’ē tei herehia. E tae mai iho ā te māuiui rahi. E’ita roa atu rā ’oia e fa’aru’e ia tātou, noa atu e mea ’ino rahi roa ’e te hopera’a o te tupura’a o te orara’a. I te tahi taime, e fa’ati’a ’oia ia tātou ’ia haere nā roto i te pohe ’aore rā nā roto i te mau vāhi ’oto, ’ia ti’a iāna ’ia toro atu i tōna rima ’e ’ia fa’a’ī i te reira i te ora.

Ma te tāpa’o o tāna tāra’ehara—te puta o te naero i roto i te rima tāta’itahi—tē fa’a’ite nei ’oia ia tātou ē, ’o tātou tāna tāvinira’a : « Inaha, ’ua pāpa’i ha’amau vau ia ’oe i ni’a i tō’u ’apu rima » (1 Nephi 21:16). Te tāvinira’a a te Mesia, e riro, e riro noa, ’o te fa’ati’a-fa’ahou-ra’a ïa ia tātou i te hō’ē pohe e’ita e roa’a ia tātou ’ia ’ape i te pae tino ’aore rā i te pae vārua, ’e e tupu mau te reira nā roto i tāna tūsia tāra’ehara.

’Ia tupu ana’e mai taua mau huru māuiui ’e taua mau huru tāmatara’a ra, e nehenehe tātou e feruri i nā rima e fa’a’ite ra i te hō’ē tāpa’o i roto i te ’apu rima tāta’itahi, e hōpoi mai ra ’eiaha i te maita’i ’e te here noa, i te mana ato’a rā nō te upo’oti’a. Nā roto i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o iāna, e upo’oti’a te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai hope a te Fa’aora o te ao nei, i ni’a i te mau mea ato’a tā tātou e fa’aruru nei.

’E e nehenehe tātou e riro ’ei pū’oira’a nō tōna nā rima i ni’a ia vetahi ’ē, nō te feiā e hina’aro i tāna tāpe’ara’a.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e fa’ati’ahia tātou tāta’itahi mai roto mai i tō tātou iho mau paruparu, ’e i te mēnema i te pae hope’a. ’A ha’amana’o, noa atu e au ra ’ua pau roa te mau mea ato’a, tei reira ’oia ’e tē toro mai nei ’oia i tōna rima mana fa’aora. ’A feruri na i te ’oa’oa e tae mai ’ia toro mai ’oia i tōna rima i ni’a i tō ’outou, ma te parau ē, « ’a ti’a i ni’a, tē fa’aue atu nei au ia ’oe ». ’E e ti’a mai tātou i ni’a.