2014
E tutau mau papû
Eperera 2014


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua

E tutau mau papû

Hōho’a
Peresideni Dieter F. Uchtdorf

Aita i maoro a‘enei, ua fana‘o vau i te fanoraa na ni‘a i te hoê pahi rahi, aita matou i atea roa i te mau pae tahatai nehenehe no Alaska, i te mau Hau Amui no Marite. No te faaineine i te pahi ia faaea i tera ra po i roto i te hoê oʻoʻa moʻemoʻe e te uouo nehenehe, ua hi‘opo‘a maitai te tapena i te vahi e te huru atoa o te miti, mai te nanuraa miti, te hohonu o te pape e te atearaa o te mau mea atoa e nehenehe e haafifi mai. Ia oti te reira i te haapa‘o-maitai-hia, ua tuu oia i te tutau ia ore te pahi ia fifi e ia vai mau papû atoa hoʻi, i reira ïa to te mau horopatete maereraa i te mau nehenehe rahi ta te Atua i hamani.

Te mata‘ita‘i ra vau i tera pae tahatai, ite atura vau e, te painu haere ra te pahi, e ere i te mea rahi roa, te turaʻi marû noa ra râ te mataʻi iti e te opape huna. Areʻa râ, ua faaea papû te pahi ma te huru ohu noa ia au i te roaraa o te taura tutau e te paari atoa hoʻi o te tutau.

Aita te tapena i vaiiho noa i te tutau i ni‘a i te pahi, ma te vai ineine noa no te tuu’tu ia paaʻina noa mai te vero. Aita, ua tutau oia i te pahi ei rave‘a arai e ei rave‘a paruru i te pahi, ia ore te reira ia hee atu i te tahi mau pape riʻariʻa e aore râ ia ore ia painu e iri roa ai ma te hiti mahuta o te mau horopatete e te feia pahi, tei mana‘o e, tei te hoê vahi maitai ratou.

I to’u hi‘o-noa-raa i te reira ohipa, ua tae mai ra te mana‘o e, aita ana‘e e faaauraa parabole i reira, aita atoa paha ïa vau e pairati i te manureva.

No te aha tatou e titau ai i te tutau

Te tumu o te tutau, no te tapeʻa ïa i te hoê pahi i te hoê vahi ma te maitai e te pe‘ape‘a ore, e aore râ no te tauturu atoa ia arai i te pahi ia tupu noa mai te vero. Tera râ, no te faaoti i teie na fa rahi, aita e navaʻi ia roaa noa te hoê tutau. E ti‘a i te tutau ia vai paari, ia roaa te ti‘aturiraa ia’na e ia faa‘ohipahia i te taime tano e i te vahi tano.

Titau-atoa-hia te tutau no te taata hoê e no te utuafare.

E nehenehe i te ati ia tae mai mai te hoê vero rahi no te pupuhi faaatea ia tatou i to tatou eʻa e no te haamataʻu ia tatou e no te taʻue ia tatou i ni‘a i te toa. Tera râ, i te tahi mau taime, e fifi atoa tatou i te mau taime e vai au noa te mau mea atoa—puhihau noa te mata‘i e mania roa te miti. E nehenehe e parau e, te reira paha te fifi rahi roa a‘e, a painu noa ai tatou, aita tatou e ite maitai no te mea e mea marû roa te painuraa.

O te evanelia to tatou tutau

E mea ti‘a i te tutau ia vai paari, ia vai puai e ia haapa‘o-maitai-hia, ia vai ineine noa no te taime titauhia. E hau atu, e ti‘a i te reira ia taamuhia i ni‘a i te hoê niu e nehenehe e pato‘i i te toiha o te mau puai au ore.

Oia mau, o te evanelia a Iesu Mesia te reira tutau. Ua faaineinehia te reira e te Hamani o te ao nui no te hoê fa hanahana, e ua opuahia te reira no te horo‘a i te paruru e te arata‘iraa i Ta’na mau tamarii.

Eaha hoʻi te evanelia, maoti râ te faanahoraa a te Atua no te faaora i Ta’na mau tamarii e no te faaho‘i ia ratou i mua i To’na aro ?

E no te mea ua ite tatou e, tei roto ihoa i te natura o te mau mea atoa ia painu, e ti‘a ia tatou ia haamau papû i to tatou tutau i ni‘a i te toa no te parau mau, oia hoʻi te parau mau o te evanelia. Eiaha ia tuu-noa-hia te reira i ni‘a i te one no te teʻoteʻo e aore râ ia rarirari rii noa te reira i te pape o to tatou mau ti‘aturiraa papû.

I teie avaʻe, e taime to tatou no te faaroo i te mau tavini a te Atua i roto i te hoê amuiraa rahi na te Ekalesia. E horo‘a mai ta ratou mau parau, amuihia i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau muhumuhu a te Varua, i te hoê toa niu papû e te ha‘utiʻuti ore no ni‘a i te mau faufaa e te mau parau tumu mure ore i reira tatou e taamu ai i ta tatou tutau, ia vai mau noa tatou ma te paruru i roto i te mau tafifiraa e te mau tamataraa o te oraraa.

Ua haapii te peropheta tahito ra Helamana, « Ia haamau i to orua niu i ni‘a i te papa ra ; o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua hoʻi, e ia hapono mai te diabolo i to’na ra mataʻi uʻana, e ta’na mau ohe na roto i te puahiʻohiʻo, e ia ma’iri mai to’na ra ûa paari, e to’na vero rahi i ni‘a iho ia orua ra, e ere oia i te mana i ni‘a iho ia orua e putôhia’i orua i raro i te abuso, a mamae ai i te oto mure ore ra, no te papa pai ta orua i ti‘a i ni‘a ra, o te niu mau ïa ; o te tumu ia patuhia i ni‘a e te taata, e ore e ti‘a ia ma’iri ratou i raro » (Helamana 5:12).

Te faufaa o te tutau mau papû

E rave‘a ta te oraraa no te tamata i to tatou tutau e no te faahema ia tatou ia painu atu. Teie râ, mai te peu e, ua tuu tano maitai tatou i to tatou tutau i ni‘a i te papa o to tatou Taraehara, e mau te reira—noa’tu te puai o te mataʻi, te puai o te nanuraa miti e aore râ te teitei o te mau are miti.

Oia atoa, aita te pahi i opuahia no te vai noa i ni‘a i te uahu, ia hutihia râ te tutau e e ia fano atu na ni‘a i te mau moana o te oraraa. E parabole te reira no te tahi atu tau.

I teie nei, te vai hau nei to’u aau i te iteraa e, e riro te tutau no te evanelia e te papa atoa o to tatou Taraehara i te tape‘a ia tatou ma te mau maite e te paruru.

Na te reira tutau e tape‘a ia tatou ia ore tatou ia painu na te mau vahi riʻariʻa e te au ore. Na te reira e horo‘a mai ia tatou i te rave‘a hanahana ia fana‘o i te mau nehenehe faaito ore o te mau mea taui haere e te rahi o te oraraa.

E mea nehenehe te oraraa e e hoona te taime ia orahia. E faahema mai te mataʻi, te vero e te mau opape rahi ia tatou ia painu i roto i te mau fifi itehia e te ite-ore-hia, tera râ, na te poroʻi o te evanelia e to’na mana hanahana e tape‘a ia tatou i ni‘a i to tatou eʻa hoʻiraa i te uahu hau o to tatou Metua i te Ao ra.

E no reira, eiaha na tatou e faaroo noa i te mau aʻoraa i te amuiraa rahi no eperera, ia faa‘ohipa atoa râ tatou i te reira mau poroʻi ei tutau mau papû i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa.

Ia haamaitai mai e ia arata‘i mai te Atua ia tatou i roto i teie tautooraa rahi e teie tautooraa faufaa rahi !

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

A opua ia paraparau i te faufaa o te tutau i roto i te oraraa o te utuafare no Lehi, a fano ai ratou i te fenua i fafauhia (hi‘o 1 Nephi 18). E nehenehe ia tai‘ohia te 1 Nephi 18:11–15, te taime a ruuruuhia ai Nephi, e ua faaea te Liahona i te tere, e ua tura‘ihia te pahi e te vero rahi. Eaha te mau faahopearaa ta tatou e faaruru atu ia ore ana‘e to tatou tutau ia mau maite i ni‘a i te evanelia ? E nehenehe atoa ia tai‘ohia te 1 Nephi 18:21–22 ei reira e tauaparau atu ai nahea e itehia ai te paruru na roto i te fariuraa i te Faaora.