2014
E mea rahi ta’u e horo‘a
Eperera 2014


E mea rahi ta’u e horo‘a

Brent Fisher, California, te mau Hau Amui no Marite

Ua mana‘o noa vau i te parau no te faaineineraa i te mau mea rû mai te haapaʻoraa i te maitai o to’u utuafare e to’u iho nei. Teie râ, ua haapii au ia taui i to’u hi‘oraa i te faaineineraa i te hoê poʻipoʻi sabati i te mau pae apatoʻa no Florida i te matahiti 1992. Te mataʻi rorofaʻi Andrew, hoê o te mau mataʻi rorofaʻi tei vavahi rahi roa a‘e i te mau Hau Amui no Marite, e ua faatupu i te haamauʻaraa rahi, ua taʻiri mai te reira i te hoê tau veavea nehenehe mau i Floride.

O vau ana‘e i to’u faaearaa tahua i tera mau taime, te haere ra vau i te hoê faanahoraa haapiipiiraa no ta’u ohipa. Ua tae mai te faaararaa no te mataʻi rorofaʻi, e ua faaroo vau e titauhia ia faaruʻe matou i teie vahi na mua a‘e i te avatea, ua tapa‘o hoê hoa ohipa i te tahi mau piha no matou, te mau rave ohipa, i te tahi hotera i roto i te fenua. Paruru aʻera vau i ta’u mau haamaramarama e ua faanaho maitai i ta’u mau tauihaa.

No te faaineine i te tapaeraa o ta’u vahine e ta’u mau tamarii no te hoê tere hoê hepetoma, ua hoo navaʻi au i te maa e te pape no to’u utuafare e ono taata. Ua hau to’u feruriraa i te mea e, e vahi maitai no’u ia haere e ua navaʻi ta’u maa no e rave rahi hepetoma.

Te faaineine ra vau e faaruʻe i te hora 10:30, aita vau i haape‘ape‘a a’e—ua ineine te mau mea atoa. Ua tuturi au no te pure, ma te haamauruuru i te Metua i te Ao ra no to’u mau haamaitairaa e ma te ani i Ta’na tauturu i roto i te vero e haere mai nei. I te hopea o ta’u pure, ua faaûru mai te Varua ia faahiti au i te parau, « Mai te mea te vai ra te taata e hinaaro i te tauturu, a tauturu mai ia’u ia ite o vai ratou ».

Tau minuti noa i muri mai, te patoto mai nei te hoê vahine ivi, 80 matahiti. « Eiaha e inoino mai », ta’na ïa parau. « Ua hape au i te piha. Te imi ra vau i te hoê hoa ».

E au e, ua rohirohi roa ona. I to’u aniraa e ti‘a anei ia’u ia tauturu, huru taa ore roa’tura oia ma te parau e, aita roa ona i ite eaha te rave e i hea e haere ai. Ua ani au tei hea to’na vahi faaearaa, e ua haere maua i to’na fare tahua, ua hiʻohiʻo rii maua i to’na vairaa e ua paraparau atura no te mau rave‘a no’na.

Ua parau vau ia’na, e ô atoa paha ona i roto i te mau piha hotera ta ta’u taiete i rave, ei reira, ua ani au ia’na ia faaea ia matou ra. Topa’tura to’na hau. Ua haaviti maua i te faaineine i to’na otaa e paruru i to’na fare tahua e ta’na mau tauihaa, e ua ani au i te hoê hoa rave ohipa ia faahoro i to’na pereoo i te hotera.

Te faaineine ra vau i te faaruʻe, ani mai nei e piti faahou vahine ivi i te tauturu. Ua tamărû vau ia raua ia topa te hau e ua nehenehe atura ta raua e feruri maitai i hea te haapuraa no raua. I to’u tiiraa i te tauihaa o te tahi o to’u hoa rave ohipa, te haere faahou mai nei te tahi vahine ivi, e vahine paari, ua hinaaro oia i te tauturu. Ua faanaho maitai matou i ta’na mau tauihaa e parari haere noa i te hoê vahi maitai, e ua faaineine atura ia’na no te faaruʻe i tera vahi.

I taua taime ra atoa, ua ani te tahi mau hoa rave ohipa i e piti piahi haapiiraa tuatoru, te faaea na i ni‘a i te hoê motu, ia faaea mai ia matou nei i tera hotera i roto i te fenua. Ta raua maa, e maa mea amuamu noa ïa e te tahi pape inu rii (0,95 L). Auaʻe, ua puʻe noa ta’u maa, eiaha na’u noa, na te tahi atoa râ mau puʻeraa.

Auê ïa haamaitairaa no te mea ua faaineinehia e ua arata‘ihia vau e te Fatu. No te reira, ua roaa ia’u te mana‘o hau i te roaraa o teie taime haamataʻu e ma te horo‘a i to’u taime atoa no te tautururaa ia vetahi ê, ma te ore e haapeʻapeʻa no’u iho nei. E faito apî ta’u i apo mai i roto i to’u mauruuru rahi no te parau aʻo a te feia faatere ia vai ineine noa.