2014
Te parau fafau a Porter
Eperera 2014


Te parau fafau a Porter

No roto mai i te « E tumu rahi to tatou ia oaoa », Liahona, Nov. 2013, 115–16.

Hōho’a

I te poheraa to’u metua hoovai tane, ua putuputu to matou utuafare e ua aroha i te feia atoa tei haere mai e faaite i to ratou tapao aroha. I te roaraa o taua pô ra, a farerei haere ai au i te fetii e i te mau hoa, ua ite pinepine au i ta’u mootua 10 matahiti, o Porter, i te ti‘araa i piha‘i iho i to’u metua hoovai vahine—to’na « mama û ». I te tahi taime e ti‘a oia i muri ia’na, no te tia’i ia’na. I te hoê taime ua ite au i to’na rima i te haatiraa i to mama û. Ua hi‘o vau ia’na i te tapeapea-marû-raa i te rima o mama û, te aparaa e te ti‘araa i piha‘i iho ia’na.

E rave rahi mahana i muri a‘e i taua ohipa ra, aita ta’u e nehenehe e tatara i taua hoho‘a ra i rapae i to’u upoo. E ua faaûru te Varua ia’u ia papa‘i i te hoê rata iti ia Porter. Ua parau vau ia’na i te mea ta’u i ite e i feruri. Ua faahaamana‘o atu vau ia Porter i te mau fafauraa ta’na i rave i te taime a bapetizohia ai oia, ma te faahiti atu i te mau parau a Alama i roto i te Mosia pene 18.

« E teie nei, no te mea ua hinaaro outou ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to’na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoia, ia mâmâ te reira ;

« Oia ïa, e au ia outou ia oto, a oto ai te feia oto ra ; oia ïa, e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra, e ia tia ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta outou e parahi ra, e ia tae noa’tu i te poheraa… ia noaa te ora mure ore ia outou

« … Mai te mea i hinaarohia teie e to outou aau, eaha te mea e ore e au ai ia outou ia bapetizohia i te i‘oa o te Fatu ei faaite i mua ia’na e, i faaau outou i te hoê [fafauraa] ia’na ra, ia haamori atu outou ia’na, e ia haapao i ta’na ra mau faaue, ia rahi atu ta’na niniiraa mai i to’na Varua i nia ia outou ? » (te mau irava 8–10).

Ua haamaramarama atu vau ia Porter e, ua haapii Alama e, te feia e hinaaro ia bapetizohia, e ti‘a ïa ia ratou ia tavini i te Fatu na roto i te taviniraa ia vetahi ê—i to oe oraraa taatoa ! Na ô atura vau e : « Aita vau i ite e, ua taa anei ia oe te reira, tera râ, te huru no to oe faaiteraa i te here e i te haapa‘o ia mama û, ua haapa‘o ïa oe i ta oe mau fafauraa. Te haapa‘o nei tatou i ta tatou mau fafauraa i te mau mahana atoa mai te mea e, e riro tatou ei taata maitai, e faa’ite tatou i te here, e e aupuru tatou i te tahi e te tahi. Te hinaaro nei au ia ite oe e, te haapeu nei au ia oe no to oe riroraa ei taata haapa‘o fafauraa ! Ia haapa‘o ana‘e oe i te fafauraa ta oe i rave i te taime a bapetizohia ai oe, e ineine ïa oe ia faatoro‘ahia i roto i te autahu‘araa. Na teie fafauraa hau atu e horo‘a ia oe i te mau rave‘a hau atu no te haamaitai e no te tavini ia vetahi ê, e tauturu ia oe ia ineine no te mau fafauraa ta oe e rave i roto i te hiero. Mauruuru no to oe riroraa ei hi‘oraa maitai no’u ! Mauruuru no to oe faaiteraa mai ia’u i te huru o te hoê taata haapa‘o i te fafauraa  ! »

Pahono mai nei o Porter e : « Mama û, mauruuru no teie poro‘i. A tauahi noa ai au ia mama û, aita vau i ite e, te haapa‘o ra ïa vau i te mau fafauraa, tera râ ua ite au i te mahanahana i roto i to’u aau e ua au roa vau. Ua ite au e, tei roto te Varua Maitai i to’u aau. »

Ua ite atoa vau i te mahanahana i roto i to’u aau i to’u iteraa e, ua maramarama o Porter i te tuatiraa no te haapa‘oraa i ta’na mau fafauraa, e « ia vai noa to’na varua i roto ia [tatou] » [PH&PF 20:77]. E tupu hoʻi teie parau fafau na roto i te fariiraa i te horo‘araa i te Varua Maitai.