2014
Faaineine no te tavini, tavini no te faaineine
Eperera 2014


Faaineine no te tavini, tavini no te faaineine

Hōho’a
David L. Beck

Ua horo‘a te Atua ia outou i te Autahu‘araa a Aarona no te mea e ohipa Ta’na na outou—i teie nei e ananahi.

Hōho’a
A man and young man talking to a woman who is walking a dog.

Faahohoʻaraa na Taia Morley

E hoa Jonathan no’u, ua tomo mai oia i roto i te Ekalesia a maha matahiti i teie nei. O oia ana‘e te melo o te Ekalesia i roto i to’na utuafare. I muri mai i to’na fariiraa i te Autahu‘araa a Aarona, ua haamata oia i te tavini ia vetahi ê, e aita to te reira e faaauraa i na mua a‘e. Ua ite maitai Jonathan e, no te tavini, e mea ti‘a roa ïa ia haapii rahi mai oia. Ua hinaaro atoa oia ia vai ti‘amâ noa e ia ti‘aturihia ona, e no reira, ua tuatapapa oia i te evanelia, ua pure e ua haere i ta’na mau pureraa i te sabati na reira atoa i te haapiiraa evanelia. Ua haa rahi oia no te haapa‘o i te mau faaueraa e te mau faatureraa a te Ekalesia. Ua rave maite oia i ta’na mau hopoi‘a i roto i te autahu‘araa, mai te riroraa ei hoê haapii utuafare puai. Ua tauturu mai ta’na buka Ta’u Hopoi‘a i te Atua ia maramarama i te reira mau hopoi‘a e ia haapii nahea i te rave faaoti i te reira.

Ua horo‘a mai teie taviniraa haapa‘o maitai a Jonathan i roto i te autahu‘araa i te puai pae varua ia’na. Ua tauturu te reira ia paruru ia’na i te mau faaûruraa ino. Ua tupu rahi oia a tavini noa ai e a faaineine atoa ai no to’na ananahi. I te matahiti i ma‘iri a‘enei, ua farii oia i te Autahu‘araa a Melehizedeka e i te oro‘a hiero. Te tavini nei oia i roto i te hoê misioni i Beresiria.

Te parau-pinepine-hia nei te Autahu‘araa a Aarona, te « autahu‘araa faaineine ». Ua horo‘a te Atua ia outou i te Autahu‘araa a Aarona no te mea e ohipa Ta’na no outou—i teie nei e ananahi. Na ta outou taviniraa ma te haapa‘o maitai i roto i te Autahu‘araa a Aarona e faaineine ia outou no te tahi taviniraa rahi a‘e a muri a‘e. Mai ia Jonathan ra te huru, te faaineine nei outou « no te farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka, no te farii i te mau haamaitairaa o te hiero, no te tavini i roto i te hoê misioni rave tamau, ia riro ei tane faaipoipo tei î i te here e ei metua tane maitai, a ora tamau noa’tu ai i roto i te hoê oraraa tavini i te Fatu » (Mau Maite i te Faaroo : Hoê faahororaa no te Evanelia [2004], 24).

Aita paha outou i ite maitai eaha râ te mau ohipa faahiahia ta te Metua i te Ao ra i faaherehere no outou, te ti‘aturi papû nei râ vau e, e vai ineine outou no te pahono i te reira mai te peu e haamana‘o outou ia rave i te mau mea i muri nei ei tino e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona :

Pee ia Iesu Mesia

Ei tino e mau nei i te autahu‘araa, ua riro outou ei ti‘a no Iesu Mesia. Te auraa ra, titauhia ia outou ia pee Ia’na e ia rave mai Ta’na e rave ahani tei reira Oia. Eaha Ta’na e rave ? I te mau taime atoa, ua pûpû Oia i To’na ora no te tavini e no te haamaitai ia vetahi ê. E na reira atoa ïa outou. A horo‘a ia outou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê—ei reira outou e tupu ai i te rahi e e maitai atu â, ei reira e rahi atu ai ta outou e nehenehe e horo‘a ! A haamana‘o nahea Iesu i te tupuraa i roto i To’na apîraa : Ua « tupu atura… i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa » (Luka 2:52).

Te hoê tuhaa no te peeraa i te Faaora, o te haapaariraa ïa i te feruriraa e te vai-maitai-raa i te pae tino i roto i te apîraa. Titauhia ia haa itoito outou e ia rave noa outou i te mea maitai roa a‘e (hi‘o PH&PF 4:2). E au mai te Atua ia outou ia haafatata atu outou Ia’na na roto i te pure, te tuatapaparaa evanelia, te haapaʻo e te taviniraa i te mau mahana atoa. E au mai vetahi ê ia outou ia vai marû e ia vai haavare ore outou i to outou utuafare e ia riro outou ei hoa huru Mesia no te mau taata atoa.

A haamana‘o e, ua tamau noa Iesu i te rave i te hinaaro o te Metua. E pee outou i te Mesia ia imi ana‘e outou i te hinaaro o te Atua i te roaraa o te mahana no te arata‘i i ta outou taviniraa, e ia ohipa’tu outou ia au i te mau muhumuhu ta outou e farii atu.

Faatere i te mau oro‘a o te Autahu‘araa

E mea faufaa te mau oro‘a autahu‘araa no te mau tamarii atoa a te Atua e te haamaitai au nei te reira i Ta’na mau tamaiti e Ta’na mau tamahine. Mai te taime e riro mai outou ei diakono, e nehenehe ta outou e tauturu i te faatereraa i te hoê oro‘a no te autahu‘araa na roto i te opereraa i te oro‘a mo‘a. E tamau noa outou i te faatere i te mau oro‘a no te autahu‘araa i roto i te Autahu‘araa a Aarona i muri iho, ia faaineine e ia haamaitai outou i te oro‘a mo‘a, ia bapetizo outou e ia amui atu outou i roto i te faatoro‘araa i te tahi atu mau taea‘e tei mau i te Autahu‘araa a Aarona.

No te amui atu i roto i te mau oro‘a mo‘a, e ti‘a ia outou ia vai mâ. E faarahi atu â to outou vai-mâ-raa morare i te mana pae varua i roto i te mau oro‘a ta outou e faatere atu. E tutava na ia vai ti‘amâ noa i roto i te mau mea atoa no te hopoi i te mau faarii moʻa a te oro‘a mo‘a a te Fatu (hi‘o PH&PF 38:42). Ia na reira outou, e nehenehe ïa ta outou e ti‘a i mua i te paroisa e aore râ te amaa ei ti‘a mau no Iesu Mesia. E haamaitaihia ratou na roto i ta outou faaotiraa ia haapa‘o i te mau fafauraa, teie mau fafauraa atoa nei hoʻi ta outou e tauturu nei ia ratou ia faaapî.

E tavini noa

Ei tino e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona, e tavini atu outou. I te mau taime atoa, a imi i te rave‘a no te tavini i to outou utuafare, te mau hoa, te pŭpŭ autahuʻaraa e vetahi ê. E tauturu te mau ohipa atoa ta outou e rave i roto i te autahu‘araa ia tavini ia vetahi ê i te pae tino e i te pae varua. Ei hi‘oraa, ia tauturu outou i te episekopo e aore râ te peresideni amaa na roto i te taviniraa i te hoê utuafare ta outou e haapii utuafare nei, te haapii ra ïa outou nahea i te ite mai e nahea i te haapa‘o i te mau hinaaro o te tahi taata. E riro atoa outou i te tavini ia vetahi ê ia tapapa’tu outou no te haapuai i te mau melo o ta outou pŭpŭ autahu‘araa e ia faaora’tu outou i te melo paruparu, ia ohi outou i te mau ô haapaeraa maa no te tauturu i tei veve e tei ati, ia rave outou i te tahi ohipa na te feia maʻi e te huma, ia haapii e ia faa‘ite papû atu outou no te Mesia e no Ta’na evanelia e ia haamâmâ’tu outou i te hopoi‘a a te feia taiâ.

Te tavini nei outou a haapii ai outou i te mau haapiiraa i roto i te mau pureraa a te autahu‘araa e te mau pureraa pô utuafare. Te tavini nei outou a ani manihini ai outou i te taatoaraa ia haere mai i te Mesia ra (hi‘o PH&PF 50:29)—i te fare, i roto i te pŭpŭ autahu‘araa, i te haapiiraa, na muri i te mau misionare rave tamau e i te mau vahi atoa tei reira outou.

To outou ananahi

E paraparau i to outou mau metua e aore râ i te feia faatere o te autahu‘araa no ni‘a i te mau titauraa e tae mai ananahi ei tino no te Autahu‘araa a Melehizedeka, ei misionare, ei tane faaipoipo e ei metua tane. I roto i te vahi faataahia, a papa‘i i te tahi o te reira mau hopoi‘a rarahi, e e nahea outou ia faaineine ia outou no te reira, a tavini ai outou i roto i te Autahu‘araa a Aarona i teie nei. E riro paha te reira ei ohipa teimaha i teie nei, e haamana‘o râ, te rave‘a maitai roa a‘e no te faaineine, o te raveraa ïa i te mea ta te Metua i te Ao ra i ani ia outou i teie nei. Ia ite mai outou i te oaoa, i teie nei, a tavini ai e a faaineine ai outou no to outou ananahi hanahana.