2014
Te tane e te vahine i roto i te ohipa a te Fatu
Eperera 2014


Te tane e te vahine i roto i te ohipa a te Fatu

No roto mai i te hoê a‘oraa o te hoê pureraa i Brigham Young University i te 20 no atete 2013. No te taatoaraa o te aʻoraa na roto i te reo peretane, a haere i niʻa i te Itenati, speeches.byu.edu.

Hōho’a
Elder M. Russell Ballard

I roto i te faanahoraa rahi a to tatou Metua i te Ao ra no te tuuraa i te autahu‘araa, ua taa‘e te ohipa a te tane i ta te vahine, ua aifaito râ te faufaa o te reira mau ohipa.

Hōho’a
Woman talking to a group of Church members sitting around a table.

Te mana‘o nei au e, te vai nei te tahi mau parau mau e ti‘a i te mau vahine e i te mau tane ia maramarama maitai no ni‘a i te ti‘araa tumu a te mau vahine no te haapuai e no te patu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. E rave rahi hi‘oraa no te mau vahine ei mafatu no te Ekalesia. E no reira, ia tauturu mai te Fatu ia’u no te faahanahana i te mau vahine e te feia apî tamahine haapa‘o maitai o te Ekalesia. E au mau tuahine here e, noa’tu te vahi te ora ra outou i roto i teie ao, ia ite mai outou i te taamuraa rahi e te ti‘aturiraa o te Peresideniraa Matamua e o te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo ia outou.

E haamata vau na roto i teie haapiiraa, te hoê faahaamanaʻoraa no ni‘a i te ohipa ta tatou e rave nei i ni‘a i te fenua nei.

E mau tamaiti e e mau tamahine varua herehia tatou na te Metua i te Ao ra. Ua ora tatou i piha‘i iho Ia’na i roto i te mau ao hou i te tahuti nei. No te rave faaoti i te misioni no te faatupuraa « i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39), ua hamani te Metua i te Ao ra i te hoê faanahoraa no te tauturu i Ta’na mau tamarii ia tae hope i to ratou faito puai hopea. I roto i te faanahoraa a te Metua, e hiʻa te taata e e faataa-ê-hia Ia’na no te tahi taime, e fanauhia ona i roto i te oraraa tahuti nei no te farii i te hoê tino e no te tomo i roto i te tahi tau tamataraa e hi‘opo‘araa. I roto i Ta’na faanahoraa, e riro te hoê Faaora i te faaora i te taata nei mai te Hiʻaraa. Te horo‘a nei te Taraehara a to tatou Fatu Iesu Mesia i te eʻa, na roto i te mau oro‘a o te evanelia e te mau fafauraa mo‘a, no te hoʻi i mua i te aro o te Atua. No te mea hoʻi e, e riro tatou i te ora i roto i te hoê ao tahuti tei î i te haamataʻuraa e te mau ohipa faanevaneva, ua ite te Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti e, titauhia ia fanaʻo tatou i te tahi eʻa no te tae i te hoê mana rahi a‘e i to tatou iho. Ua ite a‘ena Raua e, titauhia ia fana‘o tatou i to Raua mana. E horo‘a te evanelia e te haapiiraa tumu a te Mesia i te mana, i te mau taata atoa e farii i te reira, ia tae i te ora mure ore e ia ite mai i te oaoa i ni‘a i taua tere nei.

Te vai ra o te uiui haere nei no ni‘a i te ti‘araa o te mau vahine i roto i te faanahoraa a te Atua e i roto i te Ekalesia. Ua rahi te mau vauvauraa mana‘o na te mau veʻa ta’u i haere atu, i te fenua nei e na te ara atoa, e e rave rahi papaʻi veʻa ta’u i farerei tei faaoti a‘ena to ratou mana‘o no ni‘a i teie tumu parau. Na roto i te mau matahiti, e rave rahi tei ui i te tahi mau uiraa tei roto te parau no te mau vahine ei feia faito piti i roto i te Ekalesia. E ere roa’tu te reira i te parau mau.

Teie e pae tuhaa faufaa rahi no outou ia feruri no ni‘a i teie tumu parau faufaa rahi.

1. E faanahoraa ta te Atua no te tautururaa ia tatou ia tae i te ora mure ore

Ua hamani te Metua i te Ao ra i te vahine e te tane, te mau tamahine e te mau tamaiti varua Na’na. Te auraa ra, e mea mure ore te apeni. E faanahoraa Ta’na i opua no te tauturu i te taata atoa e ma‘iti nei ia pee Ia’na e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, no te rave faaoti i to ratou ananahi ei feia tuhaa no te ora mure ore.

Mai te peu e, o to tatou faateiteiraa hopea ta Raua fa e opuaraa, e mai te peu atoa hoʻi, ua ite Raua i te mau mea rau e e mea maitai roa Raua, o ta tatou hoʻi i ite no ni‘a ia Raua, no reira, ua ite ihoa paha ïa Raua nahea i te faaineine, i te haapii e i te arata‘i ia tatou ia manuïa tatou no te farii i te faateiteiraa.

E rave rahi taata, e utuafare to ratou, e aore râ e hoa to ratou, tei roohia i te fifi sotiare rau e te mea atâta. Aita e faufaa rahi ia maniania no ni‘a i teie mau fifi, aita e pahonoraa i reira, e i te tahi pae, e faatupu te reira i te mârôraa. Te vai nei te tahi mau uiraa no ni‘a i te ti‘araa o te Ekalesia, no ni‘a ihoa râ i teie mau uiraa huru fifi rii, aita e pahonoraa au no te mau taata atoa. Tera râ, ia ani atu tatou i te Fatu na roto i te pure, ia imi tatou no ni‘a i te mana‘o e te ohipa e rave i roto i te reira mau taime, e tae mai te muhumuhu : « Te ti‘aturi nei anei oe ia Iesu Mesia e te pee nei anei oe Ia’na e i te Metua ? » Te ti‘aturi nei au e, te rahiraa o te taata i roto i te Ekalesia, te vai ra te hoê taime, i teie nei e aore râ a muri aʻe, e ui ratou ia ratou iho e, ua nehenehe anei ta matou e rave i te mau mea atoa e anihia mai. Ia ti‘aturi mau râ tatou i te Fatu, e tae mai te haapapûraa e : « Te ti‘aturi nei au ia Iesu Mesia e ua hinaaro vau i te rave i te mea atoa e titau mai Oia ia’u ». No reira, e nuu tatou i mua. Auê ïa mana rahi e vai ra i roto i te mau parau « Te ti‘aturi nei au ia Iesu Mesia » !

E haamata to tatou iteraa papû, e te hau i te feruriraa, e to tatou maitai atoa hoʻi na roto i te hinaaroraa ia ti‘aturi e, ua ite mau te Metua i te mea maitai roa a‘e.

2. Te faaterehia nei te Ekalesia na roto i te mau taviri o te Autahu‘araa.

Ua riro Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ei Ekalesia na te Fatu, e te arata‘ihia nei Ta’na Ekalesia e te haamanaraa e te mau taviri o te autahu‘araa, e na roto atoa hoʻi i te reira. « Te mau taviri o te autahu‘araa, o te haamanaraa ïa ta te Atua i horo‘a i te feia faatere o te autahu‘araa no te arata‘i, no te hi‘opo‘a e no te faatere i te faa‘ohiparaa o Ta’na autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei ».1

Ratou e mau nei i te mau taviri no te autahu‘araa—e diakono anei e mau taviri ta’na no ta’na pŭpŭ autahu‘araa e aore râ e episekopo anei e mau taviri ta’na no ta’na paroisa e aore râ e peresideni tĭtĭ anei e mau taviri ta’na no ta’na tĭtĭ e aore râ e Peresideni anei o te Ekalesia e mau nei i te mau taviri atoa o te autahu‘araa—oia mau, te haamatara nei ratou no te feia atoa e tavini ra ma te haapaʻo maitai i raro a‘e i ta ratou faatereraa, i te faaʻohiparaa i te haamanaraa autahu‘araa na reira atoa te eʻa no te farii i te mana autahu‘araa.

Te tavini nei te mau tane atoa e te mau vahine atoa i raro a‘e i te faatereraa o ratou te mau nei i te mau taviri. Mai teie te huru ta te Fatu faatereraa i Ta’na Ekalesia.

E faahiti atu vau i te tahi parau ta’u i faahiti i te amuiraa rahi no eperera 2013 : « I roto i te faanahoraa rahi a to tatou Metua i te Ao ra no te tuuraa i te autahu‘araa, na te mau tane ana‘e te hopoi‘a ia faatere i te autahu‘araa, e ere râ o ratou te autahu‘araa. Ua taa ê te ohipa a te mau tane e a te mau vahine, are‘a râ, ua aifaito te faufaa o to ratou ti‘araa. Mai te vahine o te ore e nehenehe e hamani i te tamarii aita ana‘e e tane, aita atoa ta te tane e nehenehe e faaohipa hope roa i te mana o te autahu‘araa no te faati‘a i te utuafare mure ore aita ana‘e e vahine … I roto i te hi‘oraa atea o te mure ore, toopiti atoa ra, te mana ia fanau e te mana o te autahu‘araa, te amohia nei e te tane raua te vahine ».2

No te aha na te mau tane te mau toroʻa o te autahu‘araa eiaha râ na te mau vahine ? Ua faataa te peresideni Gordon B. Hinckley (1910–2008), na te Fatu iho, eiaha râ te taata, « i faataa na te mau tane i roto i Ta’na ekalesia e mau i te autahu‘araa » e na te Fatu atoa i ho i te mau vahine i « te aravihi no te faananea i teie faanahoraa rahi e te maere, oia hoʻi te Ekalesia e te basileia o te Atua »…3 Tataʻu noa’tu tatou e haa noa’toa’tu tatou, aita râ te Fatu i heheu mai no te aha Oia i faanaho ai i Ta’na Ekalesia mai teie Ta’na i rave.

Eiaha atoa tatou e haamoʻe e, fatata i te afaraa o te mau haapiiraa atoa e ravehia nei i roto i te Ekalesia, na te mau tuahine ïa. Te rahiraa o te ohipa faatereraa, mea na roto mai ïa i to tatou mau tuahine. E rave rahi rave‘a e ohipa taviniraa tei faataahia e tei opuahia na te mau vahine. I roto i te mau apooraa paroisa e tĭtĭ e i roto i te mau apooraa rahi a te Ekalesia i te pû i Roto Miti, te horo‘a nei te mana‘o e te ohipa a te mau vahine i te tahi hi‘oraa, te tahi paari e te tahi atoa faaauraa faufaa rahi.

Titau-roa-hia te mau tane e faatura i te mau vahine e ta ratou mau horo‘a pae varua taa ê, e te mau vahine e faatura i te mau taviri o te autahu‘araa e mauhia nei e te mau tane, no te titau manihini i te îraa o te mau haamaitairaa o te raʻi i roto i te mau ohipa rau a te Ekalesia.

3. E aifaito noa te faufaa o te mau tane e te faufaa o te mau vahine

E mea aifato te tane e te vahine i te mata o te Atua e i te mata o te Ekalesia, eiaha râ ia manaʻohia e, e aifaitoraa, hoê â ïa huru. E mea taa ê te mau hopoi‘a e te mau horo‘a hanahana a te tane e a te vahine, to te reira natura eiaha râ to te reira faufaa rahi e to te reira mana faaûru. Te tuu nei te haapiiraa tumu o te Ekalesia i te mau vahine e te mau tane i te hoê â faito, ma te taa ê atoa râ. Aita te Atua e hi‘o nei i tera e tera apeni ei mea faufaa a‘e i te tahi. Ua parau te peresideni Hinckley i te mau vahine e, « Aita roa’tu… te Metua Mure Ore i opua ia riro mai outou i te hamaniraa iti a‘e i te hei korona o Ta’na mau hamaniraa ».4

E mea taa ê te tane e te vahine i roto i te mau horo‘a, i roto i te puai e i roto i te huru hi‘oraa e te mau hiaai. Tera mau hoê o te mau tumu rahi e mea titauhia toopiti o raua. Titauhia te tane e te vahine no te hamani i te hoê utuafare, e titauhia te tane e te vahine no te faahaere i mua i te ohipa a te Fatu. Te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo, e faananea raua ia raua mai te peu e rave amui raua i te ohipa ma te parau ti‘a. E mata na tatou eiaha ia tamata i te faahuru ê i te faanahoraa e te mau opuaraa a te Metua i te Ao ra i roto i to tatou oraraa.

4. Pauroa te haamaitaihia nei e te mana o te autahu‘araa

Ia haere te tane e te vahine i te hiero, e farii raua toopiti i te hoê â mana, oia hoʻi te mana no te autahu‘araa. Noa’tu â te faaterehia nei te haamanaraa o te autahu‘araa na roto i te mau taviri o te autahu‘araa, e noa’tu te mau-noa-hia nei te mau taviri o te autahu‘araa e te mau tane ti‘amâ, e mea matara te mana e te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i te taatoaraa o te mau tamarii a te Atua.

E mea horo‘a hua te Metua i te Ao ra i To’na mana. Ua matara teie mana i te mau tane atoa e te mau vahine atoa no te tautururaa i roto i to ratou oraraa. Ratou tei rave i te mau fafauraa mo‘a i mua i te Fatu ma te faatura i teie mau fafauraa, ua matara ia ratou te heheuraa no ratou iho, e e haamaitaihia ratou e te utuuturaa a te mau melahi, e e amui ratou i te Atua, e e farii ratou i te îraa o te evanelia, e i te hopea roa, e riro mai ratou ei feia tufaa no te mau mea atoa a te Metua i piha‘i iho ia Iesu Mesia.

5. Titauhia ia tatou ia ite e ia faa‘ite i to tatou iteraa papû no te haapiiraa tumu

Hōho’a
A Sunday school class of teenagers. One of the youth is in front talking to the class while the teacher is standing to the side.

Titauhia i te mau vahine o te Ekalesia ia ite i te haapiiraa tumu a te Mesia ma te faa‘ite i to ratou iteraa papû no ni‘a i te Faaho‘i-faahou-raa mai, ia au i te mau rave‘a atoa e roaa ia ratou. Aita i tupu a‘enei te tahi tau rave atâ mai teie te huru i roto i te aamu o teie nei ao. I faahaamaitai noa na Satane e to’na mau taata i ta ratou mau mauihaa tamaʻi a tauasini e tauasini matahiti i teie nei, e ua aravihi roa ratou no te haamou i te faaroo e te ti‘aturiraa i te Atua ra e i te Fatu ra ia Iesu Mesia i rotopu i te utuafare taata nei.

Na tatou paatoa—te mau tane, te mau vahine, te feia apî paari, te feia apî e te mau tamaroa e te mau tamahine—e aro no te Fatu e Ta’na Ekalesia, ia paruru tatou e ia haaparare hoʻi i te reira na te ao atoa nei. Titauhia te reo e te faaroo taa ê mau o te mau vahine, te reo e te faaroo faaûru rahi o te mau vahine. Te hinaaro nei matou ia haapii outou i te haapiiraa tumu e ia maramarama i te mea ta matou e ti‘aturi nei, ia nehenehe ia outou ia faa‘ite i to outou iteraa papû no ni‘a i te parau mau o te mau mea atoa—i piha‘i iho anei i te hoê pae auahi i te puhaparaa na te Feia Apî Tamahine, i roto anei i te hoê pureraa iritiraa mana‘o, i ni‘a anei i te hoê blog e aore râ te Facebook. Ia faa‘ite atu outou i to teie nei ao i te huru e i te ti‘aturiraa o te mau vahine a te Atua tei rave i te mau fafauraa.

E te mau tuahine, te vahi e itehia to outou faaûruraa, e vahi taa‘e mau ïa—e vahi aita ta te mau tane e nehenehe e faahoho‘a. Aita e taata e nehenehe e aro no to tatou Faaora, ma te taparu rahi a‘e e te mana rahi a‘e, maori râ outou, te mau tamahine a te Atua—e puai roto rahi hoʻi to outou e te mana‘o papû. E mea faito ore te mana i roto i te reo o te hoê vahine faafariuhia, e te hinaaro nei te Ekalesia i to outou reo i teie nei, e aita roa’tu to te reira e faaauraa i na mua’tu.

Te vaiiho atu nei au ia outou i to’u ite e to’u iteraa papû e, tei roto tatou i te hoê tau e ti‘a ia tatou ia ti‘a tahoê. E ti‘a ia tatou ia ti‘a amui—te mau tane e te mau vahine, te feia apî tamaroa e tamahine, te mau tamaroa e te mau tamahine. Ia ti‘a mai tatou no te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra e ti‘a’i. E ti‘a ia tatou ia aro No’na. Te turaʻihia ra Oia i te hiti. Eita ta tatou e nehenehe e faaea noa mai te reira ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ma te faati‘a noa i te reira ia tupu noa, e ma te ore e faaitoito ia faaroohia mai to tatou reo.

Ia haamaitai mai te Atua ia outou, ia itoito outou no te tuatapapa e no te apo mai i te mau parau mau ohie o te evanelia, ei reira e faa‘ite atu ai i te reira i te mau taime atoa.

Te mau nota

  1. Manuel 2: Administration de l’Eglise (2010), 2.1.1.

  2. M. Russell Ballard, « O teie ho‘i ta’u ohipa e to’u hanahana », Liahona, Me 2013, 19.

  3. Gordon B. Hinckley, « Women of the Church », Ensign, Novema 1996, 70.

  4. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », Ensign, Novema 1995, 98.