2014
Na te fafauraa i horo‘a mai ia’u i te ti‘aturiraa
Eperera 2014


Na te fafauraa i horo‘a mai ia’u i te ti‘aturiraa

Juliana Fayehun, Lagos, Nigeria

Aita i maoro roa i muri a‘e i to maua faaipoiporaa, ua haamaitaihia maua i te hoê tamaiti. I to’u hi‘oraa i to’na mata ataata e te hohonu o to’na mata, ua tae mai te hoê mana‘o tarahu i te Metua i te Ao ra. E au e, e tamaiti maitai roa ta maua. E haamauruuru maua ta’u tane i te Fatu i te mau mahana atoa no teie tao‘a rahi.

I te 19 no fepuare 2009, te faaineine ra vau e hoʻi i te haapiiraa no ta’u matahiti hopea. E aita maua ta’u tane i ite e, te mahana no muri iho, e roohia ta maua tamaiti here i te fiva ma te faaruʻe roa mai i teie oraraa.

Ua riro te reira ei ohipa teimaha mau no’u ia amo. Ua haere mai te mau melo o te paroisa i to maua fare no te tamărû ia maua e te tahi papa‘iraa mo‘a e te himene, e no te pure atoa e o maua. Ua mauruuru roa vau i to ratou mau tapa‘o aroha, teie râ, ua tamau noa to’u mauiui no ta’u tamaiti. Pauroa te taime e feruri au ia’na, e puru roa to’u mata i te roimata.

Maha mahana i muri mai i to’na poheraa, ua faaûruhia vau ia tuatapapa i Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita. I to’u raveraa i te buka, ua matara mai te reira i roto i to’u na rima i te pene teie te upoo parau « Te mau parau no te ti‘aturiraa e te tamahanahanaraa i te taime no te pohe ». Ua haamata vau i te tai‘o e ua pe‘ape‘a roa ino vau i te mau moʻeraa rahi ta Iosepha e Emma i mamae i te haamataraa raua i to raua utuafare. I to’u tai‘oraa i te hoê tuhaa o te aʻoraa ta te peropheta i horoʻa i te oro‘a hunaraa o o te hoê tamahine e piti matahiti, mai te huru ra e, ua maniihia te tahi pape toʻetoʻe i ni‘a i to’u upoo, e ua tamărû roa i to’u mau mana‘o mauiui.

Ua tuô vau i ta’u tane. E ua tai‘o amui maua : « E ua ui [au]… no te aha te mau aiû, te mau tamarii hara ore, e rave-ê-hia’tu ai ia tatou nei … E rave rahi ta te Fatu i rave ê atu, tae noa’tu i to ratou aruaruraa, ia ore ratou ia noaa i… te mau oto e te mau ino no teie nei ao; e mea mâ roa ratou, e mea haviti roa ratou, no te ora i ni‘a i te fenua nei; no reira, ia hi‘o-maitai-ana‘e-hia, te vai nei te tumu no to tatou oaoa eiaha râ no te oto no te mea e faaorahia ratou i te ino, e e fatata tatou i te farii faahou ia ratou ».

Ua parau faahou te peropheta : « E uihia paha te uiraa—’E farii anei te mau metua vahine i ta ratou mau tamarii i roto i te oraraa a muri atu ?’ Oia mau ! Oia mau ! E te mau metua vahine, e farii outou i ta outou mau tamarii; no te mea e farii ratou i te oraraa mure ore, no te mea ua aufauhia ta ratou mau tarahu ».1

Mai te taime a tai‘o ai maua i teie mau parau nehenehe, ua î noa ta maua mau pure utuafare i te haamauruururaa no te parau fafau e, na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, e riro maua i te amui faahou â i ta maua tamaiti.

I teie mahana, e toru ta maua nau tamarii faahiahia mau, e e teina no ta maua tamaiti tei faaruʻe. Te haapii nei maua ia raua i te parau e te evanelia mure ore, na te reira hoʻi e arata‘i ia raua i to raua Metua i te Ao ra e i to raua Faaora, o Iesu Mesia.

Ua ite au e, e parau mau te poroʻi a te peropheta Iosepha Semita no ni‘a i te oraraa i muri iho i te pohe. E vai noa to’u mauruuru rahi, e a muri noa’tu, no te ti‘aturiraa, te hau, te oaoa e te poupou ta te reira e hopoi nei i to maua nei utuafare—i na pae e piti o te paruru.

Nota

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 201, 202.