2014
Te fenua Philipino : E puai pae varua i roto i te mau motu o te moana
Eperera 2014


E mau pionie i te mau fenua atoa

Te fenua Philipino : E puai pae varua i roto i te mau motu o te moana

I roto noa i te hoê tau poto no e 53 matahiti, ua ite te Ekalesia i te puai e te tupuraa rahi taa ê i te fenua Philipino, tei piihia te « Poe no te Hitiʻa o te ra ».

No Augusto A. Lim, e au e, ua haapapû mai te poroʻi a na misionare apî toopiti no te mau Hau Amui i te mau parau tumu ta’na i ite a‘ena e parau mau. E auvaha ture e e keresetiano o Augusto, e ua faa’ite mai oia e, ua riro te mau haapiiraa tumu mai te heheuraa tamau ei « mea ta’u iho i ti‘aturi i te tau tei te haapiiraa tuarua vau ».1

Te tahi mau avaʻe i muri mai, ua farii Augusto ia haere i te mau pureraa i te sabati e ua farii atoa i te titauraa ia tai‘o e ia pure no ni‘a i te Buka a Moromona. « Ua haamata vau i te tai‘o maite i te Buka a Moromona na roto i tera varua ta Moroni i faaue ia tatou. I to’u raveraa i te reira ma te hinaaro mau ia ite e, e parau mau anei—i muri noa mai te tahi reni tai‘oraa—ua haamata vau i te farii i te hoê iteraa papû », ta’na ïa e haamana‘o ra.2

I te avaʻe no atopa 1964, ua bapetizohia Augusto Lim e ua riro mai oia ei pionie o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te fenua Philipino, e ta’na atoa vahine e te utuafare tei tomo oioi mai. I teie mahana, i muri mai e rave rahi ahuru matahiti te taviniraa i roto i te Ekalesia ma te haapa‘o maitai—oia atoa te hoê piiraa i te matahiti 1992 ra ei tino no te hui mana faatere rahi, te taata Philipino matamua tei amo i tera ti‘araa—te faaanapanapa nei te taea‘e Lim i te faaroo e te pûpûraa o e rave rahi hanere tauasini Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ora ra i te fenua no te « Poe o te Hitiʻa o te ra ».

Hoê fenua ruperupe

550 tiahapa matahiti na mua i te fanauraa o Iesu Mesia, ua fafau te Fatu i te peropheta ra no te Buka a Moromona ia Nephi : « Ua haamana‘o hoʻi au i tei ni‘a i te mau fenua moana ra », e « te faatupu noa nei â i ta’u parau i te tamarii a te taata nei ; oia ïa, i te mau fenua o te ao atoa nei » (2 Nephi 29:7). No te mau taata e rave rahi tei tai‘o i teie mau parau taa ê, ua tae mai i roto i te feruriraa te hoê pŭpŭ no te mau « fenua moana ra » : te fenua Philipino.

No te rahiraa taata piri i te 100 milioni, ua riro te Repupirita no te fenua Philipino ei hoê taamotu rahi e e tai‘ohia 7 100 motu i te pae apatoʻa hitiʻa o te ra no Asia. E fenua heeuri e te hoê nunaa taata faahoa e te oraora e te haehaa. Teie râ, e fenua tei taʻiri-pinepine-hia e te mau aueueraa fenua, te mau mataʻi rorofaʻi, te mau mouʻa auahi, te mau miti faaî e te tahi atu mau ati natura e o te faaruru atoa nei hoʻi i te mau fifi sotiare e te mau fifi i te pae no te haapa‘oraa faufaa. Ua parare rahi te veve e e tamataraa tamau hoʻi te reira, e ua faaruru atoa te mau Philipino i te mau aroraa uʻana i te pae no te poritita e te mau ati i te pae no te haapa‘oraa faufaa.

No ratou râ tei mâtau i te haerea o te Fatu, e mea ruperupe te fenua Philipino i te tanuraa i te mau huero no te evanelia. Apiti i te Tagalog e te tahi atoa mau reo tumu, e rave rahi taata Philipino e paraparau nei te reo Peretane, e reo fenua atoa hoʻi te reira. No te mea ua maoro te mau Paniora e ta ratou ture i ô, hau i te 90 i ni‘a i te hanere o te taata e keresetiano ; e te rahiraa o te toeʻa, e mahometa ïa.

Te taime matamua a faaôhia ai te Ekalesia i te fenua Philipino, tei te matahiti 1898 ïa i te taime no te tamaʻi i rotopu i te Paniora e te Marite, e e mea na roto ia Willard Call e George Seaman, e faʻehau Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei no Utah, tei faataahia ei misionare hou a reva mai ai raua. Ua imi raua i te rave‘a, ua poro i te evanelia, aita râ e bapetizoraa.

I te taime no te Tamaʻi Rahi II o te ao, e rave rahi Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei tei ratere na te mau motu na roto i te nuu o te mau Hau Taati. I te mau matahiti 1944 e 1945, ua faatupu te mau pŭpŭ faʻehau i te tahi mau pureraa i te mau vahi ĕê, e e rave rahi faʻehau e e rave ohipa, melo no te Ekalesia, tei faaea i te fenua Philipino i muri mai i te tamaʻi. I rotopu ia ratou, te vai ra o Maxine Tate e o Jerome Horowitz tei faafariu-apî-hia. Raua e piti atoa ra tei faa’ite matamua i te evanelia ia Aniceta Fajardo. A tauturu noa ai ia Aniceta i te faati‘a-faahou-raa i to’na fare tei tupitahia i te vahi ra no Manila, ua faa’ite te taea‘e Horowitz ia Aniceta e i ta’na tamahine, o Ruth, i te faaroo ta’na i ite apî mai.

Ua roaa ia Aniceta i te hoê iteraa papû e ua hinaaro ia bapetizohia, aita râ te Ekalesia i faati‘ahia ia bapetizo i te feia Philipino i taua tau ra no te mea aita te Ekalesia i papû maitai atura i tera mau motu. Ua faaroo o Elder Harold B. Lee (1899–1973) no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te parau no te hinaaro o Aniceta, e no te mea o oia te upoo faatere no te Tomite rahi o te mau faʻehau, ua farii Elder Lee i to Aniceta bapetizoraa. I te poʻipoʻi Pasa ra no 1946, ua bapetizohia Aniceta Fajardo e te faʻehau Loren Ferre e o oia ïa te taata Philipino matamua tei riro ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

Te haamataraa o te ohipa misionare

I muri iho i te tamaʻi, ua faanahohia te mau pŭpŭ Ekalesia i roto i e piti auʻa faʻehau a te mau Hau Amui—te aua faʻehau Clark a te nuu reva e aua fa‘ehau Subic Bay a te nuu moana—e te tia’i noa ra te mau faʻehau melo o te Ekalesia i te faati‘a-papû-raa o te Ekalesia i te fenua Philipino. I te 21 no atete 1955, ua haamoʻa te peresideni Joseph Fielding Smith (1876–1972) i te fenua Philipino no te pororaa i te evanelia. No te tahi râ mau opaniraa i te pae no te ture, ua faataimehia te tapaeraa o te mau misionare i reira e tae noa’tu i te matahiti 1961.

I te matahiti 1960, ua tere Elder Gordon B. Hinckley (1910–2008), ei tauturu no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, na te fenua Philipino e ua faaea i ô e rave rahi mahana : « Teie ta’u nei hi‘oraa, e riro te ohipa misionare… i te hotu rahi mai te tahi atoa mau vahi e rave rahi na te ao nei ».3 I te matahiti i muri iho, i muri mai e rave rahi faaineineraa e e rave rahi ohipa papie, tei ravehia na te mau melo mai ia Maxine Tate Grimm e te peresideni Robert S. Taylor no te misioni no te mau pae Apatoʻa-Hitiʻa o te ra roa, ua hoʻi Elder Hinckley i tera mau motu no te haamoʻa faahou â i te fenua Philipino no te haamataraa o te ohipa misionare.

I te 28 no eperera 1961, i te mau piri oire no Manila, ua haaputuputu Elder Hinckley i te hoê pŭpŭ iti, e melo faʻehau, e mau taata Marite e hoê taata Philipino—David Lagman—e ua pûpû atura i teie pure taa ê « ia riro e rave rahi tauasini taata i te farii i teie poroʻi ia haamaitaihia ratou i reira ».4 Oioi roa teie parau, tei faahitihia e te hoê tavini mau a te Fatu ra, i te riroraa ei parau tohu.

Tae mai nei na misionare e maha matamua—Raymond L. Goodson, Harry J. Murray, Kent C. Lowe, e Nester O. Ledesma—i Manila tau hepetoma i muri iho. « Ua farii ohie te nunaa Philipino i te evanelia », ua parau Elder Lowe. « Ia faaoti ana‘e te upoo o te utuafare ia tomo i roto i te Ekalesia, pinepine roa te utuafare taatoa te tomo mai i roto i te Ekalesia ».5

Te haere nei te Ekalesia i mua

Ua haere roa te ohipa i mua e no reira, ua faanahohia te misioni no te fenua Philipino i te matahiti 1967. I te hopea o tera matahiti, e 3 193 melo i roto i te misioni, e 631 feia faafariu i tera ra matahiti. I te matahiti 1973, ua parare te Ekalesia i te fenua Philipino e ua raʻehia te 13 000 tiahapa melo. I te 20 no me 1973, ua faati‘ahia te tĭtĭ no Manila i te fenua Philipino, e o Augusto A. Lim te peresideni. I te matahiti 1974, ua vahihia te misioni, e ua faati‘ahia te misioni no Manila e te misioni no Cebu City, i te fenua Philipino.

I te avaʻe atete 1975, ua tere mai te peresideni Spencer W. Kimball (1895–1985) i Manila no te peresideni i te amuiraa area matamua i te fenua Philipino. E avaʻe vero rahi te avaʻe atete, e no reira, e mea fifi ia tere i Manila. Fatata roa te hoê pereoo mataeinaa no Laoag City i te ore e tae mai, ua î roa i te Feia Mo‘a i roto, e ua pou ratou no te turaʻi i te pereoo na roto i te vari paparu ma te taparu atoa i te taata faahoro eiaha e hoʻi i muri. E no te tahi pŭpŭ Feia Mo‘a, ua na ni‘a mai ratou i te moana, na roto i te vero, e toru mahana, atira noa’tu, te mea faufaa no ratou, mai ta te hoê tuahine i parau, o te iteraa ïa e te faarooraa i te hoê peropheta ora na te Atua.

Ua hoʻi faahou te peresideni Kimball i te fenua Philipino i te matahiti 1980 no te peresideni i te hoê amuiraa area, e ua farerei poto atoa oia i te peresideni o te fenua Philipino, o Ferdinand Marcos. Ua omua teie farereiraa i te eʻa no te Ekalesia no te iritiraa i te hoê pû haapiipiiraa misionare i te fenua Philipino i te matahiti 1983 e no te haamoʻaraa i te hiero no Manila Fenua Philipino i te matahiti i muri iho. I te matahiti 1987, ua faati‘ahia te Area no te fenua Philipino e Micronesia, te pû ohiparaa tei Manila ïa.

Ua iritihia te tahi mau tuhaa no te Buka a Moromona na roto i te reo Tagalog i te matahiti 1987. I teie nei, e rave rahi iritiraa no te Buka a Moromona e vai ra na roto i te mau reo o te fenua Philipino, mai te Cebuano.

Te mau haamaitairaa o te Hiero

I te avaʻe titema 1980, ua tono te peresideni Spencer W. Kimball i te upoo faatere no te ohipa tapihoraa fenua a te Ekalesia i Manila, no te ite mai i te hoê vahi tano no te hiero. E rave rahi vahi ta’na i hi‘o, e i muri iho ua hapono teie upoo faatere i te hoê titauraa ia hoohia mai te hoê tapu fenua 1,4 ta i te oire no Quezon City. Tei ni‘a aʻe teie vahi i te afaa no Marikina Valley, e e mea ohie no te mau melo e rave rahi ia tae atu. Ua fariihia te titauraa, e ua hoohia mai teie tapu fenua i te avaʻe tenuare 1981. Ua tauihia te i‘oa o te aroa ei Temple Drive (aroa no te hiero) mai tei anihia e te Ekalesia.

No te oro‘a iritiraa repo fenua i te 25 no atete 1982, noa’tu te faaararaa no te hoê mataʻi rorofaʻi, e 2 000 melo o te Ekalesia tei haaputuputu mai mai te mau vahi atoa na te mau motu, mea na ni‘a mai i te pahi, na ni‘a i te pereoo auahi e te pereoo mataeinaa atoa. Ua haamata atura te paturaa o te hiero, e, oti mai nei no te haamoʻa i te avaʻe atete 1984.

Fatata 27 000 melo e melo ore tei tere e mata‘ita‘i i te hiero na mua i te haamoʻaraa. Ua tae mai ratou noa’tu na mataʻi rorofaʻi e piti—48 noa hora raua i te atearaa te tahi i te tahi—tei taʻiri i te fenua Philipino i te tahi noa mahana na mua’tu. Ua tae mai te feia mo‘a na te mau mataeinaa atea roa, ua rohirohi roa, ua anaanatae roa râ. No e rave rahi o ratou, ua na ni‘a mai i te tahi mau puromu naʻinaʻi i te haereraa mai i Manila no te mea tei raro a‘e te mau puromu rahi i te pape e ua ino te mau eʻaturu i te puai o te pape.

Ua maere te feia i tae mai i te nehenehe o te hiero, na reira atoa te mau taata rahi i te fenua Philipino. Ua faahiti te taata papa‘i ra Celso Carunungan, no « te hoê mana‘o moʻa, e ia tomo oe i roto, e au e, ua tae oe i mua i te aro o te Rahu nui ». Ua parau te tapa‘o pae ra Bienvenido Castillo, omonie rahi no te mau mutoʻi no te fenua Philipino, ua riro te hiero « ei vahi i reira oe e nehenehe ai e haroʻaroʻa i te mau mea o te raʻi no te mea tei roto oe i te hoê vahi au ». Ua putapu e piti paratenia ma te parau e, ua riro te hiero « ei fare mau o te Fatu ». No Eva Estrada-Kalaw, melo no te fare apooraa rahi o te fenua Philipino, ua parau ona i te mau taata haamataʻitaʻi, « ua hinaaro roa vau ia patu outou e rave rahi â hiero i ô nei ».6

Na te peresideni Hinckley, tauturu piti i roto i te Peresideniraa Matamua i tera taime, i faatere i te mau oro‘a no te haamauraa i te ofaʻi tihi, i te 25 no setepa 1984. E iva tuhaa pureraa haamoʻaraa tei faatupuhia i muri iho i roto i te piha tiretiera. E 6 500 Feia Mo‘a no e 16 tĭtĭ e no 22 mataienaa no te Area no Patifita tei haere i teie mau tuhaa pureraa.

I te hope-ihoa-raa te tuhaa pureraa haamoʻaraa hopea, ua faaipoipohia o Paulo V. Malit Jr. e o Edna A. Yasona, o raua na taata matamua tei faaipoipohia i roto i te hiero no Manila Fenua Philipino, i te 27 no setepa 1984. E na te peresideni matamua o teie hiero, o W. Garth Andrus, i faatere i te oro‘a faaipoiporaa.

E nahoʻa rahi melo tei tae i mua i te uputa no te farii i ta ratou oro‘a hiero, ua na mua râ te mau rave ohipa o te hiero. Ua ao te reira pô te ohipa hiero i te tamau-noa-raa.

Ua tae mai i roto i te aau o te mau melo i te hoê hiaai rahi ia tomo i roto i te hiero. Ratou te ora ra i te mau vahi atea ia Manila, titauhia ia ratou ia faatusia rahi no te tere roa mai na ni‘a i te pahi e te pereoo mataeinaa. E ua tae mai ratou, e ua faati‘a mai ratou i to ratou aamu no te faaroo e te hinaaro papû.

No Bernardo e Leonides Obedoza no General Santos, ua mana‘o raua eita raua e tae i te hiero no Manila no te atea rahi. Teie râ, mai te taata hoo tao‘a tei haere e hoo i ta’na mau mea atoa no te hoo mai i te hoê poe taoʻa rahi (hi‘o Mataio 13:45–46), ua faaoti teie na taata faaipoipo ia hoo i to raua fare no te aufau i te tere, ia taatihia raua i ta raua mau tamarii ei utuafare mure ore. Ia oti te fare e te rahiraa o ta raua mau tao‘a i te hoohia, ua manuïa raua i te faati‘a i te tino moni no te aufau i te pahi no te haere i Manila e to raua utuafare e iva taata. Ua pe‘ape‘a rii Leonides no te mea aita to ratou e fare faahou ia hoʻi mai ratou. Ua haapapû râ Bernardo ia’na e, na te Fatu e haapa‘o i te reira. Ua taatihia ratou ei utuafare no teie tau e no te tau a muri noa’tu i roto i te hiero i te matahiti 1985. Ua hoona te mau tusia atoa ta ratou i pûpû, e i roto i te hiero ua ite mai ratou i te oaoa faito ore—ta ratou poe tao‘a rahi. E ia au i te mau parau a Bernardo, na te Fatu i haapa‘o mai. I to ratou hoʻiraa mai na Manila mai, ua horo‘a te tahi mau hoa i te hoê vahi no ratou no te faaea. Ua hoʻi te mau tamarii i te haapiiraa, e, hoo mai nei te utuafare i te hoê fare no ratou i te hoê vahi apî.

I te 18 no eperera 2006, ua faaara te Peresideniraa Matamua i te paturaa o te hiero i Cebu City i te fenua Philipino. I to ratou faarooraa i teie parau apî, ua tahe te roimata o te mau melo o te Ekalesia e rave rahi, roimata no te oaoa. « Ua haamaitaihia matou i te mea ua ma‘iti te Fatu i te oire no Cebu City ei vahi no teie hiero apî », ua parau Cesar Perez Jr., upoo faatere no te haapiiraa evanelia na te feia paari (Institut) i Cebu City.

Te tahi noa avaʻe i muri mai i te haamoʻaraa o te hiero no Cebu City Fenua Philipino, ua oaoa faahou â te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te fenua Philipino. I te 2 no atopa 2010, i roto i ta’na aʻoraa iritiraa i te amuiraa rahi, ua faaara te peresideni Thomas S. Monson i te paturaa o te hiero no Urdaneta Fenua Philipino, i te vahi ra no Pangasinan.

E tae mai â te mea maitai roa a‘e

E mea apî roa Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te fenua Philipino ia faaauhia i te tahi atu mau fenua, e mea hanahana râ te ananahi o teie nunaa moana. E mea maere mau te tupuraa o te Ekalesia, e e tae mai â te mea maitai roa a‘e. Ua parau Elder Michael John U. Teh no te Hitu Ahuru, te piti o te taata Philipino tei tavini i roto i te hui mana faatere rahi, « Tatou [te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei no Philipino], titauhia ia tatou ia faaineine ia tatou iho i te pae varua, hau atu i na mua a‘e, no te mea e haere noa te ohipa i mua, na roto anei e aore râ aita ta tatou tauturu ».7

E oia mau, a tere noa ai te 21raa o te tenetere, e riro te Ekalesia tei faaho‘i-faahou-hia mai i te tupu noa i te rahi e i te faarahi atoa i to’na faaûruraa, e e farii rahi atu â te mau taata Philipino i te reira poroʻi no te riro mai ei haamaitairaa no teie nunaa taa ê no te mau motu o te moana. No Elder Teh e te Feia Mo‘a Philipino, ua tupu te « mau parau [rahi] a te Fatu i tei parahi i ni‘a i te mau fenua moana » (2 Nephi 10:21).

Te mau nota

  1. Augusto A. Lim, i roto R. Lanier Britsch, « ’Faithful, Good, Virtuous, True’: Pioneers in the Philippines », Ensign, Atete 1997, 60; Liahona, Fepuare 1998, 44.

  2. Augusto Lim, i roto Gelene Tobias, « Augusto Lim: The Man of Many Firsts », countrywebsites.lds.org/ph/index.php/dateline-philippines/jubilee-2011.

  3. Hi‘o Sheri L. Dew, Go Forward with Faith: The Biography of Gordon B. Hinckley (1996), 213–15.

  4. Gordon B. Hinckley, « Commencement of Missionary Work in the Philippines », Tambuli, Eperera 1991, 18.

  5. Uiuiraa mana‘o o Kent Clyde Lowe na James Neil Clark, 3 no setepa 2007.

  6. Francis M. Orquiola, « Temple Dedication Rewards Faith of Philipino Saints », Ensign, Novema 1984, 107.

  7. Michael John U. Teh, « Scriptures and Spiritual Preparation » [Parau poro‘i na te Peresideniraa Area, Me 2011].

Tupuraa o te mau melo o te Ekalesia i te fenua Philipino

1967: 3 193

1970: 13 000

1980: 17 424

1990: 237 000

2000: 373 000

2012: 661 598