2014
Mose
Eperera 2014


Te mau peropheta o te Faufaa Tahito

Mose

« No te rahi o Mose, ua tae roa te Mesia i te faahoho‘ahia i ni‘a i te hoê peropheta mai teie ti‘a arata‘i tahito o te mau nuu no Iseraela ».1 —Elder Bruce R. McConkie (1915–85) no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Ua fanauhia vau i Aiphiti e i tera ra tau, tei roto to’u nunaa, te mau ati Iseraela, i te tîtîraa. No to’na mataʻu i te numera rahi o te mau tîtî Iseraela, ua faaue o Pharao ia taparahihia te mau aiû tamaroa a te mau ati Iseraela. No te paruru ia’u, ua faatapuni to’u metua vahine ia’u e toru avaʻe i muri mai i to’u fanauraa, ua tuu ia’u i roto i te hoê ete na roto i te aeho o te anavai ra, te Nil. Na te tamahine a Pharao i ite ia’u e ua atuatu aʻera ia’u ei tamaiti na’na.2

I to’u paariraa, ua faaruʻe au ia Aiphiti no te ora i te fenua ra Midiana. I reira, ua aroha mai Ietero ia’u, e tia‘i mamoe oia e e tahuʻa atoa hoʻi, e ua faaipoipo vau i ta’na tamahine o Zipora. Mai roto ia Ietero, ua farii au i te Autahu‘araa a Melehizedeka.3

I te hoê mahana a tia’i ai au i te nana a Ietero, ua fa mai te Fatu ia’u i roto i te hoê pu sene ura ma te pii ia’u ia haere e faaora i te mau tamarii no Iseraela i to ratou tîtîraa.4

Ua hoʻi au i Aiphiti e ua parau vau ia Pharao ia tuu i te nunaa o te Fatu, tera râ, ua faateimaha faahou atu oia i ta ratou zugo. Ua haamaʻiri te Fatu i te tahi mau maʻi e rave rahi i ni‘a i te nunaa Aiphiti, ua faaʻetaʻeta râ Pharao i to’na aau ma te pato‘i ia tuu i te mau ati Iseraela. E te maʻi hopea tei haamaʻirihia, o te melahi o te pohe ïa tei haapohe i te tamaiti matahiapo o te mau utuafare atoa no Aiphiti. Ua paruruhia te mau ati Iseraela i te melahi o te pohe na roto i te parairaa i te toto o te hoê arenio ino ore i ni‘a i te tea e te mau pou uputa e ma te faaea noa i roto i te fare. Na roto ia’u, ua haamau te Fatu i te oro‘a no te Pasa ei oro‘a no te tauturu i te mau ati Iseraela ia haamana‘o i teie semeio i te mau matahiti atoa.5

Na teie maʻi hopea i faahepo ia Pharao ia tamărû e ia tuu i te mau ati Iseraela. Aita râ i maoro roa, ua faaʻetaʻeta faahou to’na aau e ua tuu i ta’na mau nuu ia a’ua’u i te mau ati Iseraela tei reva atu. Ua haamaitai te Fatu ia’u i te mana no te faataa i te Miti Uteʻute, e ua ora matou i te haereraa na ropu i te miti areʻa te nuu a Pharaʻo, ua tapoʻihia ïa.6

E ua arata‘i atura te Fatu ia matou na roto i te medebara ra, na roto i te hoê ata i te ao, e na roto i te hoê pou auahi i te po. Na’na i tauturu mai ia matou no te pape, te maa mana e te manu salu.7

Ua haere au i ni‘a i te mouʻa no Sinai, i reira to’u faaearaa e 40 mahana e ua farii au i na ture hoê ahuru no ô mai i te Fatu ra. I to’u pouraa, mai ni‘a mai te mouʻa, ua fariu ê te mau ati Iseraela i te Atua e ua tarai ratou i te hoê puaatoro auro no te haamori. Aita atura ratou i ti‘amâ no te farii i te ture ta te Atua i horo‘a mai, e no reira ua tuparari au i na papa ofaʻi tei papa‘ihia te reira. Ua hoʻi atura vau i ni‘a i te mouʻa e ua horo‘a mai te Fatu i te ture iti tei piihia i to’u i‘oa—te ture a Mose.8

I roto i te medebara, ua heheu mai te Fatu ia’u i te hoho‘a no te patu i te hoê sekene, oia hoʻi e hiero taʻitaʻi. E taʻitaʻi matou i te hiero na muri ia matou i roto i to matou mau tere, ia ti‘a ia matou i te haamori i roto. I roto i te sekene, ua farii te taata i te mau oro‘a e ua paraparau vau i te Fatu « mata e mata, mai te taata e parau noa i mua i te mata o to’na ra taua ».9 Ua faa’ite atoa mai te Fatu ia’u nahea i te hamani i te aruna faufaa, te hoê tao‘a mo‘a te vaiihohia i roto i te tuhaa moʻa roa a‘e o te sekene, te Vahi mo‘a roa.10

I to te Fatu tuuraa i te mau « ophi veʻaveʻa » no te taʻiri i te mau ati Iseraela, ua faauehia vau ia hamani i te hoê ophi veo ma te faati‘a i te reira i ni‘a i te hoê raau roa ia nehenehe i te taata atoa tei hohonihia e te mau ophi ia faaorahia. No to ratou râ teʻoteʻo e te ohie o te rave‘a, e rave rahi tei ore i hi‘o e ua pohe roa.11

Ua faaoti te Fatu ia overe noa te mau ati Iseraela i roto i te medebara e 40 matahiti te maoro na mua i te faati‘araa ia ratou ia tomo i roto i te fenua i fafauhia.12 Aita vau i tae i reira, tera râ, ua « ravehia [vau] e te Varua » i te Fatu ra.13