2014
Tia’i i te hitiraa mahana
Eperera 2014


Tia’i i te hitiraa mahana

Julia Wagner, Ohio, te mau Hau Amui no Marite

Ua poʻi roa te piha i te poiri e te tarava noa ra vau ma te faaroo i te hutiraa aho o ta’u tane e ma te tamata i te hi‘o e, te taoto ra anei oia. A piti noa mahana i teie nei to ta maua tamahine 12 matahi poheraa i roto i te hoê ati mana‘o-ore-hia. Ua tapiri faahou vau i to’u mata, aita râ te taʻoto e topa. Ua mihi roa to’u aau i ta’u tamahine. Noa’tu to’u ite no ni‘a i te faanahoraa no te faaoraraa, aita te reira i tamărû i te mauiui o to’u mihiraa ia’na.

Te aahiata râ, teimaha mai nei to’u aau i te hoê aumihi rahi. Fatata te mahana i te hiti mai, e i roto i to’u feruriraa, te ite ra vau i te raʻi i te ahuraa i te tahi u tarona teatea. E mea au roa na ta maua tamahine te u tarona. Ahani e hitiraa mahana tarona, mai te huru atura ïa tei piha‘i iho faahou ona ia’u.

« Mai haere taua e mata‘ita‘i i te hitiraa mahana », ta’u ïa i muhumuhu i roto i te tariʻa o ta’u tane vareʻa taʻoto.

Ua ti‘a noa maua i ni‘a i te puromu, te mata i te pae hiti‘a o te ra, e ua tia’i… e ua tia’i. Te teatea ra te raʻi, aita râ te mahana i mahiti roa mai mai muri mai i te mau ata i te iriatai.

Topa’tu nei to’u upoo i ni‘a i te tapono o ta’u tane, maui to’u aau, haavare tauʻa ore aʻera vau. E ohipa rahi a‘e râ ta’u i hinaaro. E ohipa rahi a‘e ta’u i hiaai. Ua nehenehe hoʻi ta te Metua i te Ao ra e haapa‘o mai i to’u hinaaro i muri mai i To’na faahoʻiraa i ta maua tamahine iti Ia’na ra.

Te hoʻi ra ta’u tane i roto i te fare, fariu atura to’na mata i muri i te pae tooʻa o te ra, parau mai nei, « A hi‘o na ! »

Fariu a‘era vau. I muri, te maʻuteʻute au rii ra te mau ata e te anapanapa teatea auro na te hiti. Mau roa to’u hutiraa aho, e rari atura to’u mata i te roimata. Ua hau atu teie nehenehe i te mea ta’u i mana‘o. Mai te huru ra e, te tauahi ra ta maua tamahine ia’u. Ua papû roa ia’u e, ua ite te Metua i te Ao ra i te mauiui o to’u aau e te faatae mai nei Oia i te hoê parau fafau no te ti‘aturiraa i to matou ananahi—e faahaamanaʻoraa marû te reira no te mau utuafare mure ore e no te mau taime nehenehe e haere mai nei.

Pinepine au i te haamana‘o i teie taime nehenehe e na reira atoa te hi‘oraa atea apî ta’na i horo‘a mai. O vai pai te taata e hi‘o i te hoê hitiraa mahana i te pae tooʻa o te ra ? Atira noa’tu, tei ô ta’u semeio i te tia’i-noa-raa mai. E fea haamaitairaa e semeio ta’u i ore i ite no te mea tei te mau vahi mana‘o-ore-hia ? E fea taime to’u hi‘oraa i ni‘a i te hoê mea ia au i to’u noa mana‘o ma te ore e ite i te hanahana mau o te reira ?

I pure onoono noa na maua no te hoê semeio tei ore i fariihia, e i te araararaa to’u mata i teie hi‘oraa atea apî, ua ite au i te semeio o na oraraa e maha tei haamaitaihia i te pûpûraa melo a ta maua tamahine, te semeio no te here ututafare e te tahoêraa paroisa e te semeio no te taviniraa. I roohia vau i te oto rahi, e teie râ, ua î atoa to’u aau i te ti‘aturiraa mana rahi na roto i te hitiraa mahana maʻuteʻute atoa, te taperaa mahana u tarona atoa na reira atoa te tiare tarona i ni‘a i to’u haerea.

I teie nei, ia hiti mai te mahana, e hi‘o vau i te pae hiti‘a o te ra e i muri e fariu vau i te pae too‘a o te ra. E ata noa vau a feruri ai au e, e rave rahi semeio e haamaitairaa te nehenehe e itehia mai—e e hiti mai ihoa te mahana i ni‘a i to tatou mau mana‘o peʻapeʻa ia faati‘a’mai tatou i te reira.