2014
Ma te mata rotahi i To’u hanahana
Eperera 2014


Ma te mata rotahi i To’u hanahana

Te ora nei Katherine Nelson i Utah, te mau Hau Amui no Marite. Te ora ra Heidi McConkie i Delaware, te mau Hau Amui no Marite.

Nahea te oraraa peu mâ i roto anei i te paraparauraa, te huru e te hoho‘a e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia anaana’tu â i te maramarama e te hanahana o te Atua ?

I roto i te Apooraa i te ra‘i ra, hou i te tahuti nei, i to Iesu Mesia ti‘araa no te riro mai ei Faaora no tatou, ua parau Oia i te Metua, « Ia haapa‘ohia to oe hinaaro, e no oe te hanahana e a muri noa’tu » (Mose 4:2).

Ua tamau noa te Fatu i te faa’ite i te hi‘oraa no te faahanahanaraa i te Metua. I te roaraa o Ta’na taviniraa i te tahuti nei, aita te Faaora i titau i te mata o te taata i ni‘a Ia’na, aita, tei ni‘a râ i te Metua, e ua haapii Oia i te feia pee Ia’na, « O tei faaroo mai ia’u ra, e ere ïa vau ta’na e faaroo maira, i faaroo râ ia’na i tei tono mai ia’u nei ra » (Ioane 12:44). Na roto i To’na huru, To’na hoho‘a, Ta’na mau parau e Ta’na mau ohipa, ua haapii te Faaora i te faufaa rahi no te peu mâ.

I roto i ta ratou pûpûraa ia ratou iho ia pee i te Faaora, te feruri nei te feia apî paari, tei faahitihia i roto i teie parau papa‘i, no ni‘a i ta ratou faa’iteraa i te peu mâ, i roto e i rapae, ma te faa’ite atoa mai nahea ta ratou fafauraa ia ratou iho no te faahanahana i te Atua i faahoho‘a i to ratou huru e i arata‘i i ta ratou mau ohipa.

Faahanahana i te Atua e a anaana i te maramarama

E ite rahi a‘e tatou nahea te peu mâ e faahanahana nei i te Atua ia maramarama ana‘e tatou eaha mau te peu mâ. Te faataa ra te buka Mau Maite i te Faaroo  : « Te [peu mâ] o te hoê ïa huru haehaa e te au maitai i roto i te ahu, te faaunaunaraa, te reo e te raveraa. Mai te mea e [taata peu mâ] outou, eita outou e faahaere tano ore noa mai te mata o te taata i ni‘a iho ia outou. E imi râ outou ia ‘haamaitai i te Atua i to outou tino, e i to outou varua’ (1 Korinetia 6:20) ».1

Ia haapii noa ana‘e tatou ia faa’ite i te peu mâ mai te Faaora, e matara te opani no te Varua ia tomo i roto i to tatou oraraa ma te faatupu i te parau fafau e, « mai te mea ua rotahi to outou mata i [te hanahana o te Atua] ra e faaîhia to outou mau tino paatoa i te maramarama » (PH&PF 88:67). E tai‘o outou nahea te tahi mau feia apî paari ia maramarama i te peu mâ, ei reira e feruri ai outou nahea i te faarahi atu â i to outou maramarama pae varua na roto i te raveraa i te tahi mau faaafaroraa no te haamaitai i ta outou fafauraa roto e ta outou fafauraa rapae no te faa’iteraa i te peu mâ.

Ei peu mâ i te reo e i te raveraa

« E mana puai to ta outou mau parau e te mau ohipa i ni‘a iho ia outou e ia vetahi ê. A faa’ite i to outou mana‘o na roto i te mau parau mâ, te anaanatae e te nehenehe e na roto i te mau ohipa o te afa‘i mai i te oaoa i te feia i piha‘i iho ia outou. E na ta outou mau tautooraa ia riro ei taata [peu mâ] i roto i te parau e te ohipa, e [faatae ia outou] i te arata‘iraa rahi atu â e te tamahanahanaraa no ô mai i te Varua Maitai ra ».2

Te parau nei o Dar’ja Sergeevna Shvydko no Volograd, Rusia, e peu mâ ta tatou i roto i ta tatou mau parau ia paraparau tatou ia vetahi ê ma te tura e ma te faa‘ohipa i « te reo marû e te mau mana‘o hau o te feruriraa ma te ore e faa‘ohipa i te parau faufau e te tano ore ». Aita e tihotihoraa, e faaooraa, e haamaʻauraa e te parau rii faaino i roto i te parau mâ. Eita roa te reira e faahaahaa ia vetahi ê e aore râ e faateitei ia tatou iho ; e faa’ite noa te reira i te marû ma te faʻi i te hanahana o te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao ra.

E ti‘a atoa i ta tatou mau parau ia faa’ite i to tatou tura i te Atuaraa : « A faaru‘e i te mau parau ino e te faaohipa-au-ore-noa-raa i te i‘oa o te Fatu o tei matarohia i roto i te ao nei … Na te natura tura ore o taua huru parau ra… e haamarirau i to [tatou] aravihi ia farii i te mau muhumuhuraa marû a te Varua Maitai ».3

Mai ta te parau mâ ore, mai te tihotihoraa e te faaooraa e nehenehe e tuʻino i te mau auraa, e faatupu te parau mâ i te hoê fafauraa rahi a‘e ia’na iho i te Atua, e, mai ta Kelly Prue no Utah i te mau Hau Amui no Marite i faa’ite mai, « e faarahi [te reira] i to tatou aravihi no te patu i te mau auraa anaanatae ia vetahi ê. Te haamahiti nei ta tatou mau parau mâ i te faito maitai roa a‘e i roto i te tahi ».

E haere apipiti te parau e te peu mâ. « E mea faufaa rahi te parau e te peu mâ no te mea na te reira e faa’ite nei o vai tatou e eaha to tatou faufaa », te parau ïa a Mike Olsen no Utah. E ite ihoa te taata ia ore ana‘e te parau e tuʻati i te ohipa. E ti‘a i ta tatou mau parau faaitoitoraa ia vetahi ê e ta tatou mau parau faahanahanaraa i te Atua ia apitihia e te mau raveraa tuʻati. Na roto i ta tatou mau ohipa taviniraa e ohipa hamani-maitai-raa, te faa’ite nei tatou e, e mea hohonu ta tatou fafauraa ia tatou iho i te faaitoitoraa ia vetahi ê e te faahanahanaraa i te Atua, hohonu a‘e i te hoê noa parau. E nehenehe i to tatou hi‘oraa pĭpĭ, ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa, e faaûru ia vetahi ê i te maitai.

« E mea au roa na’u te peu mâ i roto i te raveraa e te parau », te parau ïa a Carrie Carlson no Colorado, te mau Hau Amui no Marite. « Te vai nei hoʻi te hoê mea au maitai i roto i te hoê taata haehaa o te ore e rave i te hoê ohipa no to’na hinaaro ia hiʻohia mai ona. Ratou e parau mâ nei, ua riro ratou mai te mau farii mana rahi a te Fatu ».

Te peu mâ i roto i te ahu e te hoho‘a

« Te tauturu nei te peu mâ [i roto i te ahu] ia haamahiti i te maitai roa a‘e e vai ra i roto ia tatou, ma te tauturu ia tatou ia faatumu i ni‘a i te pae varua eiaha râ te taata tino nei », te parau nei Paul Cave no Utah. Na roto i te ahuraa i te ahu tano, te faaitoito nei tatou ia vetahi ê ia maramarama mai o vai tatou e ia au atoa mai i to tatou hiro‘a e to tatou huru mau eiaha râ to tatou huru hoho‘a.

Eita to tatou huru ahuraa e faa’ite noa ia vetahi ê i te huru i titauhia ia ratou ia hi‘o mai ia tatou, e faa’ite atoa râ te reira i te huru i titauhia ia tatou ia hi‘o ia tatou iho. « Te haapii nei tatou i roto i te evanelia e, e tao‘a horo‘a to tatou tino no ô mai i te Atua ra », te na reira nei Luis Da Cruz Junior no Beresiria. « Te tauturu nei to tatou mau tino ia tatou ia haere i mua, ia riro mai tatou mai to tatou Metua ra te huru. E no reira, e mea faufaa rahi ia ahu i te ahu tano. Na roto i te reira, te faa’ite nei tatou i te Atua e i te tahi atoa mau taata, te faatura nei tatou i teie horo‘a e ia ratou atoa ».4

Te faataa nei Carrie e, « Te fa o te ahu tano ore, o te faahiʻoraa ïa i te tino ei tao‘a aore e varua, aore e hiro‘a e aore e huru. E noa’tu pai, e moni rahi ta’u i aufau i te tahi mau taime e e taime rahi tei pau i roto, ua tauturu mai te ahuraa i te ahu tano ia’u ia haapii e, e vairaa to’u tino no te hoê varua tao‘a rahi, e varua faito hanahana e te ananahi hanahana, tei fanauhia e tei atuatuhia e na Metua i te raʻi. Ia haapa‘o maitai a‘e e ia faatura rahi a‘e te reira e ti‘a’i, e ia rahi a‘e i ta teie nei ao e rave ra ».

Te haapii nei te buka Mau Maite i te Faaroo  : « Taa ê noa’tu te haapaeraa i te ahu [tano ore], e ti‘a ia outou ia haapae i te mau huru ahu taa ê roa, te mau peu e te tapuraa roru huru ê. Ia mâ noa outou i roto i to outou mau ahu, te faaunaunaraa e ta outou mau peu, e ia nehenehe noa e ia mâ noa outou, eiaha roa e oomo haapa‘oraa ore noa i te ahu ».5 Ia au i to tatou ahu e to tatou hoho‘a, te faa’ite nei tatou i to tatou faatura i te Atua, ia tatou iho e i te tahi atu mau taata.

Fafau ia outou iho i te tape‘a-noa-raa

A tamata noa ai tatou i te pee i te mau faatureraa o te evanelia no ni‘a i te peu mâ, te faa’ite ra tatou i ta tatou fafauraa ia tatou iho na roto i te tape‘a-noa-raa, ma te auraro-noa-raa i te mau faaueraa a te Fatu i te mau taime atoa eiaha râ i te mau taime e tano noa ia tatou.

Te fafauraa mau, ua faatumuhia ïa i ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia. Te faataa nei Anthony Roberts no Utah, « E faito feruriraa te peu mâ, e hiaai te reira ia haere i te mahana tata‘itahi na roto i te maramaramaraa o te evanelia e o te faanahoraa no te faaoraraa. A utuhi roa ai tatou ia tatou iho i roto i te evanelia, e hohonu atu â to tatou faafariuraa e e rahi mai to tatou hiaai ia ora i te mau parau tumu no te evanelia.

Ia maramarama i to outou natura atua

E tauturu te haapa‘oraa e te tape‘a-noa-raa i te peu mâ ia maramarama tatou e ia mauruuru i to tatou tuhaa matahiapo, e e riro to tatou ite no ni‘a i to tatou natura atua i te faarahi atu â i te peu mâ. Te faataa nei Raffaella Ferrini no Florence, Italia, « Te haamaitai nei te peu mâ i to’u oraraa no te mea te tauturu nei te reira ia’u ia feruri ia’u nei ei tamahine taa ê na to’u Metua i te Ao ra, e i muri iho, na teie ite e faahinaaro ia’u ia tape‘a i te peu mâ ».

Eiaha tatou ia vaiiho i te ao ia faa’ite mai o vai tatou, e haapêpê te reira i to tatou faaturaraa ia tatou iho. Te faa’ite nei Julianna Auna no Utah i te ohipa ta’na i ite : « Na mua vau a farii ai i te iteraa papû no ni‘a i te parau no te peu mâ, ua vai noa vau i roto i te hoê vahi oaoa ore e te atâta i te pae varua. Te vaiihoraa i te ao nei ia faahiʻo mai ia’u, ua riro te reira i te faaturuma ia’u e ia humahia vau i te pae varua, no te mea, ua riro te hiaai rahi o teie nei ao i roto i te mau mea tahuti e te mau mea o te tino, ei mea taehae e te mea onoono noa. I te taime ihoa ua faaoti au eiaha e faaroo i te reo o teie nei ao, e ia mono te reira i to’u taamuraa i te Atua, ohie mai nei te oraraa, e mea oraora a‘e e te oaoa a‘e ». Ia imi ana‘e tatou i te mana‘o farii o te Metua i te Ao ra eiaha râ ta te ao nei, e riro tatou i te ite mai i te poupou rahi a‘e i roto i teie oraraa e te hinaaro rahi a‘e ia haapa‘o i te peu mâ.

E ora i te hoê oraraa peu mâ

« E itehia te peu mâ i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave : ta tatou mau parau, to tatou hoho‘a rapae, ta tatou reni arata‘i e oia atoa paha te mau vahi e ratere atu tatou », te na reira nei Galina Viktorovna Savchuk no Novosibirsk, Rusia. E mea tuʻati noa te oraraa peu mâ i ta tatou fafauraa ia tatou iho i te evanelia e i to tatou taamuraa i te Atua.

Te peu mâ mau, o te amuiraa ïa te peu e te huru. Ia haa tatou no te haamaitai i ta tatou mau raveraa, e aore râ i to tatou feruriraa, te tauturu atoa nei ïa tatou ia haamaitai i te tahi. Ia haapa‘o tatou i te peu mâ i roto i ta tatou mau raveraa e i niʻa i to tatou hoho‘a ma te ore e fafau ia tatou iho e i to tatou oraraa taatoa, e faataupupu ïa te reira ia tatou no te farii i te îraa no te mau haamaitairaa o te oraraa peu mâ. E te manaʻoraa e, e taata peu mâ tatou, ma te pee ore i ta tatou mau ohipa i teie mana‘o, te haavare ra ïa tatou ia tatou iho.6

I roto i teie parau tumu no te peu mâ, ia faahiti ana‘e tatou i te parau, ma te mata rotahi i te hanahana o te Atua, te auraa ra, te fafau ra ïa tatou ia tatou iho, o roto e o rapae, ia ora ma te peu mâ. Mai te mata e ti‘a ia tutonu i ni‘a i te Atua, e ti‘a atoa i to tatou hoho‘a no rapae e ta tatou mau ohipa ia tuʻati i teie mau parau tumu no te peu mâ. E ia fariu noa’anaʻe tatou i te mata i te Atua ra, e ere ïa te reira i te mata rotahi i To’na hanahana ; e ti‘a ia tutonu te mata i ni‘a Ia’na. Mai te reira atoa, e ti‘a i te ahu e te faaunaunaraa tano ia apitihia i te hoê hi‘oraa no te mau parau tumu mure ore.

Ia fariu ana‘e to tatou mata i ni‘a i te Atua, i reira tatou e tutonu ohie ai i to tatou mata i ni‘a Ia’na. Mai te reira atoa, ia tutonu to tatou mata i ni‘a i te Atua, e hi‘o ohie atu to tatou na mata i To’na ra aveiʻa.

E a tutava noa ai tatou i te ora i te oraraa peu mâ, e ite mai tatou i te faaûruraa a te Varua i te tupu-rahi-raa i roto i to tatou oraraa. Ua haapii Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo : « E titauraa tumu te peu mâ no te faati‘amâ ia tatou no te farii i te Varua. Te peu mâ, o te haehaa ïa, e e titau manihini te haehaa i te Varua ia parahi mai ia tatou nei ».7 E ia arata‘i ana‘e te Varua i to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa, e riro to tatou na mata i te rotahi i te hanahana o te Atua e î atu ai tatou i te maramarama.

Te mau nota

  1. Mau Maite i te Faaroo : Hoê faahororaa no te Evanelia, 16.

  2. Mau Maite i te Faaroo, 17.

  3. Mau Maite i te Faaroo, 17-18.

  4. Hi‘o Mau Maite i te Faaroo, 17.

  5. Mau Maite i te Faaroo, 17.

  6. Hi‘o Lynn G. Robbins, « Eaha to outou huru e au ai ? » Ensign e aore râ Liahona, Me 2011, 103.

  7. Robert D. Hales, « Modesty: Reverence for the Lord », Ensign, Atete 2008, 34; Liahona, Atete 2008, 18.