2014
Te ti‘aturiraa o te vai-ti‘a-mâ-raa
Eperera 2014


Te ti‘aturiraa o te vai-ti‘a-mâ-raa

Mai roto mai i te hoê pureraa pae auahi na te feia apî i te 31 no titema 2006.

Hōho’a
Elder Jeffrey R. Holland

Ua hinaaro roa… vau ia paraparau papû i te rave‘a e noaa ai te hoê huru ti‘aturiraa taa ê.

Ta’u poroʻi, e poroʻi no te ti‘aturi, no te faaitoitoraa ia outou i teie nei e hope noa’tu to outou oraraa. E rave rahi mau peʻapeʻa e vai ra na te ao atoa nei, e tera ihoa to’na vairaa mai te tau e te tau. Eiaha e haapeʻapeʻa no te reira, e eiaha atoa e haataupupu i te mana‘o no te reira. E riro teie mau matahiti e tere mai nei i te î i te mau rave‘a faahiahia e te mau haamaitairaa rarahi. E nuu tamau noa tatou i mua i roto i te parau no te ihi e te anohaa, te ihiea e te rave‘a haaparareraa mana‘o—tera mau mea e faafanaʻo rahi nei i to tatou oraraa. Tei roto outou i te tau hanahana roa a‘e o teie nei ao, aita i itehia a‘enei mai te reira te huru, ua rahi atu â te mau haamaitairaa tei tae i te taata na te ao taatoa nei, ia faaauhia te reira i te tahi atu tau i mutaa ra. A haamana‘o—aita to outou tupuna vahine i moemoea a‘enei i te hoê iri roro uira i to outou faito matahiti, e aita to outou tupuna tane i patapata a‘enei i te hoê poroʻi na ni‘a i te niuniu afaʻifaʻi. No reira, a oaoa outou, e a ora maitai e a ti‘aturi.

Te faahiti nei au i teie mau parau no te mea ua tai‘o vau i roto i te hoê parau papa‘i aita i maoro a‘enei e, e ere te omaha tihota, e aore ra, te maʻi mafatu e e aore ra, te mariri aitaata te maʻi rahi i rotopu i te feia apî i teie tau. (Te mau huru fifi tera e roohia nei te feia no to’u matahiti, eiaha outou.) Aita, te maʻi rahi roa a‘e o te mau taure‘are‘a apî e o ratou atoa i roto i te 20raa o to ratou matahiti, ia au i tei puharahia mai, o te feaaraa ïa ia ratou iho, te mataʻuraa i to ratou ananahi, te haafaufaa-ore-raa ia ratou iho e te ti‘aturi-ore-raa rahi i roto ia ratou iho e i roto i te ao tei roto ratou i te vairaa.

E noa’tu e mea paari a‘e au ia outou, ua taa ia’u te reira mau huru mana‘ona‘oraa no te mea, i to’u vai-apî-raa ua faaruru atoa vau i te tahi mau ohipa tei faaiti i to’u ti‘aturiraa rahi ia’u iho i tera ra taime. Te haamana‘o ra vau i te tutava-noa-raa no te nota maitai, ma te moemoea atoa ia noaa mai ia’u te tahi moni tauturu no te haapiiraa, e ma te mana‘o atoa e, no te aha e mea aravihi a‘e te tahi mau puʻeraa ia’u nei. Te haamana‘o nei au i te mau matahiti e rave rahi ua tataʻu vau e ua tamata i te haʻuti ma te ti‘aturi roa ino i te manuiaraa i roto i te reira tuʻaro, i te haapiiraa tuarua e te tuatoru; e te hiaai rahi atoa ia upootiʻa mai au i te hoê haʻuti rahi ia noaa mai ia matou te auʻa. Te haamana‘o taa ê nei au e, aita to’u e ti‘aturiraa rahi i mua i te mau tamahine, te reira mau hoʻi te mea faataiâ rahi i te mau tamaroa. Auaʻe, ua aroha mai te tuahine Holland ia’u. Oia mau, te haamana‘o nei au i te mau mea atoa ta outou e haamana‘o nei—e aita atoa to’u ti‘aturi papû no ni‘a i to’u huru i mua i to te tahi mata, e e fariihia anei au e aore râ eaha ra to’u ananahi.

Ta’u fa, e ere ïa te tauapararaa i teie mau mea ta te hoê taure‘are‘a e faaruru nei o te hopoi nei i te feaaraa ia’na iho e te ti‘aturi-ore-raa, ua hinaaro roa râ vau ia paraparau papû no te rave‘a e noaa ai te hoê huru ti‘aturiraa taa ê—e ti‘aturiraa, mai te mea e titauhia te reira na roto i te parau ti‘a, o te faatupu i te ohipa maere i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, i roto ihoa râ i te haafaufaaraa ia tatou iho e te huru hi‘oraa i to tatou ananahi. E no reira, e faati‘a atu vau i te hoê aamu.

Te faufaa no te vai-ti‘a-mâ-raa o te hoê taata

E rave rahi matahiti i teie nei, na mua i to’u piiraahia ei tino i roto i te mau hui mana faatere rahi, ua paraparau vau i te hoê amuiraa na te feia apî paari. Ua faahope te amuiraa na roto i te hoê pureraa iteraa papû, tei reira te hoê taure‘are‘a hoho‘a nehenehe, e taure‘are‘a tei hoʻi noa mai mai ta’na misioni, e ua ti‘a mai oia no te faa‘ite i to’na iteraa papû. E hoho‘a nehenehe to’na, e te mâ, e te ti‘aturi rahi—mai te hoê taure‘are‘a tei faaoti i ta’na misioni.

I te haamataraa oia i te paraparau, ua tahe to’na roimata. Ua parau oia e, ua mauruuru oia i te ti‘araa i rotopu i te hoê pŭpŭ faahiahia, e feia apî e e Feia Mo‘a atoa hoʻi, e no te taeraa mai te mana‘o maitai no ni‘a i te huru oraraa ta’na e tamata nei ia ora. E ua parau oia e, ua noaa mai teie mana‘o ia’na na roto i te hoê ohipa tei tupu i te tahi mau matahiti na mua a‘e, e ohipa tei huru taratarai i to’na oraraa e a muri noa’tu.

Faati‘a mai nei oia no te hoê pô, ua hoʻi mai oia i te fare mai te hoê arapaeraa, aita i maoro roa to’na faatoroaraahia ei peresibutero i te 18 matahiti. Ua tupu te hoê ohipa i roto i te reira arapaeraa, e ohipa au ore. Aita oia i faati‘a huʻahuʻa roa mai, e ere ihoa i te mea tano i mua i te taata. Tae roa i teie mahana, aita vau i ite i te ohipa mau i tupu, e ohipa navaʻi râ i te rahi no te haapeʻapeʻa i to’na varua e to’na haafaufaaraa ia’na iho.

E te parahi noa ra oia i roto i to’na pereoo i mua i to’na fare, ma te manaʻonaʻo noa i te mau mea i tupu e te oto mau, e te horo mai nei to’na metua vahine melo ore ia’na ra mai roto mai te fare. Faati‘a oioi mai nei oia e, ua topa te teina o teie taure‘are‘a i roto i te fare, e ua tote papû to’na upoo e mai te huru ra e, te ha‘uti ra to’na tino e e ira iriti to’na. Ua pii a‘ena te metua tane melo ore i te pereoo maʻi, e taerehia râ te tauturu ia tae mai.

« A haere mai no te rave i te tahi ohipa », te tuô ïa a te metua vahine. « E ere anei e ohipa ta ta oe Ekalesia e rave no te mau ohipa mai teie te huru ? Tei ia oe ra ta ratou autahu‘araa. A haere mai no te rave i te tahi ohipa ».

Aita to’na metua vahine i maramarama maitai no ni‘a i te Ekalesia i tera taime, ua faaroo râ oia i te parau no te mau haamaita‘iraa a te autahu‘araa. Tera râ, i tera ra pô, titau-noa-hia’tu to’na faaroo e to’na puai no te hoê taata ta’na i here, eita ta teie taure‘are‘a tamaroa e nehenehe e pahono atu. No teie mau mana‘o i roto i to’na aau, o ta’na e aro ra, e no te hape ta’na i rave—noa’tu â te ohipa—eita ta’na e nehenehe e e ti‘a’tu i mua i te Fatu no te ani i te mau haamaitairaa te titauhia.

Ua ouʻa oia i rapae i te pereoo e ua horo i raro rii mai i te aroa i te fare o te hoê taata paari ti‘amâ tei faahoa ia’na i roto i te paroisa, mai te faafariuraahia ihoa teie tamaroa, a piti e aore râ toru matahiti i teie nei. Ua faati‘a oia i te ohipa i tupu e ua haere mai raua i te fare, e aita â te mau tuati maʻi i tae mai. E faahopearaa oaoa to teie aamu tei faati‘ahia mai i roto i taua pureraa iteraa papû ra, no te mea, ua horo‘a vitiviti teie taata paari i te hoê haamaitairaa autahu‘araa au e te puai, e ua faaea atura teie tamaiti i te ha‘uti, e ua hau atura e tae roa mai te mau tuati maʻi. Faahoro-oioi-hia’tura i te fare maʻi e hiʻopoʻahia e aita e pêpê rahi tei itehia mai. Ua oti, aita e haamataʻuraa faahou, ua hau atura teie utuafare.

Ei reira, ua parau teie taure‘are‘a tei faaoti i ta’na misioni : « Te taata aita i faaruru i te ohipa ta’u i faaruru i tera ra pô, eita oia e ite i te haamâ tei tae mai i roto ia’u e te oto ta’u i amo no te mana‘o ti‘amâ ore ia faa‘ohipa i te autahu‘araa ta’u i mau. E ua hau atu te mauiui o teie haamanaʻoraa no te mea o ta’u teina tei hinaaro ia’u na reira atoa to’u na metua here, e metua melo ore, tei mataʻu rahi roa e tei titau ti‘a ia’u ia rave rahi atu â. I teie nei râ, te ti‘a nei au i mua ia outou, e e nehenehe ta’u e parau fafau ia outou e », ta’na ïa parau. « E ere au i te taata maitai roa, tera râ, mai tera ra pô e tae roa i teie nei, aita vau i rave i te hoê noa a‘e mea te tape‘a ia’u ia haere i mua i te Fatu ma te ti‘aturi no te ani i Ta’na tauturu i te taime titauhia. E aroraa na te taata iho te vai-ti‘a-mâ-raa i roto i teie ao ta tatou e ora nei », ta’na ïa parau, « te upootiʻa nei râ vau i roto i teie aroraa. Ua haamâ vau i te rima faahapa i ni‘a ia’u i te hoê taime o to’u oraraa, e e ere roa to’u hinaaro ia haamâ faahou vau i te reira mai te peu e ti‘a ia’u. E papû roa e », ua opani oia, « E ti‘a roa ino ia’u ».

Faaoti a‘era oia i to’na iteraa papû e parahi a‘era. Te ite noa ra vau ia’na. Te ite noa ra vau i te vahi tei reira matou. E te haamana‘o noa nei â vau i te mu rahi e te faaûru tei pee i teie mau parau a hi‘opo‘a hohonu noa ai te feia i roto i te piha i to ratou aau, ma te euhe puai aʻe atoa ia ora i teie mau parau rahi a te Fatu :

« Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira to outou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua; e e ma‘iri mai ai te haapiiraa no te autahu‘araa i ni‘a i to outou aau mai te hupe no te ra‘i maira.

« E e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa, e to outou sepeta ei sepeta taui ore no te parau-ti‘a e te parau mau » (PH&PF 121:45–46; reta tei faahuru-ê-hia).

Oaoa i te Varua o te Atua

E to’u mau hoa here, ia vai faahiahia to outou oraraa. A feruri i te maitai roa a‘e e a tia‘i i te maitai roa a‘e e ia vai to outou faaroo no to outou ananahi. E oraraa rahi tei mua ia outou. Ua here te Metua i te Ao ra ia outou. Mai te mea ua ravehia te tahi hape, e nehenehe te reira ia tatarahapahia e ia faaorehia mai tei tupu i ni‘a i teie taure‘are‘a tamaroa. Ua matara te mau mea atoa na outou ia ora, ia faanaho e ia ti‘aturi. Ia tae noa’tu te mana‘o farii i roto ia outou i te taime a faaea otahi noa ai outou e to outou mau haamana‘oraa, e faahaaputapû taa ê te reira ia outou iho i te Varua o te Atua. Te hinaaro nei au ia oaoa outou i teie Varua, ia vai to outou ti‘aturiraa i mua i te aro o te Fatu, pauroa te taime. Ia vai mâ noa ta tatou mau ohipa na roto i to tatou mau mana‘o mâ, i teie nei, ananahi e a muri noa’tu.