2014
Parau mau e aore râ parau hape ?
Eperera 2014


Parau mau e aore râ parau hape ?

I te tahi mau taime, e mea fifi ia faataa i te parau mau e te parau hape, teie râ, ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i te tahi mau horo‘a mana rahi no te tauturu ia tatou ia faataa i te parau mau a te Atua i te parau haavare a Satane.

Mai te mea ua tamata a‘ena outou i teie tapura uiraa ma‘iti i te parau mau e te parau hape, ua ite outou e, e mea paari i te tahi taime ia faaoti tei hea te haavareraa. Oia atoa, i roto i te mau uiraa no ni‘a i te faaroo, te ti‘aturiraa e te oraraa o te mahana tata‘itahi, e mea faufaa roa ino ia ite tatou i te taa-ê-raa i rotopu i te parau mau e te parau hape, teie râ, e ere i te mea ohie roa i te tahi mau taime.

Atira noa’tu, eiaha roa tatou e mataʻu mai tera mau feia ineine ore. Ua haamaitai te Metua i te Ao ra ia tatou e te tahi mau horo‘a no te tauturu ia tatou ia haroʻaroʻa i Ta’na parau mau e te haavare a te enemi.

Te mau haavareraa huru rau

A tahi, no te faahoho‘a i te tahi parau tumu, teie te hoê tapura uiraa na outou :

  1. E u matie to te avaʻe parau mau   parau hape

  2. Ua parau o Neil Armstrong, te taata tere na te aere raʻi tei na ni‘a i te Apollo 12, te taata matamua atoa tei taahi i ni‘a i te avaʻe, ua parau ona i te reira « ei taahiraa rahi na te taata nei ».parau mau parau hape

  3. Aita te faanahoraa ra NASA i tae i ni‘a i te fenua ra Mars i te matahiti 1969, e no reira, ua haere ratou i ni‘a i te ava‘e. parau mau   parau hape

  4. Ia ferurihia te mataʻi Mahana, to’na anaana e te mau hihi na te raʻi nui, na reira atoa te tahi mau fifi rau, eita e nehenehe ia faahaere i te taata i ni‘a i te avaʻe, e hau atu, e ere te mau hoho‘a i te mea maramarama maitai e aita te mata e ite maitai ra i te papûraa o te reira, e no reira, na te hau Marite noa i hamani i teie mau mea atoa. parau mau   parau hape

Teie te pahonoraa i teie mau uiraa atoa, Parau hape, e teie te huru o te mau haavareraa e ite atu outou.

Te uiraa 1, e parau hape ohie ïa, e parau hape rahi. Te uiraa 2, e parau mau rii, e uiraa fifi râ, no te mea te vai ra te tahi mau parau mau e hoê noa haavareraa (o Apollo 11, e ere Apollo 12—ua oti oe). Te uiraa 3, e faahitiraa hope ore te reira, e faahiʻoraa te reira e faa’ite nei e piti noa rave‘a eiaha râ te taatoaraa (ei hi‘oraa, ua nehenehe hoʻi ta te NASA e ma‘iti eiaha ia haere i te tahi noa’tu vahi ê). Te uiraa 4, e parau « ferurihia », te faatumu nei te reira i ni‘a i te tahi parau au, tera râ, e ere i te parau papû, e mau parau noa no te arata‘i i te tahi faaotiraa hape.

Te mau haavare o teie nei tau

Ia tuʻati ana‘e te tahi ohipa i ni‘a i te mau mea e faanavenave i to outou mana‘o, to outou ti‘aturiraa e ta outou mau raveraa—te mau mea e faahopearaa mure ore—e mea hoona ia hi‘opo‘a haere aita anei e haavareraa, inaha hoʻi, e faa‘ohipa Satane, te « metua o te mau haavare » (2 Nephi 9:9), i te rave‘a atoa e roaa ia’na no te haavare ia tatou. Teie te tahi mau hi‘oraa no ni‘a i ta’na huru raveraa i teie mahana, e tae noa’tu i te mau hi‘oraa no te pahono atu na roto i te parau mau.

Te parau haavare ohie

Te mana‘o hape :

I hea te reira e arata‘i ai (Haavareraa rahi) :

Te parau mau :

E mea au te hoho‘a faufau e aita te reira e haamauiui i te hoê noa a‘e taata.

A haere e mata‘ita‘i i te hoho‘a faufau.

Te faahuru ê nei te hoho‘a faufau i to tatou hi‘oraa i te herehereraa, e mea haavî te reira, e haamauiui rahi te reira ia tatou i te pae varua e e haamou atoa i te mau auraa i rotopu i te mau taata.

Te parau mau rii

Te mana‘o hape :

I hea te reira e arata‘i ai (Haavareraa rahi) :

Te parau mau :

E mea taa ê te taata tata‘itahi e e nehenehe ta’na e ora mai ta’na e ma‘iti, e no reira, to outou mana‘o no ni‘a ia outou iho e ta outou huru faaiteraa ia outou iho, o te mea faufaa roa a‘e ïa i roto i to outou oraraa nei.

Eiaha outou e vaiiho i te Atua e aore râ, i te Ekalesia ia parau mai e nahea ia ora, e no reira, a haere e a rave i te mea ta outou e hinaaro mai te mea e, ua ti‘a te reira i to outou mana‘o.

E tamarii taa ê tatou tata‘itahi na te Metua i te Ao ra, e ua hinaaro Oia ia raʻehia ia tatou to tatou huru maitai roa a‘e ma te riro mai Ia’na ra te huru. Na te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa e tauturu ia tatou ia farii i te oaoa hope.

Faahitiraa hape (e piti ana‘e faahopearaa)

Te mana‘o hape :

I hea te reira e arata‘i ai (Haavareraa rahi) :

Te parau mau :

Te patoi nei te Ekalesia i te tahi mau huru oraraa ; e no reira, e huru farii ore te reira, e te faaino ra te reira i te taata—eita e ti‘a ia farii i te reira, aita te reira i faaite i te here.

E no te mea e mea faati‘a ore te Ekalesia e te hi‘o ê i te taata, e tano te reira ia vahavahahia, ia faaoohia e ia faahapahia, no reira eiaha e haere faahou i ô.

Aita te oreraa e farii i te huru oraraa o te tahi taata i riro ei faainoraa e ei farii-ore-raa. E nehenehe ta tatou e faa’ite atu i te aroha, te faatura e te marû i te mau taata atoa—i te mau taata atoa hoʻi e oraraa pato‘i i te ture a te Atua—ma te haapaʻo i te Atua e i Ta’na mau faaueraa.

Te parau « ferurihia »

Te mana‘o hape :

I hea te reira e arata‘i ai (Haavareraa rahi) :

Te parau mau :

Te vai nei te tahi mau mea i roto i te Buka a Moromona tei pato‘ihia e te mau faa’iteraa a te mau aivanaa, e te aamu no to te reira iritiraa, e mea tuʻati ore, no reira, na Iosepha Semita ihoa paha i hamani i te reira e aore râ ua tipeehia mai i te tahi vahi.

E ere te Buka a Moromona i te parau mau e e ere atoa Iosepha Semita i te hoê peropheta, no reira, eiaha e haere faahou i roto i te reira Ekalesia.

Te haapapû nei te mau imiraa a te aivanaa e rave rahi mea i roto i te Buka a Moromona, e te morohi ra te mau « parau papû » e pato‘i nei i te reira. Tera râ, te parau papû rahi roa a‘e no te reira, o te faa’iteraa ïa a te Varua o te parau nei ia outou e, e parau mau te reira e e peropheta mau o Iosepha Semita.

Nahea ia ite i te parau mau

E no reira, no hea mai te hiʻoraa rahi hope no te parau mau ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia ite i roto i teie mau haavareraa ? Teie te tahi o te mau horo‘a mana rahi ta te Metua i te Ao ra i horo‘a mai ia tatou no te faataa i te parau mau e te parau hape.

  • Te Maramarama o te Mesia. « Te Maramarama o te Mesia… e faaûru te reira i te mau taata na roto i te ao nei ia faataa ê i te parau mau e te mea hape. E haamaramarama te reira i to outou aau ».1

  • Te Varua Maitai « Te Varua parau mau ra, na’na ïa e arata‘i ia outou i te mau parau mau atoa ra » (Ioane 16:13).

  • Te mau papa‘iraa mo‘a « Te faaohipa nei te Atua i te papa‘iraa mo‘a no te faatiti‘aifaro i te feruriraa hape, te mau peu tahito hape, e te hara e to’na mau ino taatoa ».2 E faufaa taa ê to te Buka a Moromona no te reira, inaha, te « faa’ite hua nei i te mau enemi o te Mesia. Te faa’ite papû nei te reira i te mau haapiiraa hape e te faaore nei i te mârôraa. (Hi‘o 2 Ne. 3:12.) »3

  • Te mau peropheta ora. « Te hopoi‘a a te [hoê peropheta], oia hoʻi, te faa’iteraa i te hinaaro e te huru mau o te Atua i te taata nei … E faahapa te peropheta i te hara ma te tohu atoa no ni‘a i to te reira mau faahopearaa ».4

  • Te haapiiraa. « E haapii te Feia Mo‘a… na roto i te haapiiraa, e na roto atoa i te faaroo. Te haapiiraa… e faati‘a te reira i te hoê taata ia haroʻaroʻa i te parau mau i mua i te hape, na roto i te rave‘a taa ê no te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a. (Hi‘o PH&PF 88:118.) »5

Noa’tu e, e ere i te mea ohie ia pahono atu, e parau mau anei e aore râ e parau hape, ia ti‘a noa’tu tatou i mua i te mau mana‘o rau e vai ra ; e nehenehe râ i te mau horo‘a ta te Metua i te Ao ra i horo‘a ia outou, ia tauturu ia outou ia manuïa i mua i te tamataraa.

Te mau nota

  1. Richard G. Scott, « Te aau hau e te mana‘o hau », Ensign e aore râ Liahona, Novema 2004, 15.

  2. D. Todd Christofferson, « Te haamaitairaa o te papa‘iraa mo‘a », Ensign e aore râ Liahona, Me 2010, 33–34.

  3. Ezra Taft Benson (1899–1994), « The Book of Mormon Is the Word of God », Ensign, Me 1975, 64.

  4. Guide to the Scriptures,  « Prophet », scriptures.lds.org.

  5. Russell M. Nelson, « Thus Shall My Church Be Called », Ensign, Me 1990, 16.