2023
Te marū o te vahine nō Kana’ana
Tetepa 2023


« Te marū o te vahine nō Kana’ana », Liahona, Tetepa 2023.

Te mau temeio a Iesu

Te marū o te vahine nō Kana’ana

E aha te ’ohipa o te fa’aro’o ’e te marū i roto i te ’imira’a i te mau temeio tā tātou e hina’aro ?

Hōho’a
Iesu ’e te vahine nō Kana’ana

Te vahine nō Kana’ana, nā Harold Copping, Bridgeman Images

I roto i te mau ’ohipa e rave rahi tā Iesu Mesia i rave i roto i tāna tau tāvinira’a i te tāhuti nei, tē vai ra hō’ē e mea ōhie roa ’ia ōu’a nō te mea e mea poto roa ’e i te tahi taime e ta’a-’ore-hia : te vahine nō Kana’ana tei fa’a’itehia i roto te Mataio 15:21–28.

Ma te tahi atu ā hi’ora’a, nō reira, e nehenehe tātou e ha’api’i mai i te mau parau mau nehenehe nō ni’a i te fa’a’oroma’i ’e te aumihi o Iesu Mesia, ’a ha’amātau ai tātou i teie vahine tei fa’ahiti-varavara-hia nō te hō’ē hi’ora’a o te fa’aro’o ’e te marū.

Te huru o te tupura’a

I roto i te Mataio 14, tē ha’api’i mai nei tātou ē, ’ua ’ite te Fa’aora i te pohera’a o Ioane Bāpetizo, tei tāpūhia te arapo’a i roto i te tūra’ira’a a Herodia. I tōna ’itera’a i te pohe o tōna taea’e feti’i, ’ua haere huna atu ra Iesu i ni’a i te hō’ē pahī ’e reva atu ra i « te tahi vāhi mo’emo’e », penei a’e nō te ta’i, terā rā ’ua ’āpe’e na te ’āvae te naho’a ta’ata iāna (hi’o Mataio 14:13). I roto i te hō’ē fa’a’itera’a nō te aumihi rahi, ’ua fa’aea te Mesia i terā mahana ’e te mau ta’ata ’e ’ua rave ato’a i te hō’ē o tāna mau temeio rahi, te fa’a’amura’a i te naho’a ta’ata e rave rahi tauasini i nā faraoa e pae ’e e piti i’a (hi’o Mataio 14:15–21).

I taua pō ra, ’ua rave te Fa’aora i te piti o te temeio rahi. ’Ua haere ’oia i roto i te mou’a, « fa’ata’a ’ē » i tāna mau pipi, nō te pure. ’Ua ta’uma tāna mau pipi i ni’a i te hō’ē pahī, tei ha’atihia e te miti nō Galilea, tei tiriahia e te ’aremiti ’e te mata’i. « ’E ’ua haere atu ra Iesu ia rātou ra, i nā ni’a i te ’are » ma te muhumuhu i te mau pipi ’ia parau ē, « E tamaiti mau ā ’oe nā te Atua ». (Hi’o Mataio 14:23–25, 33).

I muri iho, ’ua rātere Iesu i te pae apato’erau mai Galilea e tae atu i Turia ’e Sidona, tei roto ia Libanona i teie mahana. Pāpū roa, tē ’imi ra ’oia i « te fa’afa’aeara’a, te mo’emo’e, ’aore rā te rāve’a tano nō te ha’api’i i te Tino ’Ahuru ma Piti », tei ’āpe’e iāna.1 I reira « ’ua haere mai ra iāna ra te hō’ē vahine ’āti Kana’ana nō reira iho, ’ua pi’i mai ra iāna, na ’ō mai ra, e te fatu, e te tamaiti a Davida, e aroha mai ’oe iā’u, ’ua rahi roa te pohe о tā’u tamāhine i te hō’ē tēmoni » (Mataio15:22).

Hōho’a
hōho’a fenua ’e hōho’a nō Sidona ’e Turia

’Ua tupu te fa’aorara’a o te tamāhine a te vahine nō Kana’ana i te hō’ē vāhi o te vaefenua i rōpū ia Sidona ’e Turia, i te pae apato’erau nō Galilea.

Sidona (hi’o i te fa’ahōho’ara’a i ni’a) : ’Ua mātau-ato’a-hia Zidon. I muta’a ra, ’ua fa’ariro te ’ohipa tapiho’ora’a ’ei hō’ē o te mau ’oire faufa’a roa a’e nō Phénicie.

Turia (hi’o i te hōho’a i ni’a nei) : Te tahi atu ’oire nō te ’ohipa tapiho’ora’a faufa’a roa, e vai ra fātata e 35 km i te pae apato’a nō Sidona. I roto i tāna tau tāvinira’a, ’ua haere te ’āpōsetolo Paulo e fārerei i te mau melo o te ’Ēkālesia i’ō nei (hi’o Te ’Ohipa 21:3–7).

Fa’ahōho’ara’a nō Sidona nā Balage Balogh

Te vahine nō Kana’ana

E mea fa’ahiahia roa i te mea ē, ’ua ha’afātata atu taua vahine ra ia Iesu. E vahine nō Kana’ana ’oia, e « ’etene ’aore rā e fa’aora i te fānaura’a », ’ua fa’arirohia te mau ’āti Kana’ana ’ei « pe’ape’a ta’a ’ē a te mau ’āti Iuda ».2 Noa atu rā i te reira, tōna fa’aro’o nō te mana o Iesu Mesia ’e tōna here i tāna tamāhine, ’ua tūra’i iāna ’ia tāparu i te tauturu a te Fa’aora. ’Ua fa’ata’a mai Elder James E. Talmage (1862–1933) nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, « nō te mea ’ua parau atu ’oia ia Iesu ’ei Tamaiti nā Davida, tē fa’a’ite ra ïa te reira i tōna ti’aturi ē, ’o ’oia te Mesia nō ’Īserā’ela ».3

Noa atu e mea iti roa tō tātou ’ite nō ni’a i teie metua vahine ’etene, e nehenehe tātou e mana’o ē, e fa’aro’o tōna mai tō te tahi atu mau vahine tei fa’ahitihia i roto i te Faufa’a ’Āpī. Mai te vahine tei « ro’ohia i te tāpahi » (Mareko 5:25), ’o Maria ’e o Mareta nō Betania ’e ’o Maria Magedalena, ’ua tu’u te vahine nō Kana’ana i te tā’āto’ara’a o tōna ti’aturira’a i roto i te Fa’aora. E ’itera’a ’e e ti’aturira’a ’āueue ’ore tōna, ’o vai ra ’oia.

I te ha’amatara’a, ’aita Iesu i pāhono atu iāna. ’Ua fa’aitoito te mau pipi ia Iesu ’ia fa’aātea iāna, nō te mea tē ha’ape’ape’a ra ’oia ia rātou, ’e ’ua ’ite rātou ē tē ha’ape’ape’a nei te vāhine ia Iesu i roto i tāna tītaura’a i te hau.4

I te pae hope’a, ’ua pāhono mai ra Iesu. Nō te fa’ata’a i tōna muhu ’ore, ’ua nā ’ō atu ra ’oia : « ’Aita vau i tonohia mai i’ō na maori rā i te mau mamoe ana’e i mo’e i te ’utuāfare га о ’Īserā’ela ».(Mataio 15:24).

’Ua fa’atupu te fa’ahitira’a parau a te Fa’aora i te māere rahi atu ā o teie vahine e ’ere i te ’āti Iuda, tei haere mai e ’imi i te hō’ē ha’amaita’ira’a nō tāna tamāhine. E ’ere ’oia i te vahine nō ’Īserā’ela, noa atu ra te huru, ’ua ’ite mau ’oia ē o Iesu Mesia te Mesia, e Ari’i. ’E noa atu ’ua ha’apāpū atu ’oia ē, nō te ’āti Iuda tāna misiōni i ’Īserā’ela, e fa’aro’o tō teie vahine ē, e fa’aora ’oia i tāna tamāhine. Ma te marū, topa ihora ’oia i tōna ’āvae ’ei ha’amāuruurura’a nō tōna ti’ara’a ari’i ’e te mana (hi’o Mareko 7:25), « ha’amori atu ra iāna », ’e ’ua fa’ahiti fa’ahou ā, « e te Fatu, ’a tauturu mai iā’u » (Mataio 15:25).

Te marū ’e te mau temeio

I roto i te hō’ē pāhonora’a e au ra e mea eta’eta nō te mau pipi nō teie ’anotau, ’ua pāhono atu Iesu : « E mea au ’ore ’ia rave i te mā’a a te tamari’i ra ’a titiri atu ai nā te ’ūrī » (Mataio 15:26). ’Ua fa’ata’a mai te mau ’aivāna’a o te Bibilia ē, i roto i teie fa’ahōho’ara’a, te « mau tamari’i » o te mau ’āti Iuda ïa ’e te mau « ’ūrī » o te mau ’Etene ïa.

E nehenehe e parau ē, te tītaura’a mātāmua a te Mesia, nō te mau ’āti Iuda ïa. ’Ua tītauhia iāna ’ia fa’a’amu ia rātou—’aore rā ’ia hōro’a nā mua ia rātou i te ’evanelia—’e i muri iho, e fa’a’amu rātou ’aore rā e ha’api’i atu rātou i te toe’a o te ao nei. ’Ua fa’ata’a mai Elder Talmage ē : « Te mau parau, teimaha ’ia fa’aro’o ana’e tātou, ’ua māramaramahia iāna te reira, nā roto i te vārua o te mana’o o te Fatu. Pāpū roa ē, ’aita te vahine i ’ino’ino i te fa’aaura’a ».5

Fa’ahou ā, e mea ha’aputapū, te fa’ahiahia ’e te marū te pāhonora’a a teie vahine maita’i : « ’Oia mau e te Fatu tē ’amu nei rā te ’ūrī i te hu’a ri’i mā’a i ma’iri nō ni’a i te ’amura’a a tō rātou ra fatu » (Mataio 15:27).

’Aita teie vahine tei ’ī i te fa’aro’o i ha’aparuparu. ’Aita ’oia i mā’iti i te inoino, ’ua mā’iti rā ’oia i te fa’aro’o. ’Ua riro tāna pāhonora’a ’ei fa’a’itera’a nō te tīa’ira’a noa atu e hu’ahu’a ri’i. ’Auē ïa fa’aro’o fa’ahiahia mau ’ia ti’aturi ē, e nava’i te hō’ē hu’ahu’a mā’a mai ni’a mai i te ’aira’amā’a a te Fa’aora, nō te upo’oti’a i ni’a i te mau mea ato’a tei ha’afifi i tāna tamāhine. Tē fa’a’ite nei te pāhonora’a a teie metua vahine ha’apa’o maita’i i te ha’eha’a ’e te marū.

’Ua fa’ata’a mai Elder David A. Bednar nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, te marū e « mea pūai, e ’ere i te mea paruparu ; e mea ’ohipa, e ’ere i te mea fa’aea noa ; e mea itoito, e ’ere i te mea māmahu ».6 E mea pūai, e mea ’ohipa ’e e mea itoito iho ā te vahine nō Kana’ana i te fa’a’itera’a i tōna fa’aro’o ē, e nava’i noa te hō’ē tuha’a o te mana o te Fa’aora.

Hōho’a
mereti ’e te hu’ahu’a mā’a

E mea pūai, e mea ’ohipa ’e e mea itoito iho ā te vahine nō Kana’ana i te fa’a’itera’a i tōna fa’aro’o ē, e nava’i noa te hō’ē tuha’a o te mana o te Fa’aora.

I te pae hope’a, ’ua pāhono atu Iesu Mesia ma te hō’ē pāhonora’a mana rahi ’e te mātauhia : « E teie nei vahine ē, e fa’aro’o rahi tō ’oe, o tā ’oe i hina’aro nā, ’ia nā-reira-hia ’oe ». Teie fa’a’itera’a ē, tē ha’afaufa’a nei ’e tē fāri’i nei ’oia ia tātou tāta’itahi i roto i tō tātou tere nō te haere iāna ra, ’ua pe’ehia mai i roto i te pāpa’ira’a mo’a i te ha’apāpūra’a ē « ora roa atu ra tāna tamāhine i reira ra » (Mataio 15:28).

E aha te mea tā tātou e nehenehe e ha’api’i mai ?

Tē nā ’ō ra Elder Talmage : « ’Ua niuhia te tu’utu’u ’ore fa’ahiahia o te vahine i ni’a i te fa’aro’o ’o tē upo’oti’a i ni’a i te mau fifi ’e te mau fa’a’oroma’ira’a, noa atu ā te paruparu ».7

Terā huru fa’aro’o vai maoro ia Iesu Mesia o te mea mau ïa tā tō tātou peropheta here, o te peresideni Russell M. Nelson i a’o mai ia tātou ’ia fa’atupu : « Te fa’aro’o ia Iesu Mesia o te mana rahi a’e ïa e roa’a ia tātou i roto i teie orara’a. E ti’a te mau mea ato’a i te feiā e ti’aturi ».8

Te fa’ahanahana nei au i te vahine nō Kana’ana tei pūai, te mea ’ohipa, tei itoito ’e tei tāpe’a noa i roto i te ha’apāpūra’a i tōna fa’aro’o ia Iesu Mesia ’ei Fa’aora, ’ei Mesia ’e ’ei Ari’i. E hi’ora’a maita’i ’oia nō te Faufa’a ’Āpī nō te fa’aro’o ’e te marū e tītauhia nō te mau pipi ato’a a Iesu Mesia. Ma te ha’aparuparu ’ore, e tāmau ana’e tātou i te tītau i taua huru fa’aro’o ra i roto i te « tahu’a rahi nō te mau mea maitata’i a muri nei » (Hebera 9:11).