2023
E Matua Tele Atu Lo Outou Olioli
Novema 2023


E Matua Tele Atu Lo Outou Olioli

Ou te valaaulia nei outou e faaaoga o outou malamalama ma o outou poto masani, faatasi ai ma a outou molimau ua loa ona tuuina atu, ma alu i se misiona.

O’u uso e ma tuafafine pele, o o’u mafaufauga i le asō ua i ai i le faapotopotoina o Isaraelu, lea ua ta’ua e Peresitene Russell M. Nelson “o le mea aupito sili lea ona taua o loo tupu i le lalolagi i aso nei. E leai se isi mea e faatusalia i lona maoae, e leai se isi mea e faatusalia i le taua, e leai se isi mea e faatusalia i le malualii.”1

O le faapotopotoina o le faailoaga laualuga faapea e “taua tele le aoga o agaga i le silafaga a le Atua.”2 E faigofie lava. O loo tatou faapotopotoina fanau a le Atua i nei aso e gata ai ina ia mafai ona latou maua “faamanuiaga e liligi mai i o latou luga”3 ma folafolaga o “oa o le faavavau.”4 O le faaiuga o lena mea ia faapotopotoina Isaraelu tatou te manaomia faifeautalai—e toatele atu nisi nai lo i latou o auauna atu nei.5 O le asō, ou te talanoa atu ai i le toatele o tagata matutua ua i ai tomai faapitoa i le Ekalesia, o ē e mafai ona avea o ni faifeautalai. O loo manaomia oe e le Alii. Matou te manaomia oe i Niu Ioka ma Sikako, Ausetalia ma Aferika, Taialani ma Mekisiko, ma soo se mea.

Se’i ou toe faatepa outou i le tausaga e 2015. O le taimi lena o avea au o se sui fou o le Korama a Aposetolo e Toasefululua. O se tasi o tiutetauave matagofie matou te tauaveina o ni aposetolo o le tofi lea o faifeautalai i mea e galulue ai. Sa ou auai o se Fitugafulu i le faagasologa,6 a o le taimi nei, o se Aposetolo, sa ou lagonaina le mamafatu o le tofiga. Sa ou amata i le tuuina ma le agaga tatalo o se aofaiga tele o alii faifeau talavou ma tuafafine, ta’itoatasi, i misiona i le salafa o le lalolagi. Ona, ou liliu atu lea i ulugalii matutua. E toa 10 sa i ai i le lisi. E le’i toatele tele. Sa ou fesili ma le maofa i la’u paga mai le Matagaluega o Faifeautalai, “E toafia tatou te manaomia i le vaiaso nei e faatumu ai talosaga?”

Sa ia tali mai, “300.”

Ou te manatuaina pea lena taimi taua: 10 ulugalii e faatumuina talosaga e 300.

Ua fautuaina e Peresitene Russell M. Nelson ia ulugalii ina ia “o ifo i o latou tulivae ma ole atu i le Tama Faalelagi pe ua sa’o le taimi mo i latou e auauna atu ai i se misiona.”7 Mai agavaa uma, na ia saunoa, “o se manao e auauna atu atonu e sili ona taua.”8

E pei ona ta’ua i le mau,“Afai ua ia te outou le manao e auauna atu i le Atua, ua valaaulia outou i le galuega.”9 O lena galuega ua faatatau uma i le tulafono o le seleselega. Ua tatou faitau i le Ioane, “Ina ia olioli faatasi o lē lulu saito ma lē selesele.”10

Ua ou vaai i le tulafono o le seleselega ua faataunuuina i lo’u lava aiga.

I le tele o tausaga ua mavae, sa ou asiasi ai i so’u aiga, ae talosagaina a’u e le epikopo e lauga faaiu i le sauniga faamanatuga.11 A o ou savali mai lalo o le tulaga, sa oo mai se fafine ia te au ma lana fanau e toafitu ma faailoa mai o ia lava o Sister Rebecca Guzman.

Sa ia fesili mai, “Elder Rasband, e te silafia Rulon ma Verda Rasband?”

Sa ou ‘ata fiafia ma tali atu, “O o’u matua.”

Ua mafai ona outou iloa le mea na tupu. Faatasi ai ma le faatagaga a Rebecca, o loo i ai iinei ma le aiga i le Maota Autu mo Konafesi, ou te faasoa atu ai lana tala faaleaiga.12

Ata
Sister Verda ma Elder Rulon Rasband.

O o’u matua, o Elder Rulon ma Sister Verda Rasband, sa auauna atu o se ulugalii matutua faamisiona i le Misiona i Florida Fort Lauderdale.13 Sa tala’i i la’ua ma o le taitaiga faalelagi na la tu’itu’i ai i le faitotoa o le fale o Rebecca. Sa na o se teine talavou o ia ma sa fiafia e faalogologo i musika a le au Osmonds, aemaise ai, la’u uo o Donny—lea o loo tatou mafuta iinei i le asō.14 Sa faalogologo o ia i la latou faatalanoaga i le upega tafa’ilagi ma iloa ai o i latou o ni tagata o Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai. Sa ia lagonaina e i ai se mea e ese ai i latou, ma sa mafaufau ai atonu o la latou tapuaiga, sa faaalu ai e Rebecca le lua tausaga e sailiili ai i talitonuga o le Ekalesia i le faletusi a le a’oga. O lea, ina ua tu’itu’i atu se ulugalii foliga agalelei i le faitotoa o lona aiga ma faailoa atu i la’ua lava o ni faifeautalai o le Au Paia o Aso e Gata ai, sa faate’ia o ia.

“Sa fai mai lo’u tina ia te a’u e tutuliese i la’ua,” na tusia mulimuli ane e Rebecca, “ae na fai mai lo’u loto ‘E Leai.’ Sa ou tilotilo atu i o la’ua foliga, ma sa ou lagonaina se mafanafana tele ma le alofa. E aumaia pea e le manatuaga ia loimata i o’u mata ma se lagona o’oo’o i lo’u loto.”15

Sa valaaulia e Rebecca i la’ua i totonu, ma sa faasoa atu e o’u matua faifeautalai se savali ia te ia, o ona uso laiti e toalua, ma lona tina, e ui i lona tetee.

Sa faamatala mai e Rebecca ia te a’u: “Sa ofoofogia ou matua uma i le faamatala mai o soo se matou fesili sa i ai. O loo mafai pea ona ou vaaia o la’ua foliga e faapei o loo i ai se malamalama o siomia ai i la’ua. Matou te fusi i taimi uma i lou tina pe a tuua, ma e fai mai lava o ia i taimi uma e fesoasoani i lo’u tina ia lagonaina le mafanafana ma le faaaloalogia. O lou tamā e susulu lava ona mata i taimi uma, a o ia aoaoina i matou e uiga ia Iesu Keriso. Sa taumafai lava o ia e faaaofia ai lo’u tamā i talanoaga ma na i’u lava ina liua ona lagona. O lo’u tamā o se sifi kuka i se kalapu i le lotoifale ma sa amata ona ia kukaina ‘aiga o le afiafi mo ou matua, na aofia ai ma le faia o le pai tipolo e sili ona fiafia i ai lou tamā.”16

Ina ua fesili atu Elder ma Sister Rasband ia Rebecca ma lona aiga e faitau le Tusi a Mamona, sa faia e Rebecca i le lima aso. Sa manao o ia, ia papatiso loa lava, ae e le’i sauni isi tagata o le aiga. Ina ua mavae masina e fa, sa tauanau pea Rebecca ina ia papatisoina ma auai i le Ekalesia moni. Sa ia toe ta’ua, “Sa iloa e neura uma o lo’u agaga e moni.”17 I le aso 5 o Aperila, 1979, sa papatisoina ai e faifeautalai Rebecca e 19 tausaga le matua, o lona tina, ma ona uso e toalua. O lo’u tamā sa molimau i le papatisoga.

Ina ua ma feiloai ma Rebecca ma lona aiga i le lotu, sa matou pu’ea se ata o ia ma lona aiga ma a’u. Sa ou aveina i le fale i lo’u tina olomatua, ma sa ia opomauina i lona fatu. Ona ia fai mai lea ia te a’u, “Ronnie, o se tasi nei o aso sili ona fiafia o lo’u olaga.”

Ata
O le au Guzmans, le au Rasbands, ma le au Osmonds.

O le tali a lo’u tina ua musuia ai le fesili mo o tatou tagata ua litaea: “O le a se mea o e faia i lenei taimi o lou soifua?” E tele naua auala e mafai e faifeautalai matutua ona fai ai mea e leai se isi na te mafaia. O outou o se ‘au ofoofogia mo le lelei, ua poto masani i le Ekalesia, ma ua i ai i ni tulaga lelei e faamalosiau ai ma lavea’i fanau a le Atua.

Atonu e mafaufau nisi o outou, “Ae faapefea le tuua o fanau a fanau? O le a tatou misia ausiaga faaleaiga, o aso fanau, uo, e oo lava i fagafao. A na faapea ou te fesili i lo’u tina pe aisea na o ai ma lo’u Tama i se misiona, ou te iloa semanu e fai mai, “E i ai fanau a la’u fanau. Ou te manao ia latou iloa sa ma galulue ma lou tamā i le galuega faamisiona, sa ma mananao e faatu se faataitaiga mo a ma fanau, ma sa faamanuiaina i ma’ua, matuā faamanuiaina lava.”

A o o’u asiasi atu i misiona i le salafa o le lalolagi, ua ou vaai i le galuega ofoofogia a la tatou anoano o faifeautalai matutua. Ua manino lo latou fiafia e faia “le finagalo o le Alii” ma le femaliua’i e faia “le pisinisi a le Alii.”18

Mo nisi, ma e matou te faamoemoe i le faitau afe o outou, i le galuega faafaifeautalai faamisiona i se isi tulimanu o le lalolagi, o le a avea ma nofoaga sa’o.19 Mo isi, e auauna atu i se misiona o auaunaga i le Ekalesia i le fale, atonu e sili lea. Ona o faafitauli o le soifua maloloina ma isi tulaga, e i ai i latou e le mafai ona auauna atu. Ua matou malamalama i na tulaga, ma ou te faamoemoe e mafai ona outou maua ni auala e lagolago ai i latou o loo galulue auauna atu. Mulimuli i fautuaga a le perofeta ma tatalo ia iloa po o le a le mea e finagalo le Alii e te faia.

O loo aioi mai misiona i le salafa o le lalolagi mo lau fesoasoani. Na saunoa Peresitene Russell M. Nelson e uiga i o tatou faifeautalai matutua, “E talavou i latou i le agaga, e popoto, ma naunau e galulue.”20

I tua i misiona, ua i ai se su’ifefiloi o avanoa mo oe: e mafai ona e faamisiona i ofisa po o malumalu, faamalolosia faifeautalai talavou, lagolago paranesi laiti, galulue i nofoaga autu o le FamilySearch po o nofoaga o talafaasolopito, faiaoga i inisitituti, tuuina atu auaunaga alofa, galulue ma talavou matutua, fesoasoani i nofoaga autu o galuega po o faatoaga a le Ekalesia. O auiliiliga o auala e auauna atu ai, po o le a le mea e fetaui lelei ia te oe, le mea e manaomia ai oe, ma le ala e mafai ai ona e tapena e te alu i ai, o loo talanoaina i le uepisaite o le “Senior Missionary.”21 E mafai foi ona e talanoa i lou epikopo po o le peresitene o le paranesi.

Ua tele ulugalii na ou valaauina e auauna atu ma ua matauina a o faatumulia e le Malamalama o Keriso o latou mata.22 I lo latou toe taliu mai na latou faamatalaina ai lo latou latalata atili i le Alii ma le tasi i le isi, lagonaina le Agaga o le Alii o liligi ifo i o latou luga, ma le iloa ua latou faia se eseesega.23 O ai sē o le a lē mana’o i lena mea?

Atonu o se misiona o se mataupu aupito silisili i le olaga o se ulugalii. Atonu o se ulutala lelei o le “O Le a Manaomia A’u e le Atua.”24 Atonu e valaaulia oe e fai se mea e te le masani ai; peitai, o le mana o le Agaga o le a faia ia e lagona e pei o la lava e te i ai i le aiga.

O o’u matua ma le fiasefulu afe o ulugalii ua mae’a mai misiona ua tuuina atu a latou molimau i le olioli na latou maua i le galuega faafaifeautalai. Sa fetalai le Alii i se mau o aso e gata ai, “Ma afai e faapea lua te galulue i o oulua aso uma i le alagaina o le salamo i lenei nuu, ma aumai, na o se agaga e toatasi ia te aʼu, e matua tele lava lo oulua olioli faatasi ma ia i le malo o loʼu Tamā!”25

Na tuuina mai e Isaia ia i tatou se faamatalaga faatusisolo i le uiga o le auauna atu i se “fanua” faamisiona. Ua ta’u mai e tusitusiga paia ia i tatou “o le fanua o le lalolagi.”26 Na tusia e lenei perofeta maoae anamua, “Auā tou te o atu ma le fiafia, e taitaiina foi outou ma le manuia: o atumauga ma mauga e leotetele ma le alaga fiafia i o outou luma, e patilima foi laau uma o le vao.”27 O atumauga, maupuepue, fanua, ma laau e mafai ona faatusa i peresitene misiona, epikopo, taitai o itu, tagata o le ekalesia, ma i latou o ē sailia le mea moni ae “e le iloa le mea e maua ai.”28 O le a latou molimau atu faapea o faifeautalai matutua e malolosi tele tosinaga o a latou molimau i le Faaola ma le Togiola, o Iesu Keriso i mea e galulue ai.

I le avea ai ma se Aposetolo a le Alii o Iesu Keriso, ou te valaaulia oe ia e auauna atu o se faifeautalai i le faapotopotoina o Isaraelu ma toe auauna atu foi i se isi misiona. Matou te manaomia oe--matou te manaomia oe. Matou te faafetai tele ia te outou le au matutua, mo olaga na outou ta’ita’ia ma faataitaiga ua avea ai outou i o outou aiga, uarota, ma siteki. Ou te valaaulia nei outou e faaaoga o outou malamalama ma o outou poto masani, faatasi ai ma a outou molimau ua loa ona tuuina atu, ma alu i se misiona. Ou te tatalo o le isi taimi ou te saofai ai i lalo e tofi ulugalii matutua, o le a faitau selau outou o loo faatalitali ma le naunautai mo lou valaauga.

Ou te folafola atu foi a e auauna atu, o le a e lagonaina le alofa o le Alii i lou olaga, o le a e iloa o Ia, o le a Ia silafia oe, ma “o le a tele lou olioli.”29 O lau auaunaga tuuto atu ia Iesu Keriso o le a musuia ai ma faamanuiaina lou aiga, o fanau a lau fanau, ma fanau a fanau. “O [le a] faateleina le filemu po o le manuia, ma le alofa”30 i o latou olaga mo tausaga a sau. Ou te folafola atu. I le suafa o Iesu Keriso, amene.

Faamatalaga

  1. Russell M. Nelson, “Faamoemoe o Isaraelu” (faigalotu a le autalavou i le lalolagi atoa, 3 Iuni, 2018), Gospel Library.

  2. Mataupu Faavae ma Feagaiga 18:10.

  3. 3 Nfiae 10:18.

  4. Mataupu Faavae ma Feagaiga 78:18.

  5. E 71,000 faifeautalai a le Ekalesia i misiona e 414 i le salafa o le lalolagi mai Amerika i Matu ma Saute i Europa ma Aferika, Asia, ma Ausetalia/Oceania. E 34,000 faifeautalai matutua o auaunaga a le Ekalesia. (Faamatalaga a le Matagaluega o Faifeautalai, Sete. 2023.)

  6. Tagai Ronald A. Rasband, ”O Le Tiute Paia o se Faifeautalai,” Liahona, Me 2010, 52–53.

  7. Russell M. Nelson, “Taimi o Faifeautalai Matutua,” Liahona, Ape. 2016, 27.

  8. Russell M. Nelson, “Faifeautalai Matutua ma le Talalelei,” Liahona, Nov. 2004, 81.

  9. Mataupu Faavae ma Feagaiga 4:3.

  10. Ioane 4:36.

  11. Sa ou i ai i Niu Ioka, ISA, i le papatisoga o granddaughter Brooklyn ma le faamanuiaina o granddaughter Ella, ia Aperila 2006.

  12. Tusi mai ia Rebecca Guzman ia Elder Ronald A. Rasband, Sept. 8, 2009.

  13. Sa auauna atu o’u matua i le Misiona a Florida Fort Lauderdale i le 1979.

  14. O le aiga o le au Osmond o se vaega faamusika lauiloa i Amerika mo a latou pese ta’uta’ua. Sa āu lea vaega i le maualuga o le lauiloa i le ogatotonu o le 1970, sa faafiafia i televise eseese. Sa faaauau ia Donny ma Marie i le televise ma matātā o faaaliga a o faafiafia le ‘au uso mo le fiasefulu o tausaga i faatufugaga faaleatunuu i Branson, Misuri.

  15. Tusi mai ia Rebecca Guzman, 8 Sete, 2009.

  16. Tusi mai ia Rebecca Guzman, 8 Sete, 2009.

  17. Tusi mai ia Rebecca Guzman, 8 Sete, 2009.

  18. Mataupu Faavae ma Feagaiga 64:29.

  19. O avanoa mo faifeautalai sinia e tele ituaiga, ma o ulugalii po o tuafafine sinia e mafai ona lisi mai misiona e fia mananao ai faapea foi tofiga faamisiona o auaunaga a le Ekalesia. O le taualuga lava, o le perofeta e tuuina atu valaauga mo auaunaga faamisiona. O peresitene o siteki e tuuina atu tofiga o auaunaga i le Ekalesia. O auaunaga e mafai ona amata mai le 6 masina e oo i le 23 masina, ma e tele atu tulaga e mafai ona fetuunai ai faifeautalai sinia, e faalē mamafa tele pei o faifeautalai talavou. Tagai seniormissionary.ChurchofJesusChrist.org.

  20. Russell M. Nelson, “Faifeautalai Matutua ma le Talalelei,” Liahona, Nov. 2004, 79.

  21. Tagai seniormissionary.ChurchofJesusChrist.org.

  22. Tagai i le Alema 5:14 “O mata po o foliga” e mafai ona faamatalaina o le atagia mai o se uiga faaalia faaleagaga o se tagata ma le tulaga o i ai le mafaufau.

  23. Tagai i le Iuta 1:22; Mosaea 4:20.

  24. Tagai “Ou te Alu i Mea E te Tofia,” Viiga, nu. 169.

  25. Mataupu Faavae ma Feagaiga 18:15.

  26. Na faamatala mai e le Alii, “O le fanua o le lalolagi; … o le seleselega o le faaiuga o le lalolagi” (Mataio 13:38–39).

  27. Isaia 55:12.

  28. Mataupu Faavae ma Feagaiga 123:12.

  29. Mataupu Faavae ma Feagaiga 18:15.

  30. Iuta 1:2.