’Āmuira’a rahi
Mau pure nō te fa’aro’o
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


Mau pure nō te fa’aro’o

’A pure ai tātou ma te fa’aro’o, e riro mai tātou ’ei tuha’a faufa’a roa i roto i te ’ohipa a te Fatu ’a fa’aineine ai ’oia i te ao nei nō tōna Tae-piti-ra’a mai.

’Ua pāhonohia te pure a Elder Maynes i te ha’amatara’a o teie tuha’a purera’a mātāmua o te ’āmuira’a rahi. ’Ua tae mai te fa’aurura’a nā roto mai i te mau a’ora’a fa’ahiahia ’e te pehe nehenehe. Te fafau a te peresideni Russell M. Nelson ē ’ia riro teie ’āmuira’a ’ei ha’amana’ora’a fa’ahiahia tei ha’amata a’ena i te tupu.

’Ua fa’ata’a te peresideni Nelson i teie matahiti ’ei « pu’e tau nō te piti- hānere-ra’a o te matahiti nō te fa’ahanahanara’a i te 200ra’a o te matahiti ’a fā mai ai te Atua te Metua ’e tāna Tamā’iti here, ’o Iesu Mesia, ia Iosepha Semita » ’Ua ani manihini te peresideni Nelson ia tātou ’ia ha’amau i tā tātou iho fa’anahora’a nō te fa’aineine ia tātou iho nō teie ’āmuira’a rahi mau, nō te fa’ahanahanara’a i tāna i parau e riro « ’ei ta’ahurira’a i roto i te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, ’e e mea faufa’a rahi ho’i tā ’outou tuha’a ».1

Penei a’e ’ua fa’aro’o ato’a ’outou i teie poro’i mai iā’u nei ma te ui ē : « E aha pa’i tā’u tuha’a faufa’a rahi ? » Penei a’e ’ua tai’o ’e ’ua pure ’outou nō ni’a i te mau ’ohipa ta’a ’ē o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. Penei a’e, hau atu i tei nā mua atu, ’ua tai’o ’outou i te mau fa’ati’ara’a nō te tahi mau taime i reira tō te Atua te Metua fa’a’itera’a i tāna Tamaiti here. Penei a’e ’ua tai’o ’outou nō ni’a i te mau taime ’a paraparau ai te Fa’aora i te mau tamari’i a tō tātou Metua i te Ao ra. ’Ua ’ite au ’ua rave au i teie mau mea ato’a ’e hau atu.

’A ’ite mai ai au i te mau fa’ahorora’a i roto i tā’u tai’ora’a nō te autahu’ara’a a te Atua ’e te ’īritira’a o te mau tau tu’ura’a. ’Ua fa’ahaeha’ahia vau i te ’itera’a ē ’ua riro tā’u fa’aineinera’a nō teie ’āmuira’a ’ei ta’ahurira’a i roto i tō’u iho ’ā’amu. ’Ua ’ite au i te tauira’a i roto i tō’u ’ā’au. ’Ua ’ite au i te ’ā’au mēhara ’āpī. ’Ua ’ite au i te ’īra’a tō’u ’oa’oa i te ferurira’a ātea nō te anira’a ’ia ’āmui mai i teie fa’ahanahanara’a nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai e tāmau noa nei.

’Ua feruri au i te tahi mau ta’ata tei hau atu i te ’oa’oa ’e te ’ana’anatae ’e te hina’aro pāpū e tāvini i ni’a i te ti’ara’a ato’a tei tītauhia e te Fatu, maoti te fa’aineine-māite-ra’a.

’Ua riro te mau ’ohipa hau ’ē tā tātou e fa’ahanahana nei ’ei ha’amatara’a nō te tau tu’ura’a hope’a i tohuhia, i reira te Fatu e fa’aineine ai i tāna ’Ēkālesia ’e tōna mau ta’ata, te feiā e amo nei i tōna i’oa, ’ia fāri’i iāna. I roto i tā tātou fa’aineinera’a nō tōna taera’a mai, e fa’ateitei ’oia ia tātou ’ia ’aifāito tātou i te mau tāmatara’a ’e te mau rāve’a pae vārua tei ’ore ā i ’itehia i roto i te tua’ā’ai o teie nei ao.

I te ’āvae Tetepa 1840, ’ua fa’ahiti Iosepha Semita, te peropheta ’e tōna nā tauturu nō te Peresidenira’a Mātāmua i teie i muri nei « Te ’ohipa a te Fatu i teie mau mahana hope’a nei, ’o te hō’ē ïa ’ohipa rahi roa a’e e ’ore roa e ta’ahia e te mau ta’ata. E’ita tōna mau hanahana e noa’a i te fa’a’itehia, ’e e’ita tōna rahi e noa’ahia. ’O teie te parau tumu tei vai ara noa i roto i te ’ōuma o te mau peropheta ’e o te feiā parauti’a mai te hāmanira’ahia o te ao nei ē tae noa atu i te mau u’i i muri mai ē i teie taime nei ; ’e ’oia mau ïa te tau tu’ura’a nō te ’īra’a o te mau tau, ’ia ’āmuihia te mau mea ato’a i roto i te Mesia ia Iesu, tō te ra’i ānei ’aore rā tō te fenua nei, i roto iāna, ’e ’ia fa’aho’ihia mai te mau mea ato’a, mai tei parauhia e te tā’āto’ara’a o te mau peropheta mo’a mai te ha’amatara’a o te ao nei ; nō te mea e tupu hanahana mai te mau fafaura’a tei fafauhia i te mau metua, ’a tupu ai te mau fa’a’itera’a o te mana o te Mana hope i te rahi, te hanahana ’e te maita’i… »

Tē nā ’ō rā rātou i te parau : « ’Ua ineine mātou i te haere i mua ’e ’ia tāhō’ē tō mātou itoito nō te patura’a i te bāsileia, ’e te ha’amaura’a i te autahu’ara’a i roto i tō rātou ’īra’a ’e tō rātou hanahana. E mea faufa’a rahi roa te ’ohipa e ti’a ’ia fa’atupuhia i te mau mahana hope’a nei, ’e e tītau te reira i te pūai, te ’aravihi, te tārēni ’e te ’ite o te feiā mo’a, ’ia nehenehe te reira ’ia nu’u atu i mua ’e taua hanahana ’e taua tura tei fa’a’itehia mai e te peropheta [Daniela] [hi’o Daniela 2:34–35, 44–45] ; ’e ’o tē tītau i te pūai o te feiā mo’a nō te rave i te ’ohipa mai taua huru rahi ra ’e te hanahana ho’i ».2

E rave rahi ’ohipa ta’a ’ē nō te mau mea tā tātou e rave ’e te taime tātou e rave ai i te reira i roto i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai e tupu ra tei ’ore ā i heheuhia mai. Terā rā, ’ua ’ite a’ena te Peresidenira’a Mātāmua i taua mau mahana ra, i te tahi tuha’a nō te ’ā’ano ’e te hōhonu o te ’ohipa tā te Fatu i tu’u mai i mua ia tātou. Teie te tahi ma’a hi’ora’a nō te mau mea tā tātou i ’ite e tupu :

Nā roto i tōna feiā mo’a, e pūpū mai te Fatu i te hōro’a nō tāna ’evanelia « i te mau fenua ato’a, i te mau nūna’a ato’a, i te mau reo ato’a ’e i te mau ta’ata ato’a ».3 E tāmau ā te mau rāve’a ’āpī ’e te mau temeio i te rave i tā rātou tuha’a—mai te « rava’ai ta’ata » tāta’itahi4 e tāvini nei ma te mana ’e te fa’aro’o rahi atu ā.

’Ei nūna’a, e tāhō’ē atu ā tātou i rotopū i te ’ume’umera’a rahi atu ā. E putuputuhia tātou i roto i te pūai pae vārua o te mau pupu ’e te mau ’utuāfare tei ’ī i te māramarama o te ’evanelia.

E riro ato’a ho’i te ao ti’aturi ’ore i te ’ite ta’a ’ē i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’e te mana o te Atua i ni’a i te reira. E rave te mau pipi ha’apa’o maita’i ’e te itoito i ni’a ia rātou i te i’oa o te Mesia i roto i tō rātou orara’a tāmahana, ma te mata’u ’ore ’e te ha’eha’a i mua i te ta’ata.

Nāhea ïa tātou tāta’itahi i te ’āmui mai i roto i teie ’ohipa huru rahi ra ’e te hanahana ? ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson ia tātou nāhea ’ia tupu rahi i roto i te mana pae vārua. ’Ia fa’ariro ana’e tātou i te tātarahapara’a ’ei fāna’ora’a ’oa’oa maoti te tupu-rahi-ra’a tō tātou fa’aro’o ē ’o Iesu te Mesia, ’ia māramarama ’e ’ia ti’aturi tātou ē, tē fa’aro’o ra te Metua i te Ao ra i tā tātou mau pure ato’a, ’ia tūtava tātou i te ha’apa’o ’e i te ora i te mau fa’auera’a, e tupu tō tātou mana nō te fāri’i i te heheura’a tāmau. E nehenehe te Vārua Maita’i e riro ’ei hoa tāmau nō tātou. E vai noa mai te mana’o māramarama noa atu ē tē pōiri noa atu ra te ao ’ati a’e ia tātou.

’O Iosepha Semita te hō’ē hi’ora’a nō te tupura’a i roto i taua mana pae vārua ra. ’Ua fa’a’ite mai ’oia ē, ’o te pure nō te fa’aro’o te tāviri nō te heheura’a nō ’ō mai i te Atua. ’Ua pure ’oia ma te fa’aro’o, ma te ti’aturira’a ē, e pāhono mai te Atua te Metua i tāna pure. ’Ua pure ’oia ma te fa’aro’o, ma te ti’aturi ē, e mea nā roto noa ia Iesu Mesia ’oia e ti’amā ai i te mana’o fa’ahapa o tāna mau hara. ’E ’ua pure ’oia ma te fa’aro’o, ma te ti’aturi ē, tītauhia iāna ’ia ’ite i te ’Ēkālesia mau a Iesu Mesia, ’ia noa’a terā fa’a’orera’a hara.

I roto i tāna tāvinira’a peropheta, ’ua fa’a’ohipa Iosepha Semita i te mau pure nō te fa’aro’o ’ia noa’a mai te heheura’a tāmau. I mua i te mau tāmatara’a o teie nei tau ’e terā e tae mai ’āraua’e, tītauhia ’ia rave ato’a tātou i terā hōho’a fa’anahora’a. ’Ua parau te peresideni Brigham Young : « ’Aita e rāve’a ’ē atu tā’u i ’ite nō te feiā mo’a maori rā te fa’arirora’a i te mau hutira’a aho ato’a mai te hō’ē pure i te Atua, ’ia arata’i ’e ’ia fa’atere mai i tōna mau ta’ata ».5

E ti’a i teie mau parau nō roto mai i te mau pure nō te ’ōro’a mo’a i te fa’ahōho’a i tō tātou orara’a tāmahana : « Ha’amana’o ā iāna ē a muri noa atu ». « Iāna », ’o Iesu Mesia iho ïa. Te mau parau i muri mai, « ma te ha’apa’o maita’i i tāna mau fa’aue », tē aura’a ra nō tātou ’ia ha’amana’o ā tātou iāna.6 ’A ha’amana’o noa ai tātou ia Iesu Mesia, e ani tātou i teie pure mure ’ore : « E aha tāna e hina’aro iā’u ’ia rave ? »

Nā teie huru pure, tei pūpūhia ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia, tei ’īriti i teie tau tu’ura’a hope’a. ’O te reira ho’i te pū o tā tātou tuha’a tāta’itahi e rave i roto i teie hōhorara’a tāmau. ’Ua ’ite au, mai ia ’outou, i te mau hi’ora’a fa’ahiahia nō taua pure ra.

’A tahi, ’o Iosepha Semita. ’Ua ani ’oia ma te fa’aro’o tamari’i e aha tā te Fatu e hina’aro iāna ’ia rave. ’Ua taui roa te tua’ā’ai o te ao nei i tāna pāhonora’a.

Nō’u nei, hō’ē ha’api’ira’a faufa’a rahi, nō roto mai ïa i te pāhonora’a a Iosepha i te ’arora’a ia Sātane ’a tūturi ai ’oia nō te pure.

’O vau iho nei, ’ua ’ite au ē tē tāmata nei Sātane ’e tāna mau tāvini i te fa’atupu i te mana’o ē ’eiaha tātou ’ia pure. I te fa’aitoito-roa-ra’a Iosepha Semita i te pi’i i te Atua ’ia fa’aora iāna i te mana e tāmata ra i te ru’uru’u iāna, ’ua pāhonohia tāna ti’aorora’a e fa’aora ’e ’ua fā mai te Metua i te Ao ra ’e ’o Iesu Mesia.

E tāmatara’a hau ’ē tā Sātane nō te ruri ’ē i te ha’amatara’a o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai nō te faufa’a rahi o te pure a Iosepha. E tuha’a iti roa tā tātou i rave i roto i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai e tāmau noa nei. Noa atu rā, e tāmata te ’enemi o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i te tāpe’a ia tātou, ’eiaha tātou ’ia pure. E nehenehe te hi’ora’a nō te fa’aro’o ’e te mana’o pāpū o Iosepha e ha’apūai i tā tātou fa’aotira’a. ’O te hō’ē ïa o te mau tumu nō te aha tā’u mau pure ’oia ato’a te mau ha’amāuruurura’a i tō tātou Metua i te Ao ra nō te peropheta Iosepha.

’O Enosa i roto i te Buka a Moromona te tahi fa’ahou hi’ora’a nō te pure nō te fa’aro’o ’a tāmata ai au i te rave i tā’u tuha’a i roto i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai e tāmau noa nei. Noa atu ā tā ’outou tuha’a ’ohipa, e nehenehe ato’a ’outou e rave iāna ’ei a’o nō ’outou iho.

Mai ia Iosepha, ’ua pure Enosa ma te fa’aro’o. Teie tāna i parau nō ni’a i te reira :

« ’Ua hia’ai ihora ta’u ’ā’au, topa turi ihora vau i mua i te aro o Tei Hāmani iā’u ra, ’e ’ua pi’i hua atu ra vau iāna ma te pure ’ū’ana, i te anira’a atu i te maita’i nō ta’u ihora vārua ; ’e tē pi’i noa atu ra vau iāna ē hope a’era te ao, ’oia ïa, e ahiahi ihora, tē ha’apūai noa a’era vau i tō’u reo i ni’a ra, ē tae roa atu ra i te mau ra’i ra.

« ’Ua tae mai ra te hō’ē reo iā’u ra, i te nā-’ō-ra’a mai ē, e Enosa, ’ua fa’a’orehia tā ’oe mau hara, ’e e ha’amaita’ihia ’oe.

« ’Ua ’ite ho’i au ’o Enosa ē, ’aita e ti’a i te Atua ’ia parau i te parau ha’avare, ’ua horoi-’ē-hia tā’u mau hara.

« ’Ua parau atu ra vau : E te Fatu, nāheahia te reira ?

« Parau mai ra ’oia iā’u, nō tō fa’aro’o i te Mesia tei ’ore i ’ite-hia ’e ’aore ho’i i hi’ohia e ’oe na. ’E e hope nā matahiti e rave rahi hou ’oia e fa’a’ite mai ai iāna iho i te tino nei ; ’e tenā na, ’a haere na, ’ua ora ’oe i tō fa’aro’o ».7

Te ha’api’ira’a tei ha’amaita’i iā’u ’o teie ïa mau parau : « Nō tō fa’aro’o i te Mesia tei ’ore i ’iteāhia ’e ’aore ho’i i hi’ohia e ’oe na ».

E fa’aro’o tō Iosepha i te Mesia nō te haere i roto i te uru rā’au ’e nō te pure ato’a ’ia ora mai ’oia i te mana o Sātane. ’Aita ā ’oia i ’ite i te Metua ’e i te Tamaiti, ’ua pure rā ’oia ma te fa’aro’o, ma te ito ato’a o tōna ’ā’au.

’Ua ha’api’i mai te ’ohipa i tupu nō Enosa i taua ato’a ha’api’ira’a tao’a rahi ra. ’Ia pure au ma te fa’aro’o, tei reira te Fa’aora ’ei ārai nō’u i mua i te Metua ’e e ’ite au ē, ’ua rae’ahia tā’u mau pure i te ra’i. E tae mai te pāhonora’a. E fāri’ihia te mau ha’amaita’ira’a. Tē vai nei te hau ’e te ’oa’oa noa atu ā e tau fifi.

Tē ha’amana’o nei au i te taime ’o vau te melo ’āpī roa a’e nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, ’ua tūturi au ’e ’o Elder David B. Haight nō te pure. Tōna matahiti i terā taime, mai tō’u ïa i teienei, ’e te mau fifi ato’a. Tē ha’amana’o ra vau i tōna reo i te purera’a ’oia. ’Aita vau i ’ara’ara i tō’u mata nō te hi’o atu, e au ra ē, ’ia fa’aro’o atu vau, tē ’ata ra ’oia. ’Ua paraparau ’oia i te Metua i te Ao ra ma te reo ’oa’oa.

E nehenehe au e fa’aro’o i roto i tō’u ferurira’a i tōna ’oa’oa ’ia parau ’oia, « Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ». Mai te huru ra ē, ’ua ’ite Elder Haight i roto i tōna ’ā’au ē, tē pāturu ra te Fa’aora i te mea tāna i pure i te Metua. ’E ’ua pāpū roa iā’u ē, ’ua fāri’ihia te reira ma te mata ’oa’oa.

E rahi noa tō tātou ’aravihi nō te rave i tā tātou tuha’a faufa’a rahi i roto i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai fa’ahiahia e tāmau noa nei, ’a rahi ai tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ’ei Fa’aora nō tātou ’e i tō tātou Metua i te Ao ra ’ei Metua here nō tātou. ’A pure ai tātou ma te fa’aro’o, e riro mai tātou ’ei tuha’a faufa’a rahi i roto i te ’ohipa a te Fatu ’a fa’aineine ai ’oia i te ao nei nō tōna Tae-piti-ra’a mai. Tē pure nei au ē ’ia ’ite pā’āto’a tātou i te ’oa’oa i te ravera’a i te ’ohipa tāna e ani nei ia tātou tāta’itahi ’ia rave.

Tē parau pāpū nei au ē, tē ora nei Iesu Mesia. ’O teie tāna ’Ēkālesia ’e te bāsileia i ni’a i te fenua nei. ’O Iosepha Semita te peropheta nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. ’O te peresideni Russell M. Nelson te peropheta a te Fatu i ni’a i te fenua nei i teie mahana. Tē mau nei ’oia i te tā’āto’ara’a o te mau tāviri o te autahu’ara’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.