’Āmuira’a rahi
Te ’imira’a i te ha’apūra’a i roto i te mau vero o te orara’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


Te ’imira’a i te ha’apūra’a i roto i te mau vero o te orara’a

’Ō Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara te ha’apūra’a tā tātou pā’āto’a e tītau nei, noa atu te huru o te mau vero e tā’iri nei i tō tātou orara’a.

I rōpū i te mau matahiti 90, i te roara’a o tā’u mau matahiti ha’api’ira’a tuarua, tei roto vau i te pupu maha nō te Aupupu Feiā Tūpohe Auahi nō Santiago i te fenua Hereni. I tō’u tāvinira’a i reira, ’ua ora vau i roto i te ’āua o te feiā tūpohe auahi ’ei melo nō te tīa’i i te pō. ’Ia fātata mai te hope’a o te matahiti, ’ua parauhia mai iā’u ’ia tae mai au i te ’āua o te feiā tūpohe auahi i te pō nō te matahiti ’āpī, nō te mea i taua mahana ra, e tupu tāmau te mau fifi rū. ’Ua pāhono atu vau ma te māere ē, « ’Oia mau ānei ? »

Nō reira, tē ha’amana’o ra vau, tē tīa’i noa ra vau ’e tō’u mau hoa, i te hora ’ahuru ma piti i te pō, tē hāruru mai nei te mau ahitiri i roto i te ’oire nō Santiago. ’Ua ha’amata a’era mātou i te āpā te tahi ’e te tahi ma te fa’ahiti i te mau parau tohu maita’i nō te matahiti ’āpī. I terā iho taime, tē ta’i mai nei te mau oe o te ’āua o te feiā tūpohe auahi, e tāpa’o fa’a’ite ē, tē vai ra hō’ē fifi rū. ’Ua rave mātou i tā mātou mau mātēria ’e ’ua ou’a i ni’a i te pere’o’o tūpohe auahi. ’A tere ai mātou nō te haere i te vāhi o te fifi rū, nā mua i te mau naho’a ta’ata e fa’ahanahana ra i te matahiti ’āpī, ’ua hi’o vau ē, ’aita rātou e ha’ape’ape’a ra, ’e e ’ere ato’a i te mea tau’a roa. E mea hau rātou ’e te ’oa’oa ho’i i taua pō mahanahanaha ra. Teie rā, e ’ere i te mea ātea roa i reira, te mau ta’ata tā mātou e rū ra e haere e tauturu, tei roto mau rātou i te fifi.

Nā teie ’ohipa i tauturu iā’u ’ia ’ite ē, noa atu ē, i te tahi taime, e ora tātou ma te au māite, tē vai ra te taime e fārerei tātou tāta’itahi i te mau fifi mana’o-’ore-hia, ’e i te mau vero e ’ore e mara’a ia tātou ’ia fa’aruru. E mau fifi pae tino, pae ferurira’a, pae ’utuāfare, ’e pae ’ohipa ; te mau ’ati nātura ; ’e te tahi atu mea o te orara’a ’aore rā, o te pohe, terā te tahi mau hi’ora’a o te mau vero tā tātou e fārerei i roto i teie orara’a.

’Ia fārerei ana’e tātou i teie mau vero, pinepine tātou i te fa’atupu i te mau mana’o ha’aparuparu ’aore rā, te mau mana’o ri’ari’a. ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson, « te fa’aro’o ’o te rā’au ïa o te mata’u »—fa’aro’o i tō tātou Fatu ’o Iesu Mesia (« ’A vaiiho i tō ’outou fa’aro’o ’ia fa’a’ite », Liahona, Mē 2014, 29). I tō’u ’itera’a i te mau vero e tupu nei i roto i te orara’a o te ta’ata, ’ua fa’aoti a’era vau ē, noa atu te huru o te vero e tupu mai i ni’a ia tātou—e rāve’a ānei tē vai ra ’aore rā, e ’itehia ānei te hope’ara’a—hō’ē ana’e ha’apūra’a ’e ’o te reira ana’e nō te mau huru vero ato’a. Teie ha’apūra’a hō’ē roa tei hōro’ahia mai e tō tātou Metua i te ao ra ’o tō tātou ïa Fatu o Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara.

’Aore hō’ē o tātou i ha’apaehia nō te fa’aruru i teie mau vero. ’Ua a’o Helamana i tāna nā tamāroa, ia Nephi rāua Lehi : « E teie nei, e ta’u nā tamari’i, ’a ha’amana’o, ’a ha’amana’o, ’e ’ia ha’amau i tō ’ōrua niu i ni’a i te papa ra o tō tātou ora, ’o te Mesia ïa, ’o te Tamaiti a te Atua ho’i, ’e ’ia hāpono mai te diabolo i tōna ra mata’i ’ū’ana, ’e tāna mau ohe nā roto i te pū’āhiohio, ’e ’ia mā’iri mai tōna ra ūa pa’ari, ’e tōna vero rahi i ni’a iho ia ’ōrua ra, e ’ere ’oia i te mana i ni’a iho ia ’ōrua e pūtōhia ai ’ōrua i raro i te abuso, ’a mamae ai i te ’oto mure ’ore ra, nō te papa pa’i tā ’ōrua i ti’a i ni’a ra, ’o te niu mau ïa, o te tumu ’ia patuhia i ni’a e te ta’ata, e ’ore e ti’a ’ia mā’iri rātou i raro » (Helamana 5:12).

’O Robert D. Hales tei fārerei ato’a i te mau vero tāmau, ’ua parau ’oia, « nō te mau ta’ata ato’a te māuiui; ’āre’a te huru nō tā tātou pāhonora’a i te māuiui, tei te huru ato’a ïa o te ta’ata. E nehenehe te māuiui e tupu mai i roto e piti huru. E nehenehe te reira e riro ’ei ’ohipa ha’apūaira’a ’e te tāmāra’a, ’ia ’āpitihia i te fa’aro’o, ’aore rā, e nehenehe e riro ’ei pūai ha’amou i roto i tō tātou orara’a, mai te mea ē, ’aita tō tātou e fa’aro’o i te tusia tāra’ehara a te Fatu » (« Your Sorrow Shall Be Turned to Joy », Ensign, Novema 1983, 66).

Nō te fāna’o i te ha’apūra’a tā Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara e pūpū mai nei, ’ei fa’aro’o tō tātou i roto iāna e ti’a ai—te hō’ē fa’aro’o ’o tē vaiiho ia tātou ’ia ti’a i ni’a a’e i te mau māuiui ato’a o te hō’ē hi’ora’a tā’ōti’ahia nō te tāhuti nei. ’Ua fafau mai ’oia ē, e ha’amāmā ’oia i tā tātou hōpoi’a mai te mea ē, e haere tātou iāna ra i roto i te mau mea ato’a tā tātou e rave.

’Ua parau ’oia, « e haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a i ha’a rahi, ’e tei teiaha i te hōpoi’a, ’e nā’u ’outou e fa’aora.

« ’A rave mai i tā’u zugo i ni’a ia ’outou, ’e ’ia ha’api’ihia ’outou e au, tē marū nei ho’i au ’e te ha’eha’a o te ’ā’au : ’e e noa’a ho’i te ora i tō ’outou vārua.

« Tē marū nei hoʻi tā’u zugo ’e tē māmā nei tā’u hōpoi’a » (Mataio 11:28–30 ; hi’o ato’a Mosia 24:14–15).

Tē nā ’ō ra te parau ē, « i te ta’ata e fa’aro’o tōna, ’aita e tītauhia te ha’amāramaramara’a. I te ta’ata ’aita e fa’aro’o tōna, e’ita e roa’a ’ia ha’amāramarama ». (Tē parauhia ra ē, nā Thomas Aquinas teie parau, terā rā, mai tē huru ra ē, e fa’ahitira’a parau hape teie nō te mau mea tāna i ha’api’i.) Terā rā, e mea iti tō tātou hāro’aro’ara’a i te mau mea e tupu i ni’a i te fenua nei, ’e e mea pinepine ’aita tātou e pāhono i te uira’a ē, nō te aha. Nō te aha te reira i tupu ai ? Nō te aha te reira i tupu ai i ni’a iā’u ? E aha te tītauhia nei iā’u ’ia ’apo mai ? ’Ia ’ore ana’e e ’itehia ia tātou te pāhonora’a, i reira e tano maita’i ai te mau parau i fa’ahitihia e tō tātou Fa’aora i ni’a i te peropheta Iosepha Semita i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty:

« E tā’u tamaiti, ’ia hau mai na tō ’oe ’ā’au ; e vai poto noa mai tō ’oe ’enemi ’e tō ’oe mau ’ati ho’i;

« E i reira, mai te mea e fa’a’oroma’i māite ’oe i te reira, e fa’ateitei mai te Atua ia ’oe i te vāhi teitei roa ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:7–8).

Noa atu ē, e rave rahi ta’ata e ti’aturi nei ia Iesu Mesia, te uira’a faufa’a, teie ïa, tē ti’aturi ra ānei tātou iāna ’e tē ti’aturi ra ānei tātou i te mau mea tāna e ha’api’i nei ia tātou ’e e ani nei ia tātou ’ia rave. E feruri paha tē tahi ta’ata ē, « e aha tā Iesu Mesia i ’ite nō ni’a i te mea e tupu nei i ni’a iā’u ? E mea nāhea ’oia ’ia ’ite ē, e aha tā’u e hina’aro nō te fāri’i i te ’oa’oa ? » ’Oia mau, ’o te Tāra’ehara ïa ’e te Ārai tā te peropheta Isaia i parau ’a nā ’ō ai ’oia ē :

« I vahavahahia ’oia, ’e i ha’apa’ohia e te ta’ata ; e ta’ata mātaro i te oto, ’e ’ua ’ite ho’i i te mihi…

« ’Ua rave mau rā ’oia i tō tātou paruparu, ’e ’ua hōpoi ’ē ’oia i tō tātou ’oto…

« I paruparu rā ’oia i tā tātou nei hara, i tā’irihia ’oia i tō tātou nei ’ino ; e te a’o i hauhia ai tō tātou, tei ni’a ïa iāna, ’e nō tōna paruparu e ora ai tātou ».(Isaia 53:3–5).

’Ua ha’api’i ato’a mai te ’āpōsetolo Petero ia tātou nō ni’a i te Fa’aora, i te nā-’ō-ra’a ē, « ’o tei mara’a ho’i iāna iho tā tātou hara i tōna iho tino i ni’a i te sātauro, ’ia ha’apa’o tātou o tei matara mai i te hara ra, i te parauti’a : nō tōna ho’i ’īravarava i ora ai ’outou » (1 Petero 2:24).

Noa atu ē, tē fātata mai ra te taime nō te maratiri ’o Petero, ’aita i ’itehia te mata’u ’aore ra te mana’o ti’aturi ’ore, i roto i tāna mau parau ; ’ua ha’api’i rā ’oia i te feiā mo’a ’ia « ’oa’oa » noa atu ē, « nō te mea ti’a ïa, i te mau pohe ’e’ē ra ». ’Ua a’o Petero ia tātou ’ia ha’amana’o ē, « te tāmatara’a o tō [tātou] fa’aro’o… tāmata noa i te auahi », e riro te reira « ’ei ha’amaita’i, ’e ’ei tura, ’e ’ei maita’i i te fāra’a mai o Iesu Mesia ra » ’e i « te ora o tō [tātou] vārua » (1 Petero 1:6–7, 9

Te parau fa’ahou ra o Petero :

« E au mau here ē, ’eiaha e māere i te hāmani ’ino ’ū’ana i roto ia ’outou ’ei tāmatara’a ia ’outou, mai te mea ē ’ua ro’ohia ’outou i te tahi mea ’ē »

« E ’oa’oa rā, i te mea tē rave ato’a ra ’outou i te mau pohe o te Mesia ; ’e ’ia fa’a’itehia tōna hanahana, ’ia hiemateoa ’outou ma te ’oa’oa rahi » (1 Petero 4:12–13).

’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson ē, « e nehenehe te feiā mo’a e ’oa’oa noa atu te mea e fa’aruruhia nei… Mai te mea ē, ’ua fa’atumu tātou i tō tātou orara’a i ni’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua… ’e ia Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia, e nehenehe tātou e fāri’i i te ’oa’oa noa atu te mau mea e tupu ra—’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a. Nō ’ō mai iāna ’e nōna te ’oa’oa e tae mai ai. ’O ’oia te tumu o te ’oa’oa ato’a » (« Te ’oa’oa’ ’e te oraora pae vārua », Liahona, Novema 2016, 82).

’Oia mau, e mea ’ōhie ’ia fa’ahiti i teie mau mea mai te mea ē, ’aita tātou tō roto i te hō’ē vero, i te fa’a’ohipa i te reira i te tau vero. Terā rā, ’ei taea’e nō ’outou, tē ti’aturi nei au ē, e nehenehe ’outou e ’ite ē, e hina’aro mau tō’u ’ia fa’a’ite ia ’outou i te faufa’a rahi ’ia ’ite ē, ’o Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara te ha’apūra’a tā tātou pā’āto’a e tītau nei, noa atu te huru o te mau vero e ta’iri nei i tō tātou orara’a.

’Ua ’ite au ē, e mau tamari’i pā’āto’a tātou nā te Atua, ’e ’ua here ’oia ia tātou, ’e ’aita tātou i vai ’ōtahi noa. Tē ani nei au ia ’outou ’ia haere mai ’e ’ia hi’o ē, e nehenehe tāna e ha’amāmā i tā ’outou hōpoi’a, ’e ’ia riro ’ei ha’apūra’a o tā ’outou e ’imi nei. ’A haere mai, ’e ’a tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’imi i te ha’apūra’a tā rātou e hina’aro nei. ’A haere mai, ’e ’a fa’aea mai i pīha’i iho ia mātou i roto i teie ha’apūra’a, ’o te tauturu ia ’outou ’ia ’aro i te mau vero o te orara’a. ’Aita hō’ē tapitapira’a i roto i tō’u ’ā’au ē, mai te mea ē, e haere mai ’outou, e ’ite ’outou, e tauturu ’outou, ’e e fa’aea mai ’outou.

’Ua fa’a’ite o Alama i tōna ’itera’a pāpū i tāna tamaiti ’o Helamana nō ni’a i te mau mea i muri nei : « ’Ua ’ite ho’i au ē, ’o tē ti’aturi i te Atua ra, e fa’ati’ahia ïa rātou i tō rātou mau ’ati, ’e tō rātou ahoaho, ’e tō rātou mau pohe, ’e e fa’ateiteihia rātou i te mahana hope’a ra ».(Alama 36:3).

’Ua parau te Fa’aora iho :

’Ua parau te Fa’aora iho ē : « ’A tu’u atu ’ia tāmāhanahanahia tō ’outou mau ’ā’au ; tei roto i tō’u pu’e rima te mau ta’ata ato’a ; ’a fa’aea noa nā ma te hau ’e ’a ’ite mai ē o vau nei te Atua.

« Nō reira, ’eiaha roa e mata’u e tae noa mai ai te pohe ra ; nō te mea i roto i teie nei ao e ’ore e roa’a te ’īra’a nō tō ’outou ’oa’oa, i roto rā iā’u nei ’ua ’ī roa tō ’outou ’oa’oa » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 101:16,36

I roto i te hīmene ra « Be still, my soul », tei ha’aputapū i tō’u ’ā’au e rave rahi taime, tē vai ra hō’ē parau poro’i tāmāhanahana nō tō tātou vārua. Teie te mau parau :

Tō’u vārua : e tae mai te hora

E ora ai tātou i te Fatu,

E ’ore ai tō tātou nei ’oto,

E fa’aho’ihia mai te here mau.

Tō’u vārua: ’ia hope teie tau,

E fārerei fa’ahou tātou nei. (Te mau Hīmene, no. 111)

I mua i te mau vero o te orara’a, ’ua ’ite au ē, mai te mea ē, e rohi tātou ’e e ti’aturi ia Iesu Mesia ’e i tōna tāra’ehara ’ei ha’apūra’a nō tātou, e fāri’i tātou i te tauturu, te tāmāhanahana, te pūai, te hitahita ’ore, ’e te hau tā tātou e ’imi nei, ma te ’ite pāpū i roto i tō tātou ’ā’au ē, i te hope’a o tō tātou tau i ni’a i te fenua nei, e fa’aro’o tātou i te mau parau a te Fatu : « ’Ua ti’a roa e teie nei tāvini maita’i ’e te ha’avare ’ore : E haere ’oe i roto i te ’ōro’a ’oa’oa a tō Fatu » (Mataio 25:21). I te i’oa ’o Iesu Mesia, ’āmene.