’Āmuira’a rahi
E haere ’oia nā mua ia tātou
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


E haere ’oia nā mua ia tātou

Tē arata’i nei te Fatu i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o tāna ’evanelia ’e tāna ’Ēkālesia. ’Ua ’ite maita’i roa ’oia i te ananahi. Tē ani nei ’oia ia ’outou ’ia ’ohipa.

E au mau taea’e, e au mau tuahine here, tē māuruuru nei au i te ti’ara’a i rotopū ia ’outou i teie ’āmuira’a rahi a Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei. I roto i tāna anira’a e feruri i te huru te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a te Fatu i tāna ’Ēkālesia i roto i teie tau tu’ura’a hope’a i ha’amaita’i ia tātou ’e i tō tātou feiā here, ’ua parau fafau te peresideni Russell M. Nelson ē, e ’ere ē, e ha’amana’o-noa-hia te reira, e’ita roa atu rā e mo’ehia.

E ha’amana’o-noa-hia te ’ohipa i tupu nō’u, ’e ’ua pāpū iā’u mai te reira ato’a nō ’outou. Nō te ’ore roa atu te reira e mo’ehia, tei te huru ïa ia tātou tāta’itahi. E mea faufa’a nō’u, inaha ’ua taui roa vau i teie ’ohipa fa’aineinera’a nō teie ’āmuira’a, ’e ’ua hina’aro vau ’ia vai maoro te reira. E fa’ata’a atu vau.

’Ua fa’atae tā’u fa’aineinera’a i ni’a i te hō’ē ’ohipa nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a. E rave rahi taime tō’u tai’ora’a nō ni’a i te reira ’ohipa, ’ua tai’o noa vau i te reira mai te hō’ē parau fa’a’ite nō te hō’ē rurura’a faufa’a rahi tei roto Iosepha Semita, te peropheta nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a. I teie rā taime, ’ua ’ite au i roto i te reira te huru te Fatu e arata’i nei ia tātou, tāna mau pipi, i roto i tāna ’Ēkālesia. ’Ua ’ite au i te aura’a nō tātou te feiā tāhuti nei, ’ia arata’ihia e te Fa’aora o te ao, te Hāmani—tei ’ite i te mau mea ato’a, te mea i ma’iri, te mea i teienei ’e te mea nō ananahi. Tē ha’api’i mai nei ’oia hō’ē ta’ahira’a i muri i te tahi, ma te arata’i ia tātou, ma te ’ore roa e fa’ahepo.

Te rurura’a tā’u e vauvau atu, ’ua riro ïa ’ei taime rahi i roto i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a. E mahana sābati terā mahana, ’o te 3 nō ’Ēperēra 1836, tei roto i te hiero nō Kirtland, e hitu mahana i muri iho i te ha’amo’ara’a. ’Ua fa’a’ite Iosepha Semita nō ni’a i terā taime rahi o te tua’ā’ai o te ao ma te parau ’ōhie noa. Tei roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110 te rahira’a o te reira :

« I te avatea, ’ua tauturu vau i te tahi atu mau peresideni nō te ’ōpere i te tāmā’ara’a hope’a a te Fatu i tō te ’Ēkālesia, ma te fāri’i i te reira mai roto mai i te Tino ’Ahuru Ma Piti, nā rātou ho’i te fāna’ora’a i te fa’atere i te ’aira’a mā’a mo’a i teie mahana. I muri iho i te tāvinira’a i tō’u mau taea’e, ’ua haere au i te puripiti, ’ua tu’uhia te pāruru, ’e ’ua tūturi au, ’e Oliver Cowdery, nō te pure ma te tura rahi ’e te muhu ’ore. I te ti’ara’a mai rāua, ’ua ’īritihia mai te ’ōrama i muri nei ia māua ».1

« ’Ua ’īritihia mai te pāruru nō tō māua na ferurira’a, ’e ’ua fa’aarahia mai te mau mata nō tō māua ’ite.

« ’Ua ’ite mata atu ra māua i te Fatu i te ti’ara’a mai i ni’a i te pāruru o te fata i mua ia māua ; ’e i raro a’e i tōna na ani’ao tē vai ra te hō’ē aroā i ’ohipahia i te ’auro mau ra, mai te huru re’are’a pōiri ri’i ra.

« Mai te ura auahi ra tōna nā mata ; te rouru o tōna upo’o ra e mea teatea roa ïa mai te hiona mā roa ra ; ’ua ’ana’ana mai ra tōna mata ’e ’ua hau a’e i te ’ana’ana o te mahana ; ’e ’o tōna reo ra mai te tahera’a ïa o te pape rahi, ’oia te reo o Iehova, i te nā-’ō-ra’a mai ē :

« ’O vau nei te matameha’i ’e te hope’a ra ; ’o vau nei ho’i ’oia ’o tē ora nei, ’o vau nei ’oia ’o tei taparahihia ; ’o vau nei ho’i tō ’outou ārai i te Metua ra.

« Inaha, ’ua fa’a’orehia tō ’ōrua mau hara ; ’ua mā roa ’ōrua i mua iā’u nei ; nō reira, ’a fa’ateitei mai i tō ’ōrua nā upo’o i ni’a ’e ’a ’oa’oa.

« ’Ia ’oa’oa te mau ’ā’au nō tā’u mau taea’e, ’e ’ia ’oa’oa te mau ’ā’au nō tā’u mau ta’ata ato’a, ’o tei fa’ati’a mai i teie fare nei i tō’u nei i’oa, ma tō rātou pūai ato’a.

« Nō te mea inaha, ’ua fāri’i au i teie fare nei, ’e e vai ho’i tō’u i’oa i ’ō nei ; ’e e fa’a’ite atu vau iā’u iho i tā’u mau ta’ata nā roto i te aroha i roto i teie fare nei.

« ’Oia ïa, e fā mai au i tā’u mau tāvini, ’e e parau atu ho’i ia rātou ra ma tō’u iho nei reo, mai te mea e ha’apa’o tā’u mau ta’ata i tā’u mau fa’auera’a, ’e ’ia ’ore ho’i ’ia ha’avi’ivi’i i teie fare mo’a nei.

« ’Oia ïa e ’oa’oa te mau ’ā’au nō te tauatinira’a ’e te ’ahuru tauatinira’a o te ta’ata nō te mau ha’amaita’ira’a ’o tē nīni’ihia atu ra, ’e nō te ’ōro’a hiero ’o tei hōro’ahia atu i tā’u mau tāvini i roto i teie fare nei.

« ’E e parare atu te ro’o nō teie fare nei i te mau fenua ’e’ē ra ; ’e ’o te ha’amatara’a teie o te ha’amaita’ira’a ’o tē nīni’ihia atu i ni’a i te mau upo’o o tā’u mau ta’ata. ’Oia ïa. ’Āmene.

« I muri iho i te ’ōpanira’a atu i teie nei ’ōrama, ’ua vēvete-fa’ahou-hia mai te mau ra’i ia māua nei ; ’e ’ua fā mai ra Mose ia māua, ’e ’ua hōro’a mai ra ia māua te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela mai te nā tufa’a e maha o te ao nei, ’e nō te arata’ira’a mai o te nā ’ōpū hō’ē ’ahuru ra mai te fenua i te apato’erau mai ra.

« I muri iho i teie, ʼua fā mai Elia, ’e ’ua hōro’a mai ra i te tau tu’ura’a nō te ’evanelia a Aberahama, i te nā-ō-ra’a mai ē i roto ia mātou ’e i tō mātou hua’ai e ha’amaita’ihia ai te mau u’i ato’a i muri iho ia māua.

« I muri iho i te ’ōpanira’a atu o teie ’ōrama nei, ’ua fa’a’itehia mai te tahi ’ōrama rahi ’e te mea hanahana ia māua ; nō te mea ’ua ti’a mai ra ’o Eliaha te peropheta, ’o tei tahitihia atu i ni’a i te ra’i ra ma te ’ite ’ore i te pohe, i mua ia māua nei, ’e ’ua nā ’ō mai ra :

« Inaha, ’ua tae roa mai te tau, ’o tei parauhia mai ra e te vaha o Malaki— tei fa’a’ite mai ē e tonohia mai ’oia (’o Eliaha), hou te mahana rahi ’e te mea hanohano ra o te Fatu e tae mai ai—

« Nō te fa’afāriu mai i te ’ā’au o te metua i te tamari’i, ’e tō te mau tamari’i ho’i i te mau metua ; ’oi tā’irihia mai te ao nei i te hō’ē ahua ra—

« Nō reira, ’ua tu’uhia atu te mau tāviri nō teie tau tu’ura’a i roto i tō ’ōrua nā rima ; ’e nā roto i teie e ’ite ai ’ōrua ē ’ua fātata mai te mahana rahi ’e te mea hanohano o te Fatu ra, ’oia tei te pae ’ōpani ïa ».2

Teienei, ’ua tai’o vau i te reira e rave rahi taime. ’Ua ha’apāpū mai te Vārua Maita’i ē, e parau mau terā parau. I te tuatāpapara’a rā vau ’e tō’u fa’aineinera’a rā nō teie ’āmuira’a, ’ua ’ite pāpū a’era vau i te mana o te Fatu tē arata’i hu’ahu’a nei i tāna mau pipi i roto i tāna ’ohipa.

Hitu matahiti nā mua a’e Mose i hōro’a ai ia Iosepha i te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela i roto i te hiero nō Kirtland, « ’ua ha’api’i Iosepha i roto i te upo’o parau o te Buka a Moromona ē, te fā nō te reira, ’o te fa’a’itera’a ïa « i te toe’a o te ’utuāfare o ’Īserā’ela… ’ia ’ite rātou i te mau parau fafau a te Fatu, e ’ore rātou e fa’aru’ehia e a muri noa atu’. I te matahiti 1831, ’ua parau te Fatu ia Iosepha ē, e ha’amata te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela i Kirtland, ‘’E mai reira atu [Kirtland], ’o rātou ato’a tā’u i hina’aro ra e haere atu ai i rotopū i te mau nūna’a ato’a ra… nō te mea e fa’aorahia ’Īserā’ela, ’e e arata’i atu vau ia rātou ».3

Noa atu ā tītauhia te ’ohipa misiōnare nō te ha’aputuputu ia ’Īserā’ela, ’ua fa’auru te Fatu i tōna feiā fa’atere ’ia ha’api’i i te Tino ’Ahuru Ma Piti, tei riro mai i te mau misiōnare mātāmua ē : « ’A ha’amana’o, ’eiaha ’outou e haere i te tahi atu mau fenua ē tae roa atu ’ua fāri’i ’outou i tō ’outou ’ōro’a hiero ».4

E au ē, e mea faufa’a rahi te hiero nō Kirtland nō te fa’anahonahora’a hu’ahu’a a te Fatu nō e piti a’e tumu : ’A tahi, ’ua tīa’i Mose ’ia hope te hiero nō te fa’aho’i fa’ahou mai i te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela. ’E te piti, ’ua ha’api’i te peresideni Joseph Fielding Smith : « ’Ua fa’aue te Fatu i te feiā mo’a ’ia patu i te hō’ē hiero [te hiero nō Kirtland] i reira ’oia e heheu ai i te mau tāviri mana ’e i reira ato’a te mau ’āpōsetolo e fāri’i ai i te ’ōro’a hiero ’e e fa’aineine ai nō te tope i tāna ’ō vine ra nō te taime hope’a ».5 Noa atu ā pa’i ’aita te ’ōro’a hiero tā tātou i mātau i fa’aterehia i roto i te hiero nō Kirtland, ’ia tupu te parau tohu, ’ua ha’amata te mau ’ōro’a fa’aineinera’a o te hiero ’e tae noa atu te mani’ira’a o te mau fa’a’itera’a pae vārua tei ha’amau i ni’a i te feiā tei pi’ihia nō te misiōni te mauha’a nō « te mana nō ni’a mai ra »,6 tei fa’atupu i te ha’aputuputura’a rahi maoti te tāvinira’a misiōnare.

I te hōro’ara’ahia te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a i tō Iseraela ia Iosepha, ’ua fa’auru te Fatu i te peropheta ’ia tono i te mau melo nō te Tino ’Ahuru Ma Piti i te misiōni. ’A tuatāpapa ai au i te reira, ’ua pāpū roa iā’u ē, ’ua fa’aineine hu’ahu’a te Fatu i te ’ē’a nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’ia haere i te misiōni nā te ara, i te mau ta’ata tei fa’aineinehia nō te ti’aturi ’e nō te pāturu ia rātou. ’E ’ua tae i te hō’ē taime, e rave rahi tauasini ta’ata tei fa’ataehia i te ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai nā roto ia rātou.

’Ia au i tā tātou mau pāpa’a parau, e tai’ohia e 7 500 ’e 8 000 ta’ata tei bāpetizohia i te taime o nā tau misiōni e piti a te Tino ’Ahuru Ma Piti i te mau motu Peretāne. ’Ua ha’amau te reira i te niu nō te ’ohipa misiōnare i Europa. ’E i te hope’a o te 19 tenetere, ’ua tai’ohia 90 000 ta’ata tei putuputu i Amerika nei, ’e te reira o rātou, nā te mau motu Peretāne mai ’e te Scandinavie (te pae apato’erau nō Europa).7 ’Ua fa’auru te Fatu ia Iosepha ’e i taua mau misiōnare ha’apa’o maita’i tei haere atu, ’ia rave i te ’ō’otira’a ’o tē au ē, i terā taime, tei ni’a atu i tō rātou pūai. ’Aua’a a’e ra te Fatu ’e tāna hi’ora’a ātea maita’i ’e tāna fa’aineinera’a, i tupu ai te reira.

Tē ha’amana’o ra ’outou i te mau parau huru ’ōhie mai tā te rohi pehe ra i roto i te tufa’a 110 o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau :

« Inaha, ’ua tae roa mai te tau, ’o tei parauhia mai ra e te vaha o Malaki— tei fa’a’ite mai ē e tonohia mai ’oia (’o Eliaha), hou te mahana rahi ’e te mea hanohano ra o te Fatu e tae mai ai—

« Nō te fa’afāriu mai i te ’ā’au o te metua i te tamari’i, ’e tō te mau tamari’i ho’i i te mau metua ; ’oi tā’irihia mai te ao nei i te hō’ē ahua ra—

« Nō reira, ’ua tu’uhia atu te mau tāviri nō teie tau tu’ura’a i roto i tō ’ōrua nā rima ; ’e nā roto i teie e ’ite ai ’ōrua ē ’ua fātata mai te mahana rahi ’e te mea hanohano o te Fatu ra, ’oia tei te pae ’ōpani ïa ».8

Tē parau pāpū nei au ē, ’ua ’ite ātea te Fatu i te ananahi ’e te huru ’oia e arata’i ai ia tātou nō te tauturu iāna ’ia fa’atupu i tāna mau ’ōpuara’a i te mau mahana hope’a nei.

’A tāvini ai au i roto i te ’Episekōpora’a fa’atere rahi e rave rahi matahiti i teienei, ’ua fa’auehia vau e hi’o i te pupu ha’apa’o i te ’ōpuara’a ’e te hāmanira’a o te mea tā tātou e parau nei te FamilySearch. Tē ha’apāpū nei au i te parau « hi’o » i te hāmanira’a, ’eiaha rā « fa’atere » i te reira. E rave rahi ta’ata māramarama tei vaiiho i tā rātou tōro’a ’ohipa ō te haere mai e patu i tā te Fatu i hina’aro.

’Ua ha’amau te Peresidenira’a Mātāmua i te fā e fa’aiti mai i te tāpitira’a o te mau ’ōro’a. Te fifi rahi, ’aita pa’i mātou i ’ite ē ’ua rave-a’ena-hia ānei te mau ’ōro’a nō te hō’ē ta’ata. E rave rahi matahiti—e au nō’u e rave rahi matahiti—’ua ani noa mai te Peresidenira’a Mātāmua iā’u ē : « Ahea e oti ai ? »

Maoti te pure, te itoito ’e te fa’atusiara’a o teie mau ta’ata ’aravihi, ’ua oti mai te ’ohipa. Hō’ē ta’ahira’a i muri i te tahi. Te ’ohipa mātāmua, ’o te fa’a’ōhiera’a ïa i te FamilySearch nō te mau ta’ata ’aita i mātau maita’i i te mau mātini rorouira. ’Ua tupu te mau tauira’a, ’e ’ua ’ite au ē, e tupu ā te reira, i te mea ho’i, ’ia ’ohipa tātou nō te pāhono i te hō’ē fifi fa’auru, tē ’īriti nei tātou i te ’ūputa nō te tahi atu ā heheura’a nō te haere ā i mua ma te faufa’a ’aifāito a’e i te reira, ’aita rā i ’itehia atu ra. I teie ā mahana, tē riro nei te FamilySearch i te mea tītauhia e te Fatu nō te hō’ē pae o tāna Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a—e ’ere nō te fa’a’ore noa i te tāpitira’a o te mau ’ōro’a.

Tē vaiiho nei te Fatu ia tātou ’ia ha’amaita’i ia tātou nō te tauturu i te mau ta’ata ’ia tupu tō rātou mana’o mātaura’a ’e te here i tō rātou mau tupuna, nō te rave i tā rātou mau ’ōro’a o te hiero. I teienei, mai tā te Fatu paha i ’ite ē e tupu mai te reira, tē riro nei te feiā ’āpī ’ei fa’aa’o arata’i i te pae nō te rorouira nō tō rātou mau metua ’e te mau melo o te pāroita. ’Ua ’ite te mau ta’ata ato’a i te ’oa’oa i roto i teie tāvinira’a.

Tē taui nei te vārua o Eliaha i te ’ā’au o te feiā ’āpī ’e te feiā pa’ari, te mau tamari’i ’e te mau metua, te mau mo’otua ’e te mau tupuna. E’ita e maoro roa e tārena fa’ahou ā te mau hiero ma te ’oa’oa i te mau bāpetizora’a ’e i te tahi atu mau ’ōro’a mo’a. Tē rahi noa atu ra te hina’aro e tāvini i tō tātou mau tupuna ’e e tā’amu i te mau metua i te tamari’i.

’Ua ’ite te Fatu e tupu pauroa te reira. ’Ua fa’anaho ’oia i te reira, hō’ē ta’ahira’a i muri i te tahi, mai tāna i rave nō te tahi atu mau tauira’a i roto i tāna ’Ēkālesia. ’Ua fa’ati’a ’oia ’e ’ua fa’aineine ho’i i te hō’ē pupu ta’ata ha’apa’o maita’i tē mā’iti e rave maita’i i te mau mea pa’ari. ’Ua fa’a’oroma’i noa na ’oia ma te here i te tauturura’a ia tātou ’ia ha’api’i te « fa’aue… ’e ’ua nā ni’a iho i te fa’aue, ’ua a’o, ’e ’ua nā ni’a iho i te a’o, te tahi vāhi iti i’ō nei, ’e mai reira ho’i ’ei ’ō te tahi vāhi iti ».9 E mea ha’apehao ’ore tōna taime ’e tupura’a tāna mau ’ōpuara’a, e ha’apāpū rā ’oia ē, e riro pinepine te fa’atusiara’a i te fa’atae mai i te mau ha’amaita’ira’a ’aita tātou i ’ite nā mua a’e.

E ’ōpani au ma te fa’a’ite i tō’u māuruuru i te Fatu—’oia tei fa’auru i te peresideni Nelson ’ia ani iā’u ’ia fa’atusia nō te fa’aineine nō teie ’āmuira’a. ’Ua tae mai te hō’ē ha’amaita’ira’a i te mau hora ato’a ’e i roto i te mau pure ato’a nō tā’u fa’aineinera’a.

Tē ani nei au i te mau ta’ata ato’a e fa’aro’o i teie poro’i, ’aore rā e tai’o i teie mau parau ’ia vai tō rātou fa’aro’o ē, tē arata’i nei te Fatu i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o tāna ’evanelia ’e tāna ’Ēkālesia. E haere ’oia nā mua ia tātou. ’Ua ’ite maita’i roa ’oia i te ananahi. Tē ani nei ’oia ia ’outou ’ia ’ohipa. E ’āmui ’oia ia ’outou i roto i te reira. ’Ua fa’ata’a ’oia i te hō’ē fa’anahora’a nō tā ’outou tāvinira’a. ’E ’ia fa’atusia noa atu ’outou, e ’ite mai ’outou i te ’oa’oa ’a tauturu ai i te fa’ateitei ia vetahi ’ē ’ia vai ineine nō tōna tae-piti-ra’a mai.

Tē parau pāpū nei au ia ’outou ē, tē ora nei te Atua te Metua. ’O Iesu te Mesia. ’O teie tāna ’Ēkālesia. ’Ua ’ite ’e ’ua here te ’oia ia ’outou. Tē arata’i nei ’oia ia ’outou. ’Ua fa’aineine ’oia i te ’ē’a nō ’outou. Nā roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.