’Āmuira’a rahi
E pi’ira’a teitei ta’a ’ē mau
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


E pi’ira’a teitei ta’a ’ē mau

’Ei vahine nō te fa’aro’o, e nehenehe tātou e ’īriti mai i te mau parau tumu o te parau mau nā roto mai i te mau ’itera’a o te peropheta Iosepha Semita ’o tē hōro’a mai i te mau mana’o nō te fāri’i i tō tātou iho heheura’a.

Tē mauruuru nei au i te fa’atumura’a i tā’u a’ora’a i teie mahana i ni’a i te ti’ara’a tāmau o te mau vahine i roto i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. E mea māramarama ē i te roara’a o te tau o te ’ā’amu, ’ua mau te mau vahine i te hō’ē ti’ara’a ta’a ’ē i roto i te fa’anahora’a a tō tātou Metua i te ao ra. ’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « E’ita e roa’a ’ia fāito te fa’aurura’a e mauhia nei… e te mau vahine, i ni’a ana’e i te mau ’utuāfare, i ni’a ato’a rā i te ’Ēkālesia a te Fatu, ’ei vahine fa’aipoipo, ’ei metua vahine ’e ’ei metua tupuna ; ’ei tuahine ’e ’ei paino vahine ; ’ei ’orometua ’e ’ei fa’atere; ’e ’ei pāruru itoito ’e te hi’ora’a maita’i iho ā rā nō te fa’aro’o ». 1

I te rurura’a mātamua a te Sotaiete Tauturu i Nauvoo, ’ua a’o Iosepha Semita i te mau tuahine « ’ia ora i te fāito teitei o tō [rātou] mau fāna’ora’a ». 2 Tē ha’api’i nei tō rātou hi’ora’a ’ia tātou i teie mahana. ’Ua pe’e tāhō’ē rātou i te reo o te peropheta ’e ’ua ora i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ma te ’āueue ’ore ’a ha’amau ai rātou i te niu e ti’ahia nei e tātou i teienei. Tuahine mā, ’ua tae i tō tātou taime. Tei roto tātou i te horora’a hanahana a te Fatu, e riro tā tātou mau tauturura’a ha’apa’o maita’i ’e te hō’ē roa ’ei mea faufa’a.

’Ua tātara te peresideni Spencer W. Kimball ē: : « ’Ei vahine parauti’a i roto i te mau taime hope’a i ni‘a i te fenua nei, hou te tae pitira’a mai o tō tātou Fa’aora, ’ua riro ïa ’ei pi’ira’a teitei ta’a ’ē mau. ’Ua tāta’i’ahuru maoti te pūai ’e te mana o te vahine parauti‘a i teie mahana i te mau tau hau ». 3

’Ua nā reira ato’a te peresideni Nelson i te pehapehara’a : « Tē tāparu nei au i tō’u mau tuahine [o te] ’Ēkālesia … ’ia haere i mua. ’A pārahi i ni’a i tō ’outou ti’ara’a tura ’e te faufa’a iō ’outou iho, i tō ’outou ’oire, ’e i te bāsileia o te Atua—hau i tā ’outou i nā reira noa na ». 4

’Aita i maoro a’e nei, ’ua ’oa’oa vau ’e te hō’ē pupu tamari’i nō te Paraimere i te fārerei i te peresideni Russell M. Nelson i roto i te fa’ahōho’ara’a nō te fare o te ’utuāfare Smith i Palmyra, New York. ’A fa’aro’o mai, ’a ha’api’i ai tō tātou peropheta i te mau tamari’i te mea o tā rātou e rave nō te haere i mua.

Tuahine Jones : « Tē hina’aro nei au e ’ite e uira’a ’ānei tā ’outou e hina’aro e ui i te peresideni Nelson. Tē pārahi nei ’outou i’ōnei ’e te peropheta. Tē vai ra ānei te hō’ē mea ’o tā ’outou e hina’aro noa na e ui i te hō’ē peropheta ? ’Ē, e Pearl ».

Pearl : « Mea fifi ānei te ti’ara’a peropheta ? E mea rahi mau tā ’oe ’ohipa ?

Peresideni Nelson : « Ā ’ē, mea fifi roa. Te mau mea ato’a e rave nō te riro mai te Fa’aora, e mea fifi roa. ’Ei hi’ora’a, i tō te Atua hina’arora’a e hō mai i nā Ture Hō’ē ’Ahuru ia Mose, i hea Tāna parau ia Mose ’ia haere ? I te tupu’ai o te hō’ē mou’a, i te tupu’ai o te Mou’a Sinai. Nō reira, ’ua haere Mose e tae roa i ni’a i te tupu’ai o taua mou’a ra nō te ti’i mai i nā Ture Hō’ē ’Ahuru. Teienei, e nehenehe ato’a tō tātou metua i te Ao ra e parau ē : « Mose, nā reira mai ’oe ’ia haere, nā ’ōnei atu vau, ’e i te ’āfara’a o te arati’a vau e fārerei ai ia ’oe ». ’Aita, mea au na te Fatu te tūtavara’a, nō te mea nā te tūtavara’a e hōro’a mai te rē, maoti te reira. ’Ei hi’ora’a, ’ua haere a’ēna ānei ’outou i te ha’api’ira’a piana ?

Te mau tamari’i : « ’Ē ».

Pearl : « Tē ha’api’i nei au i te fīra ».

Peresideni Nelson : « ’E tē rave ra ’outou ? »

Te mau tamari’i : « Ē ».

Peresideni Nelson : « E aha te tupu, mai te mea ’aita ’outou e rave ra ?

Pearl : « E mo’ehia ».

Peresideni Nelson : « ’Ē, e’ita ’outou e haere i mua, e ’ere ānei ? Nō reira, te pāhonora’a e Pearl e ’ē. E tītauhia te tūtava, e rave rahi ’ohipa itoito mau, e rave rahi tuatāpapara’a ’e ’aita e hope’ara’a. Mea maita’i ! Mea maita’i, nō te mea e haere noa tātou i mua. I roto ato’a i tō tātou orara’a a muri a’e, e haere ā tātou i mua.

Te pāhonora’a a te peresideni Nelson i teie mau tamari’i here, nō tātou ato’a ïa. ’Ua here te Fatu i te tūtavara’a, ’e e hōro’a mai te tūtavara’a i te rē. ’Ia tāmau tātou i te rave. E haere noa tātou i mua ’a tūtava ai tātou i te pe’e i te Fatu. 5 ’Aita ’oia e tītau nei i te fāito maita’i roa i teie mahana. E tāmau ā tātou i te pa’iuma i tō tātou iho mou’a i Sinai. Mai i tahito ra, ’oia mau, e tītau tō tātou tere i te tūtavara’a, i te ’ohipa itoito mau ’e i te tuatāpapara’a, ’are’a rā tā tātou tapura’a ’ia haere i mua, e hōro’a mai ïa i te mau rē mure ’ore. 6

E aha atu ā tā tātou e ha’api’i mai nō roto i te peropheta Iosepha Semita ’e te ’Ōrama Mātāmua, nō ni’a i te tūtavara’a, te ’ohipa itoito ’e te tuatāpapara’a ? E arata’i te ’Ōrama Mātamua ia tātou i roto i tō tātou mau ti’ara’a ta’a ’ē ’e te tāmau. ’Ei vahine nō te fa’aro’o, e nehenehe tātou e ’īriti mai i te mau parau tumu o te parau mau nā roto mai i te mau ’itera’a o te peropheta Iosepha Semita ’o tē hōro’a mai i te mau mana’o nō te fāri’i i tō tātou iho heheura’a. ’Ei hi’ora’a :

  • Tē ’ohipa nei tātou i raro a’e i te mau fifi.

  • Tē fāriu nei tātou i ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te fāri’i i te pa’ari nō te ha’a.

  • Tē fa’a’ite nei tātou i tō tātou fa’aro’o ’e i tō tātou ti’aturi i te Atua.

  • Tē fa’a’ohipa nei tātou i tō tātou mana nō te tāparu i te Atua ’ia tauturu mai ’ia tātou ’ia pāto’i i te fa’aurura’a o te ’enemi.

  • Tē pupu nei tātou i te Atua i te mau hia’ai o tō tātou ’ā’au.

  • Tē tūru’i nei tātou i ni’a i tōna māramarama nō te arata’i i tā tātou mau mā’itira’a o te orara’a, ’e nō tē vai mai ho’i i ni’a ia tātou, ’ia fāriu ana’e tātou i ni’a ’iāna.

  • Tē ’ite nei tātou, ’ua ’ite ’oia ’ia tātou tāta’itahi, tō tātou i’oa, ’e nāna te mau ti’ara’a tā tātou iho e amo nei. 7

E hau atu, ’ua fa’aho’i mai Iosepha Semita i te ’itera’a ē, e faufa’a hanahana tō tātou ’e te mure ’ore. Nō teie aura’a tō tātou ’e tō tātou Metua i te Ao ra, ’ua ’ite au ē tē tīa’i nei ’oia ’ia fāri’i tātou i te heheura’a no ’ō mai ’iāna ra.

’Ua ha’api’i te Fatu ia Emma Smith ’ia « fāri’i i te Vārua Maita’i », ’ia ha’api’i rahi mai, ’ia « ha’apae i te mau mea nō teie nei ao… ’ia tītau ho’i i te mau mea maita’i a’e ra » ’e ’ia « tāpe’a māite i [tāna] mau fafau » ’e te Atua. 8 E tuha’a tumu te ha’api’ira’a mai nō te haerera’a i mua, hau atu i te auhoara’a tāmau o te Vārua Maita’i ’o tē ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te mau mea faufa’a ’ia vaiiho i te hiti—’o te nehene e fa’anevaneva ’aore rā e fa’ataere i tō tātou haerera’a i mua.

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson : « Tē tāparu nei au ia ’outou ’ia fa’arahi atu ā i tō ’outou ’aravihi nō te fāri’i i te heheura’a ». 9 Tei roto iā’u te mau parau a tō tātou peropheta ’ia hi’ohi’o vau i te ’aravihi ’o te mau vahine ’ia haere i mua. Tē tāparu nei ’oia ia tātou, ’ei fa’aitera’a i te fā mātamua roa. Tē ha’api’i nei ’oia ia tātou nāhea ’ia vai ora noa i te pae vārua i roto i te hō’ē ao hara mā te fāri’ira’a ’e te ’ohipara’a i ni’a i te heheura’a. 10 ’A nā reira ai tātou, te aurarora’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Fatu, ’ua fāfauhia ia tātou, mai ia Emma Smith ato’a, te hō’ē « korona parauti’a ». 11 ’Ua ha’api’i te peropheta Iosepha i te faufa’a nō te ’itera’a ē, te ’ē’a tā tātou e pe’e nei i roto i teie orara’a, ’ua ha’apa’ohia e te Atua. ’Āhiri ’aita te reira ’itera’a, e « tupu ïa tātou i te rahi i roto i [tō tātou] ferurira’a ’e tō tātou paruparu ». 12

I roto i teie ’āmuira’a, e fa’aro’o tātou i te mau parau mau ’o tē fa’auru ia tātou ’ia taui, ’ia ha’amaita’i ’e ’ia ha’amo’a i tō tātou orara’a. Nā roto i te heheura’a a te ta’ata iho, e nehenehe tātou e pāto’i i te mea e pi’ihia nei e vētahi ē « ’āmuira’a rahi fa’a’ī »—’ia ho’i ana’e tātou mā te mana’o onoono ’ia ha’apa’o pauroa i te reira i teienei. Tē vehi nei te mau vahine e rave rahi taupo’o, e’ita rā e mara’a, ’e aita e faufa’a, ’ia vehi pauroa hō’ē ā taime. E tauturu te Vārua ia tātou ’ia fa’ata’a i te mau ’ohipa e fa’atumu i teie mahana. 13

Te fa’aurura’a here a te Fatu nā roto i te Vārua Maita’i, e tauturu ïa ia tātou ’ia ’ite i tāna fā mātamua roa nō tō tātou haerera’a i mua. Te ha’afaufa’ara’a i tā tātou iho heheura’a, e arata’i te reira i tō tātou iho haerera’a i mua. 14 E fa’aro’o ’e e rave tātou. 15 ’Ua parau te Fatu : « ’A ani atu i te Metua i roto i tō’u nei i’oa, ma te fa’aro’o ’e te ti’aturi ē ’e hōro’ahia mai, ’e e fāri’i ïa i te Vārua Maita’i, ’o tē fa’a’ite mai i te mau mea ato’a ’o te au ». 16 Tō tātou ti’ara’a tāmau ’o te fāri’ira’a ïa i te heheura’a tāmau.

’A tāpae ai tātou i te hō’ē fāito rahi a’e o te ’aravihi nō te rave i te reira, e rahi atu ā te mana e mauhia e tātou i roto i tō tātou iho mau ti’ara’a nō te aupuru ’e nō te amo i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a—’ia « ha’apae i te mau mea nō teie nei ao, … ’e [ ia] tītau ho’i i te mau mea … maita’i a’e ra ». 17 I reira tātou e nehenehe ai e fa’auru maita’i a’e i tō tātou u’i ’āpī ’ia nā reira ato’a.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, tē tītau nei tātou pā’āto’a i te mana o te Atua i roto i tō tātou orara’a. 18 Tē vai nei te hō’ēra’a fa’ahiahia i rotopū i te mau vahine ’e te mau tāne nō te fa’aoti i te ’ohipa a te Atua i teie mahana. Tē fāri’i nei tātou i te mana o te autahu’ara’a nā roto i te mau fafaura’a, tei ravehia nā mua atu i roto i te pape nō te bāpetizora’a ’e i muri iho i roto i te mau papa’i o te hiero mo’a. 19 Ua ha’api’i te peresideni Nelson ia tātou, « te vahine ’e te tāne ato’a ’o tē fafau ’e te Atua, ’e e ha’apa’o i te reira mau fafaura’a, ’e ’o tē tomo ma te ti’amā i roto i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a, e fāri’i ’āfaro rātou i te mana o te Atua ». 20

Tā’u iho fa’ira’a i teie mahana, ’oia ho’i i roto i tō’u ti’ara’a vahine, ’aita vau i ’ite noa na i mua ra ē, e noa’a iā’u nā roto i tā’u mau fāfaura’a, te mana o te autahu’ara’a. 21 ’Ē te mau tuahine, tē pure nei au ’ia ’ite ’e ’ia poihere tātou i te mana o te autahu’ara’a « ’a ’ati atu [ai] tātou i te mau fafaura’a », 22 ’a fāri’i ai i te parau mau o te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e ’a ha’apa’o ai i te mau parau a tō tātou peropheta ora.

E matā na tātou i te fa’a’ite pāpū i tō tātou taiva ’ore i tō tātou Metua i te ao ra ’e i tō tātou Fa’aora, « ma te fa’aro’o ’āueue ’ore iāna ra, i te ti’aturi-maite-ra’a i te maita’i nōna, nō tei pūai ’ia fa’aora ». 23 E matā na tātou i te haere ’oa’oa noa na te ’ē’a o tō tātou pūai pae vārua teitei a’e, ’e i te tūra’i i te feiā e ha’ati nei ia tātou ’ia nā reira ato’a, nā roto i te fa’aterera’a, te here, te aupurura’a ’e te aroha.

’Ua fa’aha’amana’o aroha mai o Elder James E. Talmage ē : « Te ’aito rahi roa a’e o te ao nei nō ni’a i te vahine ’e i te auvahinera’a, o Iesu Mesia ». 24 I roto i te hi’opo’ara’a hope’a nō ni’a i te mau ti’ara’a i mau haerehia e te mau vahine i teie tau nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ’e nō tātou pā’āto’a, e aha te ti’ara’a teitei a’e ? Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’o te fa’aro’ora’a iāna, 25 te pe’era’a iāna, 26 te ti’aturira’a iāna, 27 ’e te rirora’a ’ei aveave nō tōna here. 28 ’Ua ’ite au tē ora nei ʼoia. 29 Nā roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.