’Āmuira’a rahi
Hosana ’e Aleluia—Te Iesu Mesia ora : te pū nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’e te Pāsa
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


Hosana ’e Aleluia—Te Iesu Mesia ora : te pū nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’e te Pāsa

I teie pu’e tau nō te hosana ’e te aleluia, ’a hīmene aleluia—e fa’atere ari’i ho’i ’oia a muri ē a muri noa atu !

E au mau taea’e, e au mau tuahine : ma te hosana ’e te aleluia, tē fa’ahanahana nei tātou ia te Iesu Mesia ora i teie pu’e tau nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a tāmau ’e te Pāsa. I te fāito here maita’i roa, ’ua ha’apāpū mai te Fa’aora : « ’ia hauhia tō ’outou iā’u nei. E pohe tō ’outou i teie nei ao. E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».1

Ma’a matahiti i teienei, ’ua fārerei māua te tuahine Gong i te hō’ē ’utuāfare iti, ’ua ’āfa’i ’ōtohetohe mai tā rātou tamāhine ’o Ivy i tāna vaira’a fira. ’Ua rave mai ’oia i te rā’au fira, tā’amu i te reira ’e tu’u i te tahi ma’a tāpau. Fa’aho’i a’enei i te rā’au fira i roto i te vaira’a, ’ua aroha mai ra ’e ’ua pārahi. Nō ha’amata noa ’oia i te ha’api’i, ’e ’ua fa’a’ite mai i te mea tāna i ’apo nō ni’a i te fira. I teienei rā, ma’a matahiti i muri mai, e mea nehenehe roa ïa ’ia ha’uti mai Ivy i te fira.

Hōho’a
’O Ivy ’e tāna fira

I roto i teie tau tāhuti nei, mai ia Ivy ri’i tātou ’e tāna fira. E ha’amata tātou i te ha’amatara’a. Maoti te ha’api’ipi’ira’a ’e te fa’aitoitora’a, e tupu tātou ’e e maita’i mai tātou. I roto i te tau, e tauturu mai tō tātou ti’amāra’a pae mōrare ’e te mau ’ohipa e tupu i te tāhuti nei ’ia riro rahi atu ā mai te Fa’aora te huru ’a ’ohipa ai tātou ’e āna i roto i tāna ’ō vine2 ’e ’a pe’e ai i tāna ’ē’a nō te fafaura’a.

E ha’apāpū te mau ’ōro’a ha’amana’ora’a, mai teie piti-hānere-ra’a, i te hōho’a nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a.3 ’A fa’ahanahana ai i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia e tupu ra, tē fa’aineine ato’a nei tātou nō te Pāsa. I roto i nā mea e piti, tē ’oa’oa nei tātou i te ho’ira’a mai o Iesu Mesia. Tē ora nei ’oia—e ’ere i terā noa tau, i teienei ato’a rā ; e ’ere nō te tahi noa ta’ata, nō te tā’āto’ara’a rā. ’Ua haere mai ’oia ’e tē haere mai nei ’oia nō te fa’aora i te ’ā’au ’oto, nō te fa’aora i te tītī, nō te hōro’a i te ’ite i te matapō ’e nō te fa’ati’amā i te feiā pēpē.4 ’O tātou tāta’itahi. E tupu tāna mau parau tāra’ehara, noa atu ā tō tātou vaira’a i te mātāmua ra, ’aore rā te mea tā tātou e mana’o nō tō tātou ananahi.

Hōho’a
Te tomora’a hanahana i roto ia Ierusalema

E Sābati nō te ’āma’a tāmara ananahi. I roto i te ta’ere, e tāpa’o mo’a te mau ’āma’a tāmara, nō te fa’a’ite i tō tātou ’oa’oa i roto i te Fatu, mai tei tupu nō te tomora’a hanahana o te Mesia i roto ia Ierusalema, « e rave rahi… ’ua rave a’era rātou i te ’āma’a tāmara, haere atu ra ’ia fārerei atu iāna ».5 (E ’ana’anatae paha ’outou ’ia ’ite ē, te pēni tumu a Harry Anderson, tē tautau nei ïa i roto i te piha tōro’a a te peresideni Russell M. Nelson, i muri i tāna vāhi ’ohipa.) I roto i te buka Apokalupo, te feiā e ’ārue i te Atua ’e te ’Ārenio, e nā reira ïa rātou « ma te ’ahu teatea i te ’ahura’a ’e ma te ’āma’a tāmara i tō rātou rima ».6 ’Ua fa’a’ohipahia « te mau ’ahu nō te parauti’a » ’e « te mau korona nō te hanahana », ’e te mau ’āma’a tāmara i roto i te pure ha’amo’ara’a o te hiero nō Kirtland.7

Parau mau, ’ua hau atu te aura’a nō te Sābati nō te ’āma’a tāmara i te naho’a ta’ata tei fārerei ia Iesu ma te ’āma’a tāmara. I te Sābati o te ’āma’a tāmara, ’ua tomo Iesu i roto ia Ierusalema, ’ia ’ite te feiā fa’aro’o i te tupura’a o te parau tohu. Mai tā Zekaria8 ’e te Salamo i tohu ātea, ’ua tomo tō tātou Fatu i roto ia Ierusalema nā ni’a i te hō’ē ’āsini ’a tuō ai te naho’a ta’ata ra « Hosana i te ra’i teitei ra ».9 Te aura’a nō Hosana, ’oia ho’i, « fa’aora i teienei ».10 ’Ei reira e ’oa’oa tātou mai teie nei : « ’Ia ora ’oia ’o tei haere mai ma te i’oa o Iehova ».11

Te hepetoma i muri iho i te Sābati o te ’āma’a tāmara, ’o te Sābati Pāsa ïa. Tē ha’api’i nei te peresideni Russell M. Nelson ē ’ua haere mai Iesu Mesia « e ’aufau i te hō’ē tārahu e ’ere ho’i nāna te tārahu, e tārahu rā ’o tē ’ore roa e noa’a ia tātou ’ia ’aufau ».12 ’Oia ho’i, nā roto i te tāra’ehara a te Mesia, e ti’a i te mau tamari’i ato’a nā te Atua « ’ia fa’aorahia, nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau ture ’e te mau ’ōro’a o te ’evanelia ».13 I te Pāsa, e hīmene tātou aleluia. Te aura’a nō aleluia, ’oia ho’i, « ’ārue ia ’oe te Fatu Iehova ».14 ’Ua riro te hīmene Aleluia o te Messiaha Handel ’ei fa’a’itera’a here nō Pāsa ē, ’o ’oia « te Ari’i o te mau Ari’i, ’e te Fatu o te mau Fatu ».15

’O te ’ā’amu i tupu, mai te ’ōro’a mo’a ra nō te Sābati o te ’āma’a tāmara i te Sābati Pāsa ra, te ’ā’amu nō te hosana ’e te aleluia. Hosana, ’o tā tātou ïa tāparura’a ’ia fa’aora mai te Atua. E parau te aleluia i tō tātou ’ārue ’e te māuruuru i te Fatu nō te tīa’ira’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. I roto i te hosana ’e te aleluia te fāri’i nei tātou ia Iesu Mesia ’ei pū nō Pāsa ’e te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te mau mahana hope’a nei.

’Ua ha’amata te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te mau mahana hope’a nei nā roto i te teofania—’o te fāra’a te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, i te peropheta tamāroa ra, ia Iosepha Semita. ’Ua nā ’ō te peropheta Iosepha : « E nehenehe ana’e ia ’outou ’ia hi’o atu i te ra’i e pae minuti, e rahi atu ā ïa tō ’outou ’ite i te tai’ora’a i te mau mea ato’a tā ’outou e tai’o i te mau mea ato’a tei pāpa’ihia nō ni’a i te taua parau tumu ra ».16 Nō te mea ’ua matara fa’ahou ā te mau ra’i, ’ua ’ite tātou ’e « tē ti’aturi nei mātou i te Atua, te Metua mure ’ore, ’e i tāna Tamaiti ia Iesu Mesia, ’e i te Vārua Maita’i ho’i »17—te atuara’a hanahana.

I te sābati Pāsa nō te 3 nō ’Ēperēra 1836, i te mau mahana mātāmua o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, ’ua fā mai te Iesu Mesia ora i muri iho i te ha’amo’ara’ahia te hiero nō Kirtland. Te feiā i ’ite iāna i reira, ’ua fa’a’ite pāpū ïa nōna ma te parau fa’aau o te auahi ’e te pape : « Mai te ura auahi ra tōna nā mata ; te rouru o tōna upo’o ra e mea teatea roa ïa mai te hiona mā roa ra ; ’ua ’ana’ana mai ra tōna mata ’e ’ua hau a’e i te ’ana’ana o te mahana ; ’e ’o tōna reo ra mai te tahera’a ïa o te pape rahi, ’oia te reo o Iehova ».18

I terā taime, ’ua fa’a’ite tō tātou Fa’aora : « ’O vau nei te mātāmeha’i ’e te hope’a ra ; ’o vau nei ho’i ’oia ’o tē ora nei, ’o vai nei ’oia ’o tei taparahihia ; ’o vau nei ho’i tō ’outou ārai i te Metua ra ».19 Fa’ahou ā, e parau fa’aau—te mātāmeha’i ’e te hope’a, te ora ’e tei taparahihia. ’O ’oia te Alepha ’e te Omega, te ha’amatara’a ’e te hope’a,20 te tumu ’e te fa’aoti i tō tātou fa’aro’o.21

I muri mai i te fāra’a o Iesu Mesia, ’ua haere ato’a mai Mose, Elia ’e Eliaha. Nā roto i te fa’auera’a hanahana, ’ua fa’aho’i mai teie nau peropheta rahi nō tahito ra i te mau tāviri ’e te mana o te autahu’ara’a. Nō reira, « ’ua tu’uhia atu te mau tāviri nō teie tau tu’ura’a »22 i roto i tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai nō te ha’amaita’i i te mau tamari’i ato’a a te Atua.

’Ua fa’atupu ato’a te haerera’a Eliaha i roto i te hiero nō Kirtland, i te parau tohu a Malaki i roto i te Faufa’a Tahito ē, e ho’i mai Eliaha « ’a tae atu ai i taua mahana rahi mata’u o Iehova ra ».23 ’Ua tū’ati ïa te fāra’a o Eliaha, e ’ere i te ’ohipa hape noa, i te pu’e tau Pāsa a te ’āti Iuda, e peu ïa nō te hīro’a tumu te tīa’i-fa’atura-ra’a i te ho’ira’a o Eliaha.

E rave rahi ’utuāfare ’āti Iuda tē fa’ata’a i te hō’ē pārahira’a nō Eliaha i te ’aira’amā’a nō tā rātou Pāsa. E rave rahi tē fa’a’ī roa i te hō’ē hāpaina nō te tītau manihini iāna ’e nō te fāri’i iāna. ’E tē vai ra, i te taime nō te Sedera Pāsa a te ’āti Iuda, e tono rātou i te hō’ē tama i te ’ūputa, i te tahi taime e vai matara ri’i te ’ūputa, nō te hi’o ē, tei rāpae ānei Eliaha tē tīa’i ra ’ia anihia mai ’ia tomo.24

’Ei tupura’a nō teie parau tohu ’e ’ei tuha’a nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o te mau mea ato’a i parauhia,25 i ho’i mau ai Eliaha mai tei parauhia, i tā tātou Pāsa ’e i te ha’amatara’a o te Pāsa a te ’āti Iuda. ’Ua ’āfa’i mai ’oia i te mana nō te tā’atira’a nō te tā’amu i te mau ’utuāfare i ni’a i te fenua nei ’e i ni’a i te ra’i. Mai tā Moroni i ha’api’i i te peropheta Iosepha, e riro Eliaha i te « tanu i roto i te mau ’ā’au o te mau tamari’i te mau fafaura’a i fafauhia i te mau metua, ’e e riro te mau ’ā’au o te mau tamari’i i te fāriu i tō rātou ra mau metua. ’Āhiri ’aita te reira e tupu », ’ua parau fa’ahou Moroni, « e riro te ao tā’āto’a nei ’ei mea faufa’a ’ore i [te taera’a mai o te Fatu] ».26 Tē ha’afātata nei te vārua o Eliaha ia tātou, ’ei fa’a’itera’a nā te Vārua Maita’i, i tō tātou mau u’i—tei ma’iri, nō teienei ’e nō ananahi—i roto i tā tātou mau tuatāpapara’a tupuna, te mau ’ā’amu ’e te tāvinira’a hiero.

Ha’amana’o ana’e e aha te Pāsa a te ’āti Iuda. Tē fa’aha’amana’o nei te Pāsa a te ’āti Iuda i te fa’aorara’ahia te mau tamari’i a ’Īserā’ela mai te hō’ē tītīra’a 400 matahiti te maoro. Tē fa’ati’a nei te buka nō Exodo, nāhea i te tupura’a te fa’aorara’a i muri mai i te mau ma’i nō te rana, nō te ’utu, nō te ra’o, nō te nana pohe, nō te fēfē, nō te ua pa’ari to’eto’e ’e te auahi, nō te akaride ’e nō te pōiri ta’ota’o. ’Ua ha’amata’u te ma’i hope’a e ha’apohe i te mau matahiapo i te fenua ra, ’aita rā i rotopū i te ’utuāfare o ’Īserā’ela mai te mea ē—mai te mea e tu’u taua nā ’utuāfare ra i te toto o te hō’ē fanau’a māmoe oni tāfetafeta ’ore i ni’a i te te’a o tō rātou mau ’ūputa.27

’Ua haere te melahi nō te pohe nā ni’a noa i te mau fare tē vai nei terā tāpa’o nō te toto o te ’ārenio.28 Te haerera’a nā ni’a, ’aore rā te nā-ni’a-ra’a, e hōho’a ïa nō Iesu Mesia e upo’oti’a i te hope’a i te pohe. Maoti te toto tāra’ehara o te ’Ārenio a te Atua i noa’a ai i tō tātou Tīa’i māmoe maita’i te mana nō te ha’aputuputu i tōna mau ta’ata i te mau vāhi ato’a ’e noa atu te vaira’a, ha’aputuputu i roto i te pāruru o tāna nana i nā pae e piti o te pāruru.

I te hō’ē fāito rahi, tē fa’ahōho’a nei te Buka a Moromona i te « mana ’e te ti’afa’ahoura’a o te Mesia »29—te tumu nō te Pāsa—’ei piti fa’aho’i-fa’ahou-ra’a.

’A tahi, tei roto i te ti’afa’ahoura’a te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a pae tino o « te mau mea ato’a ra i tō rātou iho vāhi mau », « te mau melo ato’a, ’e te mau ponaivi », « e ’ore ho’i te hō’ē io rouru o te upo’o e mo’e ».30 Tē vai nei te tīa’ira’a nō te feiā i tāpū-’ē-hia te hō’ē melo, ’o tē ’ore e nehenehe fa’ahou e ’ite, e fa’aro’o ’e e hāhaere, ’aore rā te ma’i ha’aparuparu, te ma’i manava ’aore rā te tahi noa atu topatopara’a o te ’aravihi. E ’ite mai ’oia ia tātou. E fa’aora ’oia ia tātou.

Te piti o te parau fafau nō te Pāsa ’e te tāra’ehara a tō tātou Fatu, i te pae vārua, ’o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a « te mau mea ato’a i tō rātou aura’a mau ».31 Teie fa’aho’i-fa’ahou-ra’a pae vārua, e fa’a’itera’a ïa nō tā tātou ’ohipa ’e tō tātou mau hina’aro. Mai te sitona i te pape ra32 e fa’aho’i te reira « te mea maita’i », « te parauti’a », « te parau au », ’e « te aroha ».33 E’ita ïa tātou e māere i te fa’a’ohipara’a te peropheta Alama i te parau fa’aho’ira’a e 22 taime34 ’a a’o mai ai ’ia « tufa ’oe ma te parau au, ’a fa’autu’a ’oe ma te parauti’a, ’a rave ’oe i te maita’i ma te tu’utu’u ’ore ».35

Nō te mea « nā te Atua iho e tara ’ē mai i te mau hara a tō te ao nei »36 e ti’a i te tāra’ehara a te Fatu e fa’aora mai i tei ma’iri na, e ’ere noa rā terā, ’o te mea ato’a rā e riro mai. Nō te mea ’ua ’ite ’oia i tō tātou māuiui, tā tātou mau ’ati, mau ma’i ’e te mau ’umera’a huru rau ’ia hara,37 tē tauturu aroha nei ’oia ia tātou mai te au i tō tātou mau paruparu.38 Nō te mea te Atua « e Atua maita’i, [e] Atua parau ti’a, ’e [e] Atua aroha ho’i », e ti’a i te fa’anahora’a nō te aroha e « fa’ati’ahia tei tītauhia e te parauti’a ra ».39 E tātarahapa tātou ’e e fa’aitoito roa tātou. Tē fa’a’ati nei ’oia ia tātou i « tē rima o tōna ra aroha ».40

I teie mahana, tē fa’ahanahana nei tātou i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’e te ti’afa’ahoura’a. Tē ’oa’oa nei au mai ia ’outou nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia e tupu ra. Mai tei ha’amata ’a 200 matahiti i teie nei tau fa’atupura’a rā’au, tē tāmau nei te māramarama ’e te heheura’a i te matara mai nā roto i te peropheta ora o te Fatu ’e tāna ’Ēkālesia tei topahia tōna i’oa—Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei—’e nā roto i te heheura’a i te ta’ata hō’ē ’e te fa’aurura’a a te hōro’a rahi hope nō te Vārua Maita’i.

I teie pu’e tau Pāsa, tē parau pāpū nei au mai ia ’outou nō te Atua, tō tātou Metua mure ’ore, ’e nō tāna Tamaiti here, ’o Te Iesu Mesia ora. E mau ta’ata tei fa’asataurohia ’e tei ti’afa’ahou mai i muri iho. ’O te Iesu Mesia ora noa rā i roto i tōna hōho’a ti’afa’ahou maita’i ra e fa’a’ite nei ā i te mau tāpa’o nō te fa’asataurora’a i tōna rima, tōna ’āvae ’e tōna ’ao’ao. ’O ’ōna noa tē nehenehe e parau : « ’Ua ha’amau vau ia ’oe i ni’a i ta’u ’apu rima ».41 ’O ’ōna noa tē nehenehe e parau : « ’O vau nei ïa ’o tei fa’ateiteihia i ni’a. ’O Iesu vau ’o tei fa’asataurohia ra. ’O vau nei te Tamaiti a te Atua ».42

Mai ia Ivy iti ’e tāna fira, e nehenehe e parau ē, tē ha’amata noa nei ā tātou. ’Oia mau, « ’o te mau mea ’aore i hi’ohia e te mata ra, ’aore i fa’aro’ohia e te tari’a ra, ’aore ho’i i ō i roto i te ’ā’au o te ta’ata ra, ’o tā te Atua ïa i vaiiho nō te feiā i hina’aro iāna ra ».43 I teie mau tau, e ti’a ia tātou ’ia ha’api’i rahi nō ni’a i te maita’i o te Atua ’e tō tātou fāito pūai nō te tupura’a te here o te Atua i roto ia tātou ’a ’imi ai tātou iāna ’e ’a toro ai i te rima ia vetahi ’ē. I te mau rāve’a ’āpī ’e i te mau vāhi ’āpī ho’i, e ti’a ia tātou ’ia rave ’e ’ia riro mai, te a’o nā ni’a i te a’o, te hāmani maita’i nā ni’a i te hāmani maita’i, tātou tāta’itahi ’e tātou ’āmui.

E au mau taea’e, e au mau tuahine i te mau vāhi ato’a nei, ’a fārerei ai au ia ’outou ’e ’a ha’api’i ai ’e ’outou, e putapū roa vau i te tere ’ana’anatae o te ’evanelia ’e te māuruuru. E faufa’ahia tō’u ’itera’a pāpū ’e tō’u tere ’evanelia i tō ’outou ’itera’a pāpū ’e tō ’outou tere ’evanelia. ’Ia hi’o vau i tā ’outou mau māna’ona’ora’a ’e te ’oa’oa, tō ’outou here i te ’utuāfare o te Atua ’e i te ’oire nō te feiā mo’a, nā reira ato’a te māramaramara’a o te parau mau ’e te māramarama tei fa’aho’ihia mai ’e tei orahia e ’outou, ’ua rahi atu ā ïa te ’īra’a o te ’evanelia i fa’aho’ihia iā’u nei, ’e ’o te Iesu Mesia ora i tōna pū. Tē ti’aturi ’āmui nei tātou : « I roto i te ata ’e te mahana, e pārahi te Fatu i pīha’i iho iā’u ».44 Tāhō’ē, ’ua ’ite tātou ē, i roto i te teimaha ’e te aupuru, e nehenehe tā tātou e tai’o i tō tātou mau maita’i.45 I roto i te mau parau hu’ahu’a ’e te mau mea na’ina’i ’e te ’ōhie o te mahana tāta’itahi tātou e ’ite ai i te mau mea rarahi e tupu i roto i tō tātou orara’a.46

« ’E e tupu ho’i teie ’oia ho’i e ha’aputuputuhia te feiā parauti’a mai roto mai i te mau nūna’a ato’a, ’e e haere mai ho’i i Ziona, i te hīmenera’a mai i te mau hīmene ’oa’oa mure ’ore ra ».47 I teie pu’e tau nō te hosana ’e te aleluia, ’a hīmene aleluia—e fa’atere ari’i ho’i ’oia a muri ē a muri noa atu ! ’A tuō hosana i te Atua ’e te ’Ārenio ! I te i’oa mo’a ’e te hanahana o Iesu Mesia, ’āmene.