’Āmuira’a rahi
Hō’ē niu maita’i i mua i te tau e tae mai
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


Hō’ē niu maita’i i mua i te tau e tae mai

I roto i te mau matahiti i mua nei, ’ia fa’ati’a tātou i te mau ha’amaita’ira’a e tu’uhia nō te hiero i Roto Miti i te fa’anu’u ’e i te fa’auru ia tātou.

’Ā’amu nō te hiero nō Roto Miti

E ho’i nā tātou i muri, i te hō’ē avatea ve’ave’a i te 24 nō Tiurai 1847 i te hora 2 i te avatea. I muri a’e i te hō’ē tere fifi e 111 mahana ’e e 148 melo o te ’Ēkālesia tei fa’aoti i te tuha’a mātāmua nō te haere i te pae tō’o’a o te rā, ’ua tomo mai o Brigham Young i roto i te ’āfa’a nō Roto Miti, ma te ma’i ’e te hō’ē fīva rahi, e peresideni ’oia nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i taua taime ra.

E piti mahana i muri mai, ’a maita’i mai ai ’oia, ’ua arata’i o Brigham Young e rave rahi melo nō te Pupu nō te Tino Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ’e tē tahi atu, i roto i te hō’ē tere mā’imi. ’Ua pāpa’i o William Clayton ē : « Fātata e toru i ni’a i te maha o te hō’ē maire i te pae apato’erau o te pūhapara’a, tae atura mātou i ni’a i te hō’ē vāhi pāpū o te fenua, ’e e mea ’opa ri’i i te pae tō’o’a o te rā ».1

Hōho’a
Brigham Young i te vāhi o te hiero
Hōho’a
Brigham Young e tāpa’o ra i te vāhi mau o te hiero
Hōho’a
Tāpa’ora’a i te vāhi mau o te hiero

’A hi’ohi’o noa ai ’oia i te reira vāhi ’e te pupu, i taua iho taime ra, ’ua fa’aea ihora o Brigham Young, ’e ’ua pātia atura i tōna turuto’oto’o i roto i te repo, ’e ’ua parau a’era, « I’ō nei te hiero o tō tātou Atua e ti’a ai ». Hō’ē o tōna hoa, o Elder Wilford Woodruff ïa , tei parau ē, « ’ua ō taua parau ra « i roto (iāna) mai te hō’ē ho’a uira », ’e ’ua pātia a’era ’oia i te hō’ē ’āma’a rā’au i roto i te repo nō te tāpa’o i te ’āpo’o i pātiahia i te turuto’oto’o a te peresideni Young. ’Ua mā’itihia ’ahuru ma ono tā fenua nō te hiero, ’e ’ua fa’aotihia ē, e hāmanihia te ’oire mai « te hō’ē ’āfata tuea i te pae apato’erau – apato’a, hiti’a o te rā – tō’o’a o te rā » ’e te hiero i rōpū.2

I roto i te ’āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 1851, ’ua mā’iti ’āmui te mau melo o te ’Ēkālesia e pāturu i te hō’ē parau nō te patu i te hō’ē hiero « i te i’oa o te Fatu ».3 E piti matahiti i muri mai, i te 14 nō Fepuare 1853, ’ua ha’amo’ahia te vāhi patura’a e Heber C. Kimball i roto i te hō’ē ’ōro’a i reira te ’āmuira’a mai e rave rahi tauatini feiā mo’a, e ’ua pātiahia te repo nō te niu o te hiero nō Roto Miti. Tau ’āva’e i muri a’e, i te 6 nō ’Ēperēra, ’ua tu’uhia te mau ’ōfa’i tihi rarahi o te hiero ’e ’ua ha’amo’ahia nā roto i te mau ’ōro’a nehenehe tei roto i te reira te hō’ē pāruru ’ū ’e te mau pupu upa, ’e hō’ē porotēra’a arata’ihia e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia mai te fare menemene tahito haere atu i te vāhi ti’ara’a o te hiero, i reira i hōro’ahia ai te mau a’ora’a ’e te mau pure i te vāhi tāta’itahi tei reira nā ’ōfa’i e maha.4

Hōho’a
Te niu o te hiero nō Roto Miti
Hōho’a
Brigham Young

I roto i te ’ōro’a tāpūra’a repo, ’ua fa’aha’amana’o te peresideni Young ē, ’ua fāri’i ’oia i te hō’ē ’ōrama i te taime ’a tu’u ai ’oia i te ’āvae nō te taime mātāmua i ni’a i te fenua, ’a haere ai ’oia nā roto i te ’āfa’a, ma te parau ē : « ’Ua ’ite a’era vau [i taua taime ra] mai tā’u e ’ite nei i teie taime ē, i ni’a i teie fenua e patuhia ai i te hō’ē hiero—tei mua iā’u ».5

’Ahuru matahiti i muri a’e, ’ua hōro’a o Brigham Young i teie hi’ora’a tohu i roto i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 1863 : « Tē hina’aro nei au e hi’o ’ia patuhia [te] hiero ’ia ti’a i te reira ’ia vai i roto i te roara’a o te mileniuma. E ’ere teie ana’e te hiero tā tātou e patu ; e rave rahi hānere o te reira e patuhia ’e e ha’amo’ahia i te Fatu. E ’itehia teie hiero ’ei hiero mātāmua tei patuhia e te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei i roto i te mau mou’a… Tē hina’aro nei au ’ia ti’a terā hiero… ’ei ’ōfa’i rahi ha’amana’ora’a i te fa’aro’o, te tāmau māite ’e te itoito o te feiā mo’a o te Atua i roto i te mau mou’a ».6

Hōho’a
Te hiero nō Roto Miti i raro a’e i te patura’a
Hōho’a
Te hiero nō Roto Miti i raro a’e i te patura’a

I tō’u hi’o-fa’ahou-ra’a i teie ’ā’amu poto, ’ua tupu te mana’o fa’ahiahia i roto iā’u nō te ti’ara’a hi’o o Brigham Young—nā mua roa, ’ua ha’apāpū ’oia ē, mai te mea e ti’ahia, ’e, ma te fa’a’ohipa i te mau rāve’a patura’a fare e vai ra i taua taime ra ’e i taua vāhi ra, e patuhia te hiero nō Roto Miti ’ia ti’a i te reira ’ia vai māite e hope noa atu te mileniuma, ’e te piti, tāna tohura’a nō ni’a i te tupura’a i te rahi te mau hiero nā te ao nei a muri a’e, ’oia ato’a ’ia tai’ohia e rave rahi hānere.

Te fa’a’āpīra’a i te hiero nō Roto Miti

Mai ia Brigham Young, tē hi’o nei tō tātou peropheta nō teie mahana, ma te ha’apa’o maita’i, i te hiero nō Roto Miti ’e i te tā’āto’ara’a o tē tahi atu mau hiero. I te roara’a o te mau matahiti, i terā ’e terā taime, ’ua a’o te Peresidenira’a Mātāmua i te ’Episekōpora’a fa’atere rahi ’ia ha’apāpū ē, e mea pa’ari te niu o te hiero nō Roto Miti. ’A tāvini ai au i roto i te ’Episekōpora’a fa’atere rahi, nā roto i te anira’a a te Peresidenira’a Mātāmua, ’ua rave mātou i te hō’ē hi’opo’ara’a tā’āto’a o te hiero nō Roto Miti, tae noa atu i te hō’ē fa’ata’ara’a parau nō ni’a i te mau haerera’a i mua ’āpī i roto i te parau nō te pārurura’a i mua i te aueuera’a fenua ’e nō te mau rāve’a patura’a fare.

Teie te mau ’ohipa hi’opo’ara’a tei hōro’ahia i te Peresidenira’a Mātāmua i taua tau ra : « I te taime ’a ’ōpuahia ai ’e ’a patuhia ai te hiero nō Roto Miti, ’ua fa’a’ohipahia te mau tāmuta maita’i a’e, te mau rave ’ohipa māramarama, ’e te mau mātēria patura’a, te mau tauiha’a nō roto, ’e tē tahi atu mau rāve’a maita’i roa e vai ra i taua tau ra. Mai tōna ha’amo’ara’ahia i te matahiti 1893, ’ua ti’a te hiero ma te pa’ari ’e ’ua tāvini mai te hō’ē fare mōrī o te fa’aro’o [’e] o te ti’aturira’a, ’e mai te hō’ē māramarama nō te ta’ata. ’Ua ha’apa’o-maita’i-hia te parau nō te fa’a’ohipara’a, nō te tāmāra’a ’e nō te tāpe’ara’a ’ia vai maita’i noa te hiero. E mea maita’i te mau rāti tahua ’e te mau pou ’ōfa’i ’ere’ere tārava nō rāpae ’e nō roto. ’Ua ha’apāpū mai te mau tuatāpapara’a ’āpī ē, te vāhi i mā’itihia e Brigham Young nō te hiero, e mea maita’i roa ïa te fenua ’e te ha’apa’arira’a ».7

’Ua fa’a’ite mai te hi’opo’ara’a ē, e tītauhia ’ia rave i te mau tātā’ira’a ’e te mau ha’amaita’ira’a i mātarohia, nō te fa’a’āpī i te hiero ’e nō te fa’atano i ni’a i teie tau, e tae noa atu i te araturu i rāpae ’e te mau vāhi vata, te mau tauiha’a tahito, te vāhi bāpetizora’a. Terā rā, ’ua tītau-ato’a-hia ’ia feruri e ha’amau i te hō’ē fa’anahora’a pārurura’a i te ’aueuera’a fenua maita’i a’e mai raro roa mai i te niu o te hiero.

Te niu o te hiero

Tē ha’amana’o ra paha ’outou, ’ua ’āmui pāpū te peresideni Brigham Young i roto i te patura’a i te niu o te hiero mātāmua, tei tāvini maita’i i te hiero mai te taime ’a oti ai te reira a 127 matahiti i teie nei. Te fa’anahora’a ’āpī nō te pāruru i te aueuera’a fenua e mana’ohia ra nō te hiero, e fa’a’ohipahia ïa te hō’ē rāve’a pārurura’a i te niu, ’aita ho’i te reira i ferurihia i te taime ’a hāmanihia ai te hiero. Tē ferurihia nei ē, e rāve’a ’āpī roa te reira nō te pāruru i te mau ’aueuera’a fenua.

Hōho’a
Te fa’anahora’a nō te fa’a’āpīra’a i te hiero
Hōho’a
Te fa’anahora’a nō te fa’a’āpīra’a i te hiero

Teie rāve’a ’āpī, e ha’amata te reira i raro roa mai i te niu o te hiero, nā te reira e hōro’a i te hō’ē pārurura’a pa’ari i roto i te fifi o te ’aueuera’a fenua. Tē aura’a ra, e ha’apa’ari te reira i te tino o te hiero ’ia vai pāpū noa ’oia, noa atu ē, e ’āueue te fenua ’ati a’e te hiero.

I te matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua fa’aara te Peresidenira’a Mātāmua i te fa’a’āpīra’a o te hiero ma te fa’a’ohipa i teie rāve’a ’āpī. I raro a’e i te fa’aterera’a a te ’Episekōpora’a fa’atere rahi, ’ua ha’amata te hāmanira’a tau ’āva’e i ma’iri a’e nei, i te ’āva’e Tēnuare 2020. Tē mana’ohia ra ē, e oti te reira i roto e maha matahiti.

Ha’apāpūra’a i tō ’outou iho niu

’A māta’ita’i ai au i nā matahiti e maha i mua nei o te orara’a o teie hiero nō Roto Miti, te nehenehe, te hanahana, te fa’ateiteihia ’e te māere, tē feruri nei au i te reira mai te hō’ē tau nō te fa’a’āpīra’a ’eiaha rā ’ei taime nō te ’ōpanira’a ! Mai teie te huru, e nehenehe ato’a tātou e ui ē : « Nāhea teie fa’a’āpīra’a rahi o te hiero nō Roto Miti i te fa’auru ia tātou ’ia tupu ato’a tō tātou iho fa’a’āpīra’a pae vārua, fa’a’āpīra’a, hāmani-fa’ahou-ra’a, fānau-fa’ahou-ra’a, fa’aora-fa’ahou-ra’a, ’aore rā fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ? »

E nehenehe te hō’ē hi’opo’ara’a i roto ia tātou ’e fa’a’ite mai ē, e nehenehe ato’a tātou ’e tō tātou ’utuāfare e fāna’o i tā tātou mau ’ohipa ’atu’atura’a ’e te fa’a’āpīra’a e tītauhia, tae noa atu i te tahi mau patura’a nō te pāruru i mua i te mau ’ati ’aueuera’a fenua ! E nehenehe paha tātou e ha’amata i te reira ’ohipa nā roto i te uira’a ē :

« Mai te aha te huru o tō’u niu ? »

« Mai te aha te huru o te mau ’ōfa’i tihi pa’ari, te pāpū ’e te pūai tei riro ’ei tuha’a nō tō’u iho niu, tei ni’a ho’i i te reira e vai ai tō’u ’itera’a pāpū ? »

« E aha te mau ’ohipa tumu o tō’u huru pae vārua ’e te pae ferurira’a o te tauturu iā’u ’e i tō’u ’utuāfare ’ia vai pāpū noa ’e te ’āueue ’ore, ’oia ato’a i te vai pāpūra’a i roto i te mau ’aueuera’a fenua ’e i roto i te mau ’aueuera’a rahi e tupu mai i roto i tō tātou orara’a ? »

Te mau ’ohipa tei tū’ati i te hō’ē ’aueuera’a fenua, e ’ere ïa i te mea ’ōhie ’ia ’ite ātea, ’e ’ua rau te fāito pūai o te reira ’ia tae mai—ma te ’aro i te mau uira’a ’aore rā, i te tapitapi, te fa’arurura’a i te ’oto ’e te ’ati, te ha’ara’a i roto i te mau hape ’e te feiā fa’atere, te mau melo, te ha’api’ira’a tumu ’aore rā, te fa’aterera’a a te ’Ēkālesia. Te pārurura’a maita’i a’e i mua i teie mau ha’avarera’a, tei roto ïa i tō tātou niu pae vārua.

E aha te nehenehe e riro ’ei mau ’ōfa’i tihi pae vārua nō tō tātou orara’a o te ta’ata iho ’e o te ’utuāfare ? E nehenehe e riro ’ei mau parau tumu ’ōhie, te māramarama ’e te faufa’a rahi nō te orara’a ’evanelia—te purera’a ’utuāfare, te tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a mo’a, te haerera’a i te hiero, te Buka a Moromona, te haerera’a i te hiero, ’e te ha’api’ira’a mai i te ’evanelia nā roto i te Mai, pe’e mai ’e te pō ’utuāfare. Tē tahi atu mau rāve’a tauturu faufa’a nō te ha’apūai i tō ’outou niu pae vārua tei roto ato’a te Hīro’a fa’aro’o, te poro‘i nō te ’utuāfare, ’e « Te Mesia ora ».

Nō’u nei, te mau parau tumu i roto i te mau uira’a e ’āparauhia i roto i te fāri’ira’a i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, ’ua riro ’ei niu pa’ari nō te hō’ē niu pae vārua—nā uira’a mātāmua iho ā rā e maha. Tē hi’o nei au i te reira ’ei ’ōfa’i tihi pae vārua.

’Oia mau, ’ua mātau tātou i teie mau uira’a, ’a tai’o tāta’i hō’ē mai ai te peresideni Russell M. Nelson i te reira i mua ia tātou i roto i te ’āmuira’a rahi i ma’iri a’e nei.

  1. E fa’aro’o ānei tō ’oe ’e te ’itera’a pāpū nō ni’a i te Atua, te Metua Mure ’Ore ; i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia ; ’e i te Vārua Maita’i ?

    Hōho’a
    Te Atuara’a
  2. E ’itera’a pāpū ānei tō ’oe nō ni’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e i tōna ti’ara’a ’ei Fa’aora ’e ’ei Ora ?

    Hōho’a
    Te tāra’ehara o Iesu Mesia
  3. E ’itera’a pāpū ānei tō ’oe nō ni’a i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia ?

    Hōho’a
    Te fa’aho‘i-fa’ahou-ra’a mai
  4. Tē pāturu ra ānei ’oe i te Peresideni o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’ei peropheta, ’ei ’ite ’e ’ei heheu parau ’e ’o ’oia ana’e te ta’ata i ni’a i te fenua nei tei ha’amanahia nō te fa’a’ohipa i te mau tāviri ato’a o te autahu’ara’a ?8

    Hōho’a
    Peropheta (te mau)

Tē ’ite ra ānei ’outou e nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia fa’ariro i teie mau uira’a ’ei mau tuha’a faufa’a rahi i roto i tō ’outou iho niu nō te tauturu ia ’outou ’ia patu ’e ’ia ha’apa’ari i te reira? ’Ua ha’api’i o Paulo i tō Ephesia nō te hō’ē ’Ēkālesia tei « patuhia i ni’a iho i te niu a te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta ra, ’e o Iesu Mesia iho te tihi rahi ; nōna te fare ato’a i te ’ati-maita’i-ra’a iāna ra, i riro ai ’ei nao mo’a nō te Fatu ra ».9

Hōho’a
Te hiero ma te hō’ē niu pāpū

Hō’ē o te mau ’oa’oa rahi a’e o tō’u orara’a o te mātaura’a ïa ’e te fa’aurura’ahia nā te mau melo o te ’Ēkālesia nā te ao ato’a nei tei riro ho’i ’ei mau hi’ora’a ora nō te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia. E mau niu pa’ari tō rātou iho ’o tē tauturu ia rātou ’ia pāto’i i te mau ’ohipa fa’a’aueuera’a ma te hō’ē hāro’aro’ara’a tāmau noa atu tō rātou ’oto ’e te māuiui.

Nō te fa’a’ite i te reira i te hō’ē fāito o te ta’ata iho, ’aita i maoro a’e nei, ’ua paraparau vau i te hunara’a o te hō’ē vahine ’āpī nehenehe ’e e metua vahine pe’epe’e (e hoa ato’a nō tō mātou ’utuāfare). E vahine tu’e pōpō ’oia nō te tuha’a hō’ē ’a fārerei ai ’oia ’e ’a fa’aipoipo ai i tāna tāne pīahi nō te ha’api’ira’a taote niho. ’Ua ha’amaita’ihia rāua i te hō’ē tamāhine nehenehe ’e te māramarama noa atu tōna ’āpī. ’Ua ’aro itoito ’oia i te mau fāito rau o te māriri ’aita’ata i te roara’a e ono matahiti teimaha. Noa atu te ’oto pae ferurira’a ’e pae tino tāna i fārerei i te mau taime ato’a, ’ua ti’aturi ’oia i tōna Metua here i te ao ra ’e ’ua fa’ahiti-pinepine-hia tōna parau nā tōna mau ta’ata nō te ha’apararera’a parau sōtiare, nō tāna parau tu’iro’o ra : « Tei roto te Atua i te mau fa’ahu’ahu’ara’a ».

I roto i te hō’ē o tāna mau poro’i i ni’a i te mau rēni sōtiare, ’ua pāpa’i ’oia ē, ’ua ani mai te hō’ē ta’ata iāna, « nāhea tō ’oe fa’aro’o i vai noa ai, ’ua hā’atihia ho’i ’oe i te mau māuiui e rave rahi ? » ’Ua pāhono pāpū ’oia nā roto i teie mau parau : « Nō te mea, nā te fa’aro’o e tauturu iā’u i roto i taua mau taime pe’ape’a ra. Te fāri’ira’a i te fa’aro’o, e ’ere ïa ē, e’ita te ’ohipa ’ino e tupu mai. Te fāri’ira’a i te fa’aro’o, nā te reira e tauturu iā’u ’ia ti’aturi ē, e tae fa’ahou mai te māramarama. ’E e rahi atu te ’ana’ana o taua māramarama ra nō te mea ’ua haere au nā roto i te pōiri. Noa atu te rahi o te pōiri tā’u i ’ite i te roara’a o te mau matahiti, e māramarama rahi atu tā’u i ’ite. ’Ua ’ite au i te mau temeio. ’Ua ’ite tō’u ’ā’au i te mau melahi. ’Ua ’ite au ē, tē amo ra tō’u Metua i te ao ra iā’u. E’ita roa atu teie mau mea e ’itehia ’āhiri ē, e mea ’ōhie te orara’a. E mea ’ite-’ore-hia paha te ananahi o teie orara’a, tō’u rā fa’aro’o, ’e ’ere ïa i te mea ’ite-’ore-hia. Mai te mea ē, e mā’iti au ’eiaha e fāri’i i te fa’aro’o, te mā’iti ra ïa vau ’ia haere noa nā roto i te pōiri. Nō te mea, ’ia ’ore te fa’aro’o, o te pōiri ïa te ’itehia ».10

Tōna ’itera’a pāpū ’āueue ’ore nō te fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia—’ia au i tāna mau parau ’e tāna mau ’ohipa—’ua riro ïa ’ei fa’aurura’a nō vetahi ’ē. Noa atu ē, e mea paruparu tōna tino, ’ua amo ’oia ia vetahi ’ē ’ia pūai a’e rātou.

Tē feruri nei au i te tahi atu rahira’a melo o te ’Ēkālesia, e mau ’aito mai teie tuahine, ’o tē haere nei i te mau mahana ato’a i roto i te fa’aro’o, ma te fa’aitoito ’ia riro ’ei mau pipi mau ’e te fati ’ore nā tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia. Tē ha’api’i mai nei rātou nō te Mesia. Tē poro nei rātou i te Mesia. Tē tūtava nei rātou i te fa’ahōho’a iāna. Tei ni’a ānei tō rātou orara’a o te mau mahana ato’a i te hō’ē vāhi pāpū ’aore rā, i te hō’ē vāhi fifi, ’ua ’ite rātou ē, e mea pa’ari ’e te ’āueue ’ore tō rātou niu.

’O rātou te mau vāru’a itoito tei hāro’aro’a i te aura’a hōhonu o te mau parau ra « ’auē te pa’ari, e feiā mo’a nō te Fatu » ’e « tei horo i te Fa’aora ra ’ia pāruruhia ».11 E māuruuru fāito ’ore tō’u ’ia haere i rotopū i te feiā tei fa’aineine i te hō’ē niu pae vārua e au i te i’oa o te feiā mo’a ’e tei nava’i te pūai ’e te pāpū nō te pato’i i te mau ’ārepurepura’a rau o te orara’a nei.

’Aita vau e mana’o nei ē, e nehenehe tātou e fa’arahi te parau nō te faufa’a o te hō’ē niu pa’ari mau i roto i tō tātou iho orara’a. Noa atu i tō rātou ’āpī-roa-ra’a, tē ha’api’ihia nei tā tātou mau tamari’i Paraimere a hīmene ai rātou i teie parau mau :

’Ua patu te ta’ata pa’ari i tōna fare i ni’a i te papa,

’E topa a’era te ua

’Ua topa mai ra te ua, ’ua tahe maira te pape pu’e

’E ’ua ti’a noa te fare i ni’a i te papa.12

Tē ha’apāpū nei te pāpa’ira’a mo’a i teie parau ha’api’ira’a nō te niu. ’Ua ha’api’i te Fa’aora i te ta’ata nō Amerika :

« ’E ’ia nā reira noa ’outou i te rave, e ao tō ’outou, ’ua patuhia ho’i ’outou i ni’a iho i tā’u papa.

« ’O ’outou rā te rave i te ’ohipa ’ē i te reira, o tei ’ore ïa i patuhia i ni’a iho i tā’u papa, ’ua patuhia rā ïa i ni’a i te one ; ’e ’ia ma’iri mai te ua, e tahe mai te pape pu’e, e uihi mai te mata’i i ni’a iho ia rātou ra, ’ei reira e ma’iri ai rātou ».13

’O te ti’aturira’a mau ïa o te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, ’ia riro teie fa’a’āpīra’a o te hiero nō Roto Miti ’ei rāve’a nō te fa’atupura’a i te hina’aro o Brigham Young ’ia hi’o i « te hiero ’ia patuhia i roto i te hō’ē ravera’a e nehenehe ai i te reira e vai e hope noa atu te mileniuma ». I roto i te mau matahiti i muri nei, tē pure nei au ē, teie mau ha’amaita’ira’a tā tātou e rave nei i ni’a i te hiero nō Roto Miti, ’ia ha’aputapū ’e ’ia fa’auru te reira ia tātou, te ta’ata hō’ē ’e te mau ’utuāfare, ’e tātou ato’a—’ei aura’a parau—« ’ia patu-ato’a-hia tātou nā roto i te hō’ē ravera’a e vai ai tātou e hope noa atu te mireniuma ».

E nā reira tātou mai te mea ē, e ha’apa’o tātou i te fa’auera’a a te ’āpōsetolo Paulo ’ia « ha’apu’e māite i te maita’i tumu nō [tātou] iho a muri atu, hō’ē niu maita’i i mua i te tau e tae mai, ’ia rave [tātou] i te ora mure ’ore » .14 Tā’u pure ’ū’ana ē ’ia pāpū tō tātou niu pae vārua ’e te pa’ari, ’ia riro tō tātou ’itera’a pāpū nō te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e tōna ti’ara’a ’ei Fa’aora ’e ’ei tāra’ehara nō tātou ’ei ’ōfa’i tihi nō tātou ’o tā’u e fa’a’ite pāpū nei tōna i’oa, ’oia ho’i o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Buka ’ā’amu o William Clayton, 26 nō Tiurai 1847, Vaira’a Buka ’Ā’amu a te ’Ēkālesia

  2. Hi’o « I te Fare Menemene, ’ua paraparau te peresideni Woodruff ’e te peresideni Smith i te Feiā mo’a i nanahi avatea ra », Deseret Evening News, 30 nō ’Ātete 1897, 5 ; « Pionners’ Day », Deseret Evening News, 26 nō Tiurai 1880, 2 ; buka ’ā’amu nō Wilford Woodruff, 28 nō Tiurai 1847.

  3. « Te mau minuti o te ’āmuira’a rahi a te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei, fa’atupuhia i Roto Miti, Tuha’a fenua nō Deseret, 6 nō ’Ēperēra 1851 », Deseret News, 19 nō ’Ēperēra 1851, 1

  4. Hi’o « Te Hiero », Deseret News, 19 nō Fepuare 1853, 130; « Mau minuti nō te ’āmuira’a rahi », Deseret News, 16 nō ’Ēperēra 1853, 146; « Mau minuti nō te ’āmuira’a rahi », Deseret News, 30 nō ’Ēperēra 1853, 150.

  5. « A’ora’a nā te peresideni Brigham Young », Millennial Star, 22 nō ’Ēperēra 1854, 241.

  6. « Mau mana’o nō te peresideni Brigham Young », Deseret News, 14 nō ’Ātopa 1863, 5.

  7. Vauvaura’a mana’o nā te ’Episekōpora’a Fa’atere Rahi i ni’a i te hiero nō Roto Miti i mua i te Peresidenira’a Mātāmua, ’Ātopa 2015.

  8. Hi’o Russell M. Nelson, « Mau parau ’ōpanira’a », Liahona, Novema 2019.

  9. Ephesia 2:20–21

  10. Ha’apararera’a sōtiare tu’uhia e Kim Olsen White.

  11. « ’Auē te pa’ari », Te mau Hīmene, no. 64.

  12. « Le sage et le fou », Chants pour les enfants, 132, ’ua fa’a’orehia te tāpa’o mau i roto i teie tuha’a.

  13. 3 Nephi 18:12–13 ; ha’apāpūra’a i ’āpitihia atu.

  14. 1 Timoteo 6:19 ; ha’apāpūra’a i ’āpitihia atu.