’Āmuira’a rahi
’Ia hi’o rātou
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


’Ia hi’o rātou

’A hi’o ’e ’a pure nō te mau rāve’a e fa’a’ana’ana i tō ’outou māramarama ’ia ’ite mai te ta’ata i te ’ē’a e tae atu ai ia Iesu Mesia ra.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua ha’amaita’ihia tō tātou ’ā’au ’e ’ua ha’a’āpīhia ’e te Vārua o tā tātou i fāri’i i roto i teie ’āmuira’a.

Hōho’a
Ho’ē pou māramarama

’A piti hānere matahiti i teienei, ’ua pou mai te hō’ē pou māramarama i ni’a i te hō’ē tamāroa i roto i te hō’ē uru rā’au. I roto i terā māramarama, ’ua ’ite Iosepha Semita i te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia. ’Ua tīahi tō rāua māramarama i te pōiri pae vārua i tāpo’i i te fenua ma te fa’atoro i te ’ē’a e haere nō Iosepha Semita—’e nō tātou pā’āto’a nei. Nō te māramarama i heheuhia i terā mahana, e ti’a ia tātou ’ia fāri’i i te ’īra’a o te mau ha’amaita’ira’a e vai ra maoti te tāra’ehara a tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia.

Nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai tāna ’evanelia, e ti’a ia tātou ’ia ’ī i te māramarama o te Fa’aora. Terā rā, e ’ere terā māramarama nō tātou noa iho. ’Ua pi’i Iesu Mesia ia tātou ’ia « ’ana’ana [tō ’outou māramarama] » i mua i te aro o te ta’ata nei, ’ia hi’o rātou i tā ’outou ’ohipa maita’i, ’e ’ia ha’amaita’i i tō ’outou Metua i te ao ra ».1 ’Ua au roa mai au i te parau ra « ’ia hi’o rātou. » E anira’a pāpū teie nā te Fatu ’ia ’imi pāpū atu ā i te tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite i te ’ē’a ’e ’ia ta’e i te Mesia.

Hōho’a
Elder L.<nb/>Tom Perry

I te 10 ’o tō’u matahiti, ’ua ha’amaita’ihia mātou e fāri’i ia Elder L. Tom Perry nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, ’a tere mai ’oia i roto i tō’u ’oire.

I te tapera’a mahana, ’ua pārahi tō’u ’utuāfare ’e ’o Perry mā i roto i te piha fa’aeara’a nō te ’amu i te pai ’āpara a tō’u māmā, fa’ati’a mai nei Elder Perry i te tahi mau ’ā’amu nō te feiā mo’a ’ati a’e i te ao nei. ʼUa ānoenoe au.

Tē haere pō ra, pi’i mai nei tō’u metua vahine iā’u i roto i te piha tūtu, ’e ’ua ui mai : « Bonnie, ’ua paru ’oe i te moa ? »

’Auē ho’i ē ; ’aita roa atu. Nō tō’u hina’aro e fa’aea noa i pīha’i iho i te ’āpōsetolo o te Fatu, ’ua parau atu ra vau i tō’u mana’o e ha’apae te moa e po’ipo’i noa atu.

Parau pāpū mai nei tō’u metua vahine, « ’aita ». Tomo mai nei Elder Perry i roto i te piha tūtu i terā taime ’e mai tōna reo pūai ’e te ’ana’anatae roa ’ua nā ’ō mai : « ’O vai terā e haere ra e paru i te moa ? Nehenehe ānei māua ta’u tamaiti e haere ato’a ? »

I terā taime, ’ua riro roa mai te reira ’ei ’oa’oa iti rahi ! Horo atu ra vau e ti’i i tā mātou mōrī pata re’are’a. Ma te ’ana’anatae, ’ua nā mua atu vau ia rāua i ni’a i te ’ē’a e haere i te ’āua moa ra. Tā’ue’ue noa te mōrī pata i roto i tō’u rima, ’ua nā roto mātou i te fa’a’apu tō papa’ā ’e te fa’a’apu sītona.

’Ua fātata mātou i te vāhi, ’ua tāpūhia te purūmu nō te tahera’a pape, ’ua ’ōu’a a’era vau nā ni’a i te reira mai te tahi atu mau pō. ’Aita vau i ha’apa’o ri’i a’e tē fa’aitoito noa ra Elder Perry i te pe’e mai iā’u i ni’a i terā ’ē’a pōiri ’e te ta’a ’ore. ’Aita tā’u mōrī tā’ue’ue i tauturu a’e iāna ’ia ’ite i te ’āpo’o. Nō te mea ’aita e mōrī pāpū i mua iāna, ’ua ta’ahi tōna ’āvae i roto i te pape ’e ’ua fa’aro’ohia te tahi autā. ’Auē ho’i ē, ’ua fāriu a’era vau i ni’a i tō’u hoa ’āpī tē tātara ra i tōna ’āvae rari mai roto mai i terā ’āpo’o, ma te ueue i te pape i ni’a i tōna tia’a ’iri pua’a.

Ma te tia’a puru i te pape, ’ua tauturu Elder Perry iā’u ’ia paru i te moa. I te otira’a, ’ua parau ’oia ma te here : « E Bonnie ē, ’aita vau e ’ite ra i te purūmu. Tītauhia te mōrī ’ia tūrama i te vāhi e haere au ».

’Ua ’ama tā’u mōrī, ’aita rā i tūrama i te ’ē’a nō Elder Perry. I teienei, nō tō’u ’itera’a ē tītauhia tā’u mōrī nō te haere ma te fifi ’ore nā ni’a i te ’ē’a, ’ua ha’apa’o maita’i au e tūrama i mua i tōna ’āvae, ’e ’ua ho’i māua i te fare ma te pāpū.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, e rave rahi matahiti tō’u ferurira’a i te parau tumu tā’u i ha’api’i mai nā roto mai ia Elder Perry. E ’ere te anira’a a te Fatu ’ia ’ana’ana tō tātou māramarama, i te pata-haere-noa-ra’a i te mōrī ’ia māramarama rahi atu ā te ao. ’O te tūramara’a rā i te vāhi e ’ite mai ai te ta’ata i te ’ē’a o te Mesia ra. ’O te ha’aputuputura’a ia Iseraela i teie pae o te pāruru—te tauturura’a i te ta’ata ’ia ’ite i te ta’ahira’a i muri iho nō te rave ’e nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e te Atua.2

’Ua fa’a’ite pāpū te Fa’aora : « Inaha, ’o vau te māramarama ; i fa’a’ite atu na vau i te hi’ora’a nō ’outou ».3 Hi’o ana’e i te hō’ē hi’ora’a.

E vahine samaria te vahine i te ’āpo’o pape, ’aita i mātau ia Iesu Mesia, ’ua mātauhia rā ’oia ’ei viri a’a i tōna iho ’oire. ’Ua fārerei rāua Iesu ’e ’ua paraparau atu ra. ’Ua paraparau Iesu iāna nō ni’a i te pape. ’Ei reira ’oia i te fa’arahi-atu-ā-ra’a i te māramarama ’a fa’a’ite ai ē, ’o ’oia te « pape ora ».4

E aumihi tō te Mesia iāna ’e ’ua ta’a ho’i iāna te mea e tītauhia nōna. ’Ua fa’aau te Mesia i tāna parau i te vāhi tei reira te vahine, ’e ’ua ha’amata i te paraparau nō ni’a i te pape, tāna i mātau maita’i. ’Āhani ’oia i tāpe’a noa i reira, e fārereira’a au ïa te reira. E’ita rā te reira e ’āfa’i iāna ’ia poro haere nā roto i te ’oire ē : « Mai haere na, e hi’o… e ’ere ānei terā a’e te Mesia ? »5 Nā roto i te ’āparaura’a, tē ’ite marū nei ’oia ’o vai Iesu Mesia, ’e noa atu ā te mea tāna i rave nā mua a’e, riro mai nei ’oia ’ei mauha’a māramarama, nō te tūrama i te ’ē’a ’ia ’ite vetahi ’ē.6

I teienei, e hi’o ana’e e piti ta’ata tei pe’e i te hi’ora’a o te Fa’aora nō te māramarama ’ana’ana. ’Aita i maoro a’enei, ’ua pārahi tō’u hoa ’o Kevin i pīha’i iho i te hō’ē fa’atere taiete, i te tāmā’ara’a i te pō. ’Ua uiui ’oia e aha tāna e parau e piti hora te maoro. Ma te pe’e i te hō’ē muhumuhu, ’ua nā ’ō atu ra Kevin : « ’A parau mai nā nō ni’a i tō ’oe ’utuāfare. Nō hea mai rātou ? »

’Aita teie ta’ata i ’ite rahi nō ni’a i tōna hīro’a, nō reira, rave mai nei Kevin i tāna niuniu ma te parau ē : « E fa’anahora’a tā’u e fa’atū’ati i te mau ta’ata i tō rātou ’utuāfare. Hi’o ana’e e aha tā tāua e ’ite mai ».

I muri iho i tō rāua paraparaura’a maoro, ’ua ui mai te hoa ’āpī o Kevin : « Nō te aha e mea faufa’a te ’utuāfare nō tā ’outou ’ēkālesia ? »

’Ua pāhono ’ōhie atu Kevin : « Tē ti’aturi nei mātou ē, e tāmau noa mātou i te ora i muri iho i te pohe. ’E mai te mea e ’ite mai mātou i tō mātou mau tupuna ’e e rave ho’i i tō rātou i’oa i te hō’ē vāhi mo’a e parauhia te hiero, e nehenehe mātou e rave i te mau ’ōro’a fa’aipoipora’a e tāpe’a ’āmui i tō mātou mau ’utuāfare, i muri iho ato’a i te pohe ».7

’Ua ha’amata Kevin nā roto i te mea tā rāua tōna hoa i ’ite ’āmui. ’Ei reira ’oia i te ’itera’a i te hō’ē rāve’a nō te fa’a’ite i te māramarama ’e i te here o te Fa’aora.

Te piti o te ’ā’amu, ’o Ella ïa, e ta’ata ha’uti tāora pōpō i roto i te ’ete i te ha’api’ira’a tuatoru. ’Ua ha’amata tōna hi’ora’a i te fāri’ira’a ’oia i tāna pi’ira’a misiōni, ’ua reva ’oia nō te ha’api’ira’a. ’Ua mā’iti ’oia e ’īriti i tāna pi’ira’a i mua i tōna pupu ha’uti. ’Aita paha hō’ē mea tā rātou i ’ite nō ni’a i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia, ’e ’aita rātou i ta’a maita’i i te hina’aro o Ella ’ia tāvini. ’Ua pure tāmau ’oia nō te ’ite nāhea i te paraparau nō ni’a i tāna misiōni, ’ia māramarama tōna pupu ha’uti i te reira. Tāna pāhonora’a ?

« ’Ua hāmani au i te hō’ē PowerPoint », ’ua parau Ella, « nō te mea mai te reira vau ». ’Ua parau ’oia ia rātou nō ni’a i te 400 misiōni ’e hau atu tāna e nehenehe e haere atu ’e nō ni’a i te mau reo e ha’api’i. ’Ua parau ’oia nō te tauasinira’a misiōnare e tāvini ra. ’Ua fa’aoti Ella ma te hōho’a o te Fa’aora ’e teie ’itera’a pāpū poto : « ’O te tāorara’a pōpō i roto i te ’ete hō’ē mea faufa’a roa a’e i roto i tō’u orara’a. ’Ua tere roa mai au ’e ’ua fa’aru’e au i tō’u ’utuāfare nō te ha’uti nō teie ta’ata fa’aineine ’e teie pupu ha’uti. E piti noa mea faufa’a a’e o te tāorara’a pōpō i roto i te ’ete, tō’u fa’aro’o ’e tō’u ’utuāfare ».8

I teienei rā, mai te mea e mana’o ’outou ē : « E mau hi’ora’a pūai 1 000 watt teie mau hi’ora’a, ’o vau nei rā, e mōrī 20 watt noa », ’a ha’amana’o ē, ’ua fa’a’ite pāpū te Fa’aora ē : « ’O vau te māramarama tā ’outou e fa’ateitei i ni’a ».9 E fa’aha’amana’o ’oia ia tātou ē, nāna e hōpoi mai i te māramarama mai te mea e fa’atoro noa tātou i te ta’ata iāna ra.

’Ua nava’i tā tātou māramarama nō te fa’a’ite atu i teie nei iho taime. E nehenehe tātou e tūrama i te ta’ahira’a nō muri iho, nō te tauturu i te ta’ata ’ia ha’afātata atu ā ia Iesu Mesia, mai te reira ta’ahira’a nō muri iho ’e tō muri iho.

’A ui ia ’outou iho : « ’O vai tei hina’aro i tā ’outou māramarama nō te ’ite mai i te ’ē’a tei tītauhia nō rātou, ’aita rā e ’ite ra ? »

E au mau hoa, nō te aha e mea faufa’a te ’ana’ana o tō tātou māramarama ? ’Ua parau mai te Fatu : « Tē vai nei ā te mau ta’ata e rave rahi i ni’a i te fenua nei… ’o tei fa’a’erehia atu i te parau mau nō te mea ’aita rātou i ’ite i te vāhi te reira e ’iteā mai ai ».10 E nehenehe tātou e tauturu. E nehenehe tātou e ’ana’ana hua atu i tō tātou māramarama ’ia ’ite te ta’ata. E nehenehe tātou e tu’u i te hō’ē tītaura’a manihini.11 E nehenehe tātou e haere i terā tere ’e o rātou e ta’ahi ra tō rātou ’āvae nō te haere i te Fa’aora ra, noa atu ā te mau ’ōtohetohera’a. E nehenehe tātou e ha’aputuputu ia ’Īserā’ela.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e fa’arahi te Fatu i te mau tauto’ora’a na’ina’i ato’a. E fa’auru mai te Vārua Maita’i ia tātou nō te ’ite e aha tē parau ’e e aha tē rave. E tītau paha teie mau tauto’ora’a ’ia haere mai i rāpae i tō tātou vāhi orara’a au, e nehenehe rā e ti’aturi ē, e tauturu mai te Fatu i tō tātou māramarama ’ia ’ana’ana.

’Auē tō’u māuruuru i te māramarama o te Fa’aora, ’o tē tāmau nei i te arata’i i teie ’Ēkālesia nā roto i te heheura’a.

Hōho’a
Tē tāpeʼa nei te Fa’aora i te hō’ē lamepa

Tē ani nei au ia tātou pā’āto’a ’ia pe’e i te hi’ora’a o Iesu Mesia ’e ’ia vai ara tātou ’e te aumihi i te feiā ’ati a’e ia tātou. ’A hi’o ’e ’a pure nō te mau rāve’a e fa’a’ana’ana i tō ’outou māramarama ’ia ’ite mai te ta’ata i te ’ē’a e tae atu ai ia Iesu Mesia ra. E parau fafau rahi tāna : « ’O tē pe’e mai iā’u ra, e ’ore ïa e haere noa i te pōuri, e māramarama ora ïa tōna ».12 Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’o tō tātou Fa’aora Iesu Mesia te ’ē’a, te parau mau, te ora, te māramarama ’e te here o te ao nei. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.