’Āmuira’a rahi
Tupura’a o te parau tohu
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


Tupura’a o te parau tohu

E rave rahi mau parau tohu tei tupu nā roto i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia.

E au mau taea’e ’e e au mau tuahine here, tē ’oa’oa nei au ’ia paraparau atu i roto i teie ’āmuira’a rahi tu’iro’o nō te fa’ahanahana i te ’ōrama mātāmua a Iosepha Semita nō te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti, o Iesu Mesia, i roto i te uru rā’au mo’a, ma te uira’a ’ore. ’Ua riro taua ’ōrama ra ’ei ha’amatara’a nehenehe o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia ’e te mau mea ato’a i tupu, mai te Buka a Moromona ’e tae atu i te fa’aho’ira’ahia mai te mana ’e te mau tāviri o te autahu’ara’a, te fa’anahonahora’a o te ’Ēkālesia mau a te Fatu, te mau hiero o te Atua, ’e te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo e fa’atere nei i te ’ohipa i teie mau mahana hope’a nei.

Nā roto i te fa’auera’a hanahana, ma te tūra’ihia rātou e te Vārua Maita’i , ’ua tohu te mau peropheta tahito a te Atua i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ’e te mea o tē tupu mai i tō tātou nei ’anotau, te tau tu’ura’a hope’a ’e te ’īra’a o te mau tau. « ’Ua fa’a’ama taua ’ohipa ra i te mau vārua » o te mau hi’o mātāmua.1 I te roara’a o te mau u’i o te tau, ’ua tohu rātou, ’ua moemoeā, ’ua feruri, ’e ’ua tohu i te ananahi o te bāsileia o te Atua i ni’a i te fenua nei, ’o tā Isaia i parau ra ē, « hō’ē ’ohipa ūmerehia ’e te māerehia ».2

E rave rahi mau parau tohu tei tupu nā roto i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia, tae noa atu i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. Terā rā, i teie mahana, e ha’apāpū atu vau i te tahi noa o tā’u i au roa. ’Ua ha’api’ihia mai te reira iā’u nā tō’u mau ’orometua ha’api’i nō te Paraimere ’e i te turi o tō’u metua vahine melahi.

Hōho’a
Daniela i roto i te ’āpo’o liona

Daniela, tei tīahi i te mau liona nā roto i tōna fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia ’e i te tauturu a te mau melahi a te Atua, ’oia tei ’ite i tō tātou nei tau i roto i te hō’ē ’ōrama. ’A tātara ai ’oia i te hō’ē tā’oto nō te ari’i babulonia ’o Nebukaneka, ’ua tohu ’o Daniela ē, e ti’a mai te ’Ēkālesia a te Fatu i roto i te mau mahana hope’a mai te hō’ē ’ōfa’i « e ’ō’otihia mai nō roto mai i te mou’a ra ’aore e rima ».3 « ’Aore e rima », te aura’a ra, nā roto i te ravera’a hanahana, e tupu te ’Ēkālesia a te Fatu i te rahi ’e e fa’a’ī ’oia i te fenua tā’āto’a « e ’ore roa e mou … e vai [rā] e a muri noa atu ».4

Hōho’a
Daniela e tātara ra i te moemoeā ’o Nebukanesa

’A māta’ita’i ai ’e ’a fa’aro’o ai te mau melo e rave rahi o te ’Ēkālesia, nā te ao ato’a nei, i te ’āmuira’a i teie mahana, ’ua riro ïa te reira ’ei fa’a’itera’a pāpū rahi ē, te tupu nei te mau parau a Daniela.

’Ua fa’ata’a mai te ’āpōsetolo ha’apa’o o Petero « i te tau e ti’a ai te mau mea ato’a nei … mai te mātāmua mai ā o teie nei ao ».5 ’Ua pāpa’i te ’āpōsetolo Paulo ē, i roto i te ’īra’a o te mau tau, « e ’āmui ai [te Atua] i te mau mea ato’a i te Mesia ra »,6 « ’o Iesu Mesia iho te tihi rahi ».7 ’Ua putapū roa tō’u ’ā’au i te reira mau parau tohu ’a haere ai au i te ha’amo’ara’a o te hiero nō Roma, Italia. Tei reira te tā’āto’ara’a o te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo i te fa’a’itera’a i te ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, te tāra’ehara o te ao nei, mai ia Petero ’e ’o Paulo i nā reira. ’Ua riro te ’Ēkālesia nei ’ei hi’ora’a ora nō taua fa’aho’ira’a ra, e te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’e ’ua riro tō tātou mau melo ’ei mau ’ite nō taua mau parau tohu hanahana ra e rā ’ē te tau.

Hōho’a
Te mau peropheta ’e mau ’āpōsetolo i te hiero nō Roma ’Ītāria

’Ua tohu ’o Iosepha nō Aiphiti ē, i te mau mahana hope’a : « E fa’atupu te Fatu, tō’u Atua, i te hō’ē hi’o, ’e e riro ’oia ’ei hi’o maita’i nō te huā’ai o tō’u ra tau’upu ».8 « Nō te mea e rave ’oia i te ’ohipa [nā te Fatu] ».9 ’O Iosepha Semita, te peropheta nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, taua hi’o ra.

’Ua tohu ’o Ioane te heheu parau o te hō’ē melahi nā te Manahope tei hōpoi mai i te mau mea faufa’a nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai nā roto i teie mau parau : « Hi’o atura vau i te hō’ē melahi i te ma’uera’a nā rōpū i te reva nei, ma te ’evanelia e ti’a i te vaira’a ra ’ei porora’a atu i te feiā e pārahi i te ao nei ra, i te mau fenua ato’a, ’e te mau ’ōpu ato’a, ’e te mau reo ato’a ’e te mau nūna’a ato’a ».10 ’O Moroni taua melahi ra. ’Ua ’ite ’oia i tō tātou ’anotau mai tei pāpa’ihia i roto i te Buka a Moromona. Nā roto i te mau fāra’a e rave rahi, ’ua fa’aineine ’oia ia Iosepha Semita nō tāna tāvinira’a, tae noa atu i te ’īritira’a i te Buka a Moromona : Tē tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia.

Hōho’a
Te fāra’a Moroni ia Iosepha Semita

’Ua tohu te tahi atu mau peropheta nō tō tātou nei ’anotau. ’Ua parau ’o Malaki nō Elia i te fa’afāriura’a « i te ’ā’au o te mau metua i te mau tamari’i, ’e te ’ā’au ’o te tamari’i i tō rātou mau metua ».11 ’Ua haere mai ’o Elia, ’e ’ei hope’ara’a i teie mahana, e 168 hiero tā tātou nā te ao nei. Tē tāvini nei te hiero tāta’itahi i te mau melo ti’amā ’o tē rave nei i te mau fafaura’a mo’a ’e ’o tē fāri’i nei i te mau ’ōro’a ha’amaita’ihia nō rātou iho ’e nō tō rātou mau tupuna i pohe. ’Ua riro teie ’ohipa mo’a tei fa’ata’ahia mai e Malaki ’ei « pū nō te fa’anahora’a a te Rahu Nui nō te hope’ara’a mure ’ore o tāna mau tamari’i ».12

Tē ora nei tātou i roto i taua taime i tohuhia ra ; ’o tātou te nūna’a i fa’auehia nō te ’ōmua i te Tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia; e ti’a ia tātou ’ia ha’aputuputu i te mau tamari’i a te Atua, ’o rātou ’o tē fa’aro’o ’e ’o tē fāri’i i te mau parau mau, te mau fafaura’a ’e te mau parau fafau o te ’evanelia mure ’ore. ’Ua parau te peresideni Nelson i te reira « te tītaura’a rahi roa a’e te ’ōpuara’a rahi roa a’e ’e te ’ohipa rahi roa a’e i ni’a i te fenua nei ».13 Tē fa’a’ite pāpū nei au nō taua temeio ra.

Hōho’a
Ha’amo’ara’a i te hiero nō Durban ’Āfirita Apato’a

Nā roto i te fa’auera’a a te peresideni Russell M. Nelson, i te ’āva’e Fepuare nō teie matahiti, ’ua ha’amo’a vau i te hiero nō Durban ’Āfirita Apato’a. E mahana teie tā’u e ha’amana’o noa i te tā’āto’ara’a o tō’u orara’a. ’Ua pārahi au i rotopū i te mau melo tei haere mai i te ’evanelia mai ia Ieremia i tohu ātea ra—« tātā’i hō’ē tā’u e rave i tō te ’oire hō’ē, ’e tātā’i piti ho’i i tō te ’ōpū hō’ē ».14 E tāhō’ē te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia ia tātou pā’āto’a—’ati a’e te ao nei—’ei mau tamaiti ’e ’ei mau tamāhine nā te Atua, ’ei mau taea’e ’e ’ei mau tuahine i roto i te ’evanelia. Noa atu tō tātou huru ’aore rā, tō tātou fāito ’ahu, hō’ē nūna’a tātou ’e hō’ē Metua i te ao ra tei fa’anaho mai te ha’amatara’a mai, e ’āmui i tōna ’utuāfare nā roto i te ravera’a ’e te fa’aturara’a i te mau fafaura’a mo’a o te hiero.

I te hō’ē putuputura’a na’ina’i o te mau taea’e o te autahu’ara’a i roto i te hō’ē fare ha’api’ira’a i Kirtland, Ohio, i te matahiti 1834, ’ua tohu te peropheta Iosepha, « hō’ē noa ’apu rima taea’e o te autahu’ara’a tā ’outou e ’ite nei i teie pō i’ō nei, terā rā, e fa’a’ī teie ’Ēkālesia ia Amerika apato’erau ’e apato’a—e fa’a’ī ’oia i te ao nei ».15

I roto i te mau matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua rātere au nā te ao nei nō te fārerei i te mau melo o te ’Ēkālesia. ’Ua fāri’i ato’a tō’u mau taea’e i roto i te Tino ’Ahuru Ma Piti i te reira huru fa’auera’a ’ohipa. Terā rā, ’o vai tē nehenehe e pe’e i te tārena a tō tātou peropheta here, te peresideni Nelson, tei rātere i roto i nā matahiti mātāmua e piti ’ei peresideni nō te ’Ēkālesia tei ti’a iāna ’ia fārerei i te feiā mo’a i roto e 32 fenua ’e te mau tuha’a fenua nō Marite »16 nō te fa’a’ite pāpū i te Mesia ora.

Tē ha’amana’o nei au i te taime ’a fāri’i ai au i tā’u pi’ira’a nō te misiōni ’ei taure’are’a. ’Ua hina’aro vau e tāvini i te fenua Purutia, mai tō’u metua tāne, tō’u taea’e ’e tō’u tao’ete. Ma te tīa’i ’ore i te hō’ē ta’ata nō te ho’i i te fare, ’ua horo vau i te ’āfata rata ’e ’ua ’īriti i te pi’ira’a. ’Ua tai’o i te reira ē, ’ua pi’ihia vau i te Misioni nō te mau tuha’a fenua hiti’a o te rā, tei New York te pū fa’aterera’a. ’Ua ’ino’ino ri’i au, nō reira, ’ua haere au i roto ’e ’ua ’īriti i tā’u pāpa’ira’a mo’a nō te tāmāhanahana. ’Ua ha’amata vau i te tai’o i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau : « Inaha, ’e ’a hi’o na, e rave rahi tā’u mau ta’ata i teie vāhi nei, ’e i roto ho’i i te mau fenua e ’ati noa a’e ; ’e e ha’amamahia mai te ’ōpani manuia i te mau fenua fātata mai i roto i teie fenua i te hiti’a o te rā nei ».17 ’Ua riro taua parau tohu ra, tei hōro’ahia i te peropheta Iosepha Semita i te matahiti 1833, ’ei heheura’a nō’u. ’Ua ’ite a’era vau ē, ’ua pi’ihia vau i te misiōni mau tā te Fatu i hina’aro ’ia tāvini au. ’Ua ha’api’i au i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’e tōna ha’amatara’a māere, ’a paraparau mai ai tō tātou Metua i te ao ra ia Iosepha Semita i te nā-’ō-ra’a ē, « ’O tā’u tamaiti here teie. ’A fa’aro’o iāna ! »18

E faufa’a rahi tō te parau tohu a Isaia nō te ’Ēkālesia tā’āto’a, hau atu i te 700 matahiti hou te fānaura’a o Iesu Mesia : « E riro ’ia tae i te mau mahana hope’a ra, e fa’ati’ahia te mou’a ra o te fare o Iehova i ni’a i te tupua’i mou’a… e ta’iruru ato’a mai te mau etene ato’a ra i reira ».19

I roto i tō’u ferurira’a i teie mahana, tē feruri nei au i te rahira’a mirioni o tō tātou mau melo ’e te mau hoa tei tū’atihia i teie mau fa’anahora’a nā roto i te mātini uira, te ’āfata teata, te natirara ’aore rā, tē tahi atu mau rāve’a. Tē pārahi nei tātou mai te huru ē, ’ua ’āmuihia tātou « i ni’a i te tupua’i mou’a ».20 ’O Brigham Young tei fa’ahiti i te mau parau tohu ra « Teie te vāhi ti’a ».21 ’Ua ha’a te feiā mo’a, tē tahi pae o rātou e mau tupuna pionie nō’u, nō te ha’amau ia Ziona i roto i te mau mou’a ’ōfa’i « ’ia au i te hina’aro ’e i te ’oa’oa ’o ’ōna e tītau nei i te mau nūna’a o te fenua nei ».22

Hōho’a
Te hiero nō Roto Miti i te tau o te hautira’a tū’aro nui nō 2002

Tē ti’a nei au i teie mahana i ni’a i te fenua mo’a tei huti mai e rave rahi mirioni rātere. I te matahiti 2002, ’ua fāri’i ’o Roto Miti i te ha’utira’a tū’aro nui nō te pue tau to’eto’e. ’Ua hīmene te pupu hīmene o te fare menemene i roto i te mau ’ōro’a ’īritira’a, ’e ’ua fa’atupu te ’Ēkālesia i te mau hīmenera’a ’e te mau fa’anahora’a nō te mau manihini ’e te mau mā’ona nō te mau fenua e rave rahi. E ha’amana’o tāmau noa vau i te ’itera’a i te hiero ’ei hōho’a nō muri, i roto i te ha’apūrorora’a parau ’āpī i te pō nā te ao ato’a nei.

Hōho’a
Te ’Ēkālesia ’e te feiā fa’atere nō te NAACP

I te roara’a o te mau matahiti, ’ua haere mai te mau peresideni o te mau Hau ’āmui nō Marite, te mau ari’i, te mau ha’avā, te mau fa’aterehau mātāmua, te mau ti’a hau, ’e te mau ti’a fa’atere nō te mau fenua e rave rahi, i Roto Miti ’e ’ua fārerei i tō tātou mau ti’a fa’atere. ’Ua fāri’i te peresideni Nelson i te mau ti’a fa’atere nō te Tā’atira’a nō te Nu’ura’a i mua o te mau ta’ata ’ere’ere, e fa’anahora’a teie e ha’a nei nō te mau ti’ara’a ’aifāito, ma te ’ore e hi’o ’ē i te taura ta’ata. Tē ha’amana’o nei au i tō’u ti’ara’a i pīha’i iho roa i teie mau hoa ’e mau ti’a fa’atere, ’a ’āmui ai te peresideni Nelson ia rātou nō te ti’aoro i te hō’ē peu maita’i ’e te au-māite-ra’a i rotopū i te mau nūna’a i roto i te ao nei ».23

E rave rahi mau ta’ata tei haere mai i Temple Square ’e ’ua fārerei i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i roto i te hō’ē ’āpo’ora’a. ’Ei hi’ora’a, nō te fa’ahiti i te tahi ri’i noa, ’ua fāri’i mātou i te 68ra’a o te ’āmuira’a a te Taiete Tīvira nō te mau Hau ’āmui, e putuputura’a teie nā te ao ato’a nei, ’e o te taime mātāmua teie ’a tupu ai te reira i rāpae i te ’oire nō New York. ’Ua putuputu mātou ’e te Tōmite Anami nō te mau ’ohipa fa’aro’o, e mau ti’a hau nō Cuba, nō Firipino, nō Raparata, nō Romania, nō Sudan, nō Qatar, ’e nō Saudi Arabia. ’Ua fāri’i poupou ato’a mātou i te pāpa’i parau rahi o te Taiete Mahometa nō te ao nei.

Te mea tā’u ’e fa’ata’a atu nei o te tupura’a ïa o te parau tohu a Isaia, ’oia ho’i, ’ia tae i te mau mahana hope’a ra,e ta’iruru mai te mau nūna’a i « te mou’a га о te fare о Iehova ».24 E ti’a te hiero rahi nō Roto Miti i rōpū i taua nehenehe ra ’e te hanahana.

Hōho’a
Te tira o te hiero nō Roto Miti

E ’ere nā te hōho’a o te fenua i huti mai i te ta’ata, noa atu te nehenehe o tō tātou vāhi ; nā te faufa’a tumu o te ha’apa’ora’a fa’aro’o vi’ivi’i ’ore tei fa’a’itehia i roto i te vārua, te tupura’a, te maita’i, ’e te ’ā’au hōro’a o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ; tō tātou here mai te Atua e here nei ’e tā tātou fafaura’a nō te hō’ē ’ohipa teitei a’e, tā Iosepha Semita i parau ē, « te ’ohipa a te Mesia ».25

’Aita tātou i ’ite ē, a hea te Fa’aora e ho’i mai ai, ’ua ’ite rā tātou ē, e ho’i mai ’oia. ’Ia ineine tātou i roto i te ’ā’au ’e i te ferurira’a e ti’a ai, ’e ’ia ti’amā nō te fāri’i iāna, ’e ’ia hanahana nō te riro ’ei tuha’a nō te mau mea ato’a i tohuhia e rā ’ē te tau.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, te peresideni Russell M. Nelson, e peropheta ïa nā te Fatu i ni’a i te fenua nei, ’e i pīha’i iho iāna tē vai ra te mau ’āpōsetolo tei pi’ihia e te Atua, tei pāturuhia ’ei mau peropheta, ’ei mau hi’o, ’e ’ei mau heheu parau. ’E, e au mau taea’e, e au mau tuahine here, tē tāmau noa nei te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai.

E ’ōpani au nā roto i te parau tohu a Iosepha Semita, e mau parau tā’u e fa’a’ite pāpū nei ē, e parau mau te reira : « ’Aore roa e rima vi’ivi’i e nehenehe e tāpe’a i te ’ohipa ’ia haere i mua ; e ’ū’ana paha te mau hāmani-’ino-ra’a, e ’āmui paha te mau ta’ata ’ī’ino, e ’āmui paha te mau nu’u, e fa’ahitihia paha te mau parau ha’avare, e haere noa rā te parau mau a te Atua i mua ma te mata’u ’ore, ma te hanahana, ’e ma te ti’amā, ’e tae roa atu e tomo te reira i roto i te mau fenua ato’a, e fārerei i te mau pu’e tau ato’a, e pārare nā te mau fenua ato’a, ’e e hāruru i roto i te mau tari’a ato’a, e tae roa atu e tupu te mau ’ōpuara’a a te Atua, ’ei reira ’o Iehova Rahi e parau mai ai ē, ’ua oti te ’ohipa ».26 Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē tupu nei teie mau parau tohu a Iosepha Semita.

Tē fafau atu nei au ē, mai te mea e pe’e ’outou i te a’ora’a fa’auruhia a tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson, tōna nā tauturu, te mau ’āpōsetolo, ’e te tahi atu mau feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, ’e mai te mea ē, e ha’apa’o ’outou i te mau peropheta tahito tei tohu nō tō tātou nei ’anotau, e fa’a’īhia ’outou, i roto i te hōhonura’a o tō ’outou ’ā’au ’e te vārua, i te vārua ’e te ’ohipa o te fa’aho’ira’a mai. Tē fafau atu nei au ia ’outou ē, e ’ite ’outou i te rima o te Atua i roto i tō ’outou orara’a, e fa’aro’o ’outou i tāna mau muhumuhu, ’e e ’ite ’outou i tōna here. I te i’oa o Iesu Mesia, ma te māuruuru nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai tāna ’evanelia ’e tāna ’Ēkālesia, i roto i tōna here pāpū fāito ’ore, ’āmene.